Unde spune Bolojan că trebuie să meargă ANAF
Premierul a dat un exemplu concret. „Vorbeam de concediile medicale. Dacă vezi că e un vârf de concedii medicale exact între Crăciun și Anul Nou, în mod evident trebuie să-i verifici pe acelea. Pe acolo sunt problemele”, a explicat Bolojan. Din analiza firmelor – de la cifre de afaceri, de la impozite pe profit, de la nivelul salariului – sunt tot felul de indicatori care țin de ramura în care există o activitate. ”O aplicare a digitalizării și a unor sisteme performante te duce către eficiență”, a spus premierul. Bolojan a declarat că guvernul lucrează în fiecare zi cu ANAF. Instituția și-a îmbunătățit încasările, proiectele de digitalizare evoluează, colaborarea instituțională funcționează. Totuși, aceste lucruri nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta. „În lunile următoare sau în anul următor, ANAF-ul va demonstra într-adevăr dacă a schimbat ceva substanțial în activitate sau nu”, a spus Bolojan. Încasarea veniturilor și combaterea evaziunii țin de legi bune Guvernul a schimbat legile, dar mai trebuie să corecteze un pachet săptămâna următoare. Este vorba despre pachetul fiscal care a fost declarat parțial neconstituțional. „Testele Poligraf nu au fost acceptate de Curtea Constituțională ca fiind în bună regulă. Vom scoate acel articol legat de testele Poligraf”, a explicat premierul. Toate celelalte articole, care reglează insolvențele, care corectează lucrurile și toate portițele prin care se putea face evaziune, trebuie adoptate cât mai repede. „În așa fel încât să aibă o lege bună, presupunând că cea de-a doua condiție, oameni care vor să pună corect legea în practică, există”, a conchis Bolojan. „Asta trebuie să facă conducerea ANAF și toate instituțiile care au acest rol”, a adăugat premierul.
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Ilie Bolojan, conferință de presă după ce a amenințat cu demisia: Am avut o înţelegere, avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate” / Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8% / Nicușor
LIVE TEXT transmis de Mediafax Ilie Bolojan: „Săptămâna trecută s-au împlinit două luni de când acest guvern și-a preluat mandatul. La câteva zile după ce am preluat mandatul, am constatat că situația deficitului era mult mai dificilă decât știam. Am pus în practică câteva pentru a reduce deficitul, pentru a ne atrage fondurile europene și pentru a corecta nedreptățile. Am lucrat pe creșterea veniturilor și pe prioritizarea investițiilor. Nu era posibil la un deficit de 10% să corectezi cu o singură măsură acest deficit.” „Primul pachet a urmărit această problemă și a rezolvat unele. Cel de-al doilea pachet reduce beneficiile care nu aveau în spate performanță.” „Al doilea pachet format din 5 proiecte trebuia să fie completat de al șaselea. Proiectul care ține de reforma administrației locale, dar pentru că nu am ajuns la o înțelegere el nu a mai fost depus. Acest pachet este complementar celui de fiscalitate pentru că fără adoptarea lui nu ne valorificăm potențialul administrației locale și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta.” „Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 130.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială.” „Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. E absolut necesară reforma.” „Pachetul pe administrație avea trei direcții importante, cel de creșterea a capacității administrative. A doua componenta este partea de descentralizare unde există un acord.” „Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale nu s-a ajuns la o soluție pentru că implica o reducere de personal.” „Ați auzit diferite cifre de reduceri care se aplică la o zonă sau alta. Administrația este dimensionată pe un număr mare de posturi raportat la numărul de locuitori. Fiecare localitate din România știe prin calculul pe cre îl primește de la prefecturile din județ câți angajați maxim poate avea.” „Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul mare de angajați. În multe localități mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim. Al treilea element este câte posturi sunt efectiv ocupate. Vacantele au un rol pentru că susțin posturi de șefi. Dacă vrem să vorbim de reduceri în administrație, trebuie să vorbim de numărul de posturi efectiv ocupate.” „Când am propus procentul de 25% mi-am dat seama că efectele sunt aproape nule. Am propus o analiză cât se poate de corectă și sinceră privind administrația. Va exista un link cu aceste calcule publice.” „Vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vrem reducere de 5% înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim.” „Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10% reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem aproximativ 40%.” „Ministerul Dezvoltării va mai face o verificare de date pentru a identifica posibile erori. Aceste date fiind colectate prin cele două ministere Interne și Dezvoltare și comunicate de primării prefecturilor pot fi erori de comunicare.” „Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect înseamnă că și celelalte primării au oportunitatea să facă o analiză. Indiferent că se impune sau nu, pentru fiecare administrator a nu risipa banii de la cetățeni trebuie să fie o prioritate.” „Acest pachet a fost agreat de către coaliția de guvernare la început. Am agreat o reducere de personal și în administrația centrală și în cea locală. Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administrația centrală.” Ilie Bolojan despre o posibilă demisie transmisă partenerilor Ilie Bolojan: „Le-am transmis că am avut o înțelegere, că am agreat un program de guvernare și dacă poți să exerciți ai nevoie de reformă. Dacă lucrurile sunt menținute, stabilitatea politică trebuie respectată. Dacă lucrurile nu sunt respectate, e greu să-ți exerciți aceste atribuții și ocupi un post fără să-l puneți în valoare.” Bolojan, despre rămânerea sa în funcția de premier, care depinde de acceptarea procentului de 40% concedieri: „Respectarea angajamentelor politice este de natură să-ți permită să mergi mai departe.” Președintele Nicușor Dan a cerut în coaliție ca normele tranzitorii pentru pensiile magistraților să fie de 15 ani, nu de 10, însă premierul Ilie Bolojan a păstrat în proiectul final varianta de 10 ani. Aceasta este a doua situație, după cazul creșterii TVA, în care solicitările președintelui nu au fost preluate în proiect. Ilie Bolojan a explicat că fiecare persoană care ocupă o funcție publică are dreptul la un punct de vedere asupra unui proiect. „El a avut un punct de vedere. Nu poți modifica un proiect după ce l-ai pus în consultare decât dacă vin amendamente. Pe componenta de magistrați nu am avut astfel de amendamente”, a spus premierul. În cadrul conferinței de presă, Ilie Bolojan a fost întrebat dacă își va da demisia în cazul în care proiectul nu trece de Curtea Constituțională. El a răspuns că, atunci când un proiect important reprezintă un jalon, este greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu alte măsuri dacă acesta nu trece. Creșterea TVA la 23% Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă poate asigura românii că TVA nu va crește de la 21% la 23%. El a răspuns că nu a existat o astfel de discuție și că, în ceea ce privește sectorul HoReCa, guvernul va analiza situația în octombrie și va decide dacă TVA rămâne la cota actuală sau va crește la cota standard. Alte întrebări din cadrul conferinței de presă În cadrul conferinței de presă, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat ce credibilitate ar mai avea reformele în cazul în care și-ar da demisia. El a spus că o astfel de problemă nu se pune în timpul în care se desfășoară procedura parlamentară de asumare. Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat care este suma de bani care se va economisi dacă se reduce numărul de posturi cu 25% sau 40%. El a clarificat că discuția este despre o reducere
Tanczos Barna: Dacă pachetul fiscal-bugetar mai întârzia, pierdeam încrederea minimă pe care o aveam la Bruxelles
„Aceste măsuri erau planificate pentru anul 2024. Anul 2024 a fost un an super electoral, cu foarte multe campanii electorale, cu o miză uriașă, cu evenimente fără precedente, anulări de alegeri și așa mai departe. Cred că am fi intrat în junk. (…) România era într-o situație în care trebuia să demonstreze că a înțeles că acest dezechilibru de venituri și cheltuieli nu mai poate fi dus mai departe. Și atunci, trebuia să ia câteva măsuri care duc către un stat mai suplu”, explică Barna. El adaugă că „acest lucru poate să însemne și în administrația de stat centrală eliminarea sporurilor care nu sunt justificate, poate să însemne și o regândire a modului în care sunt plătiți profesorii”. „Trebuie să iei acele măsuri care sunt necesare, chiar dacă sunt nepopulare, sau chiar dacă spune cineva că o să punem în pericol educația copiilor. Dar beneficiarul final acestor lucruri trebuie să fie copilul, care trebuie să beneficieze de educație mai bună, trebuie să fie cetățeanul român, care trebuie să vadă că statul devine un sistem mai suplu, mai eficient, mai orientat către cetățean”, mai spune vicepremierul. El subliniază că „cultura internă, organizațională din cadrul aparatului de stat, care poate să însemne și poliție, și educație, și sănătate, și administrație locală, trebuie să se schimbe”. Potrivit lui Barna, astăzi România „a scăpat de junk”. El neagă, în prezent, riscul de recesiune.
Grindeanu, despre Pachetul 2 de măsuri fiscale: Să limitați indemnizațiile și numărul de participări
Luni, liderul social-democrat a declarat că al doilea pachet de măsuri fiscale se va concentra pe funcționarea consiliilor de administrație ale companiilor de stat. Acesta a evidențiat necesitatea de a reduce indemnizațiile excesive și de a introduce o stratificare a acestora în funcție de importanța companiei: „Una este să fii în consiliul de administrație, la o tipografie, și alta este să fii în consiliul de administrație la portul Constanța sau la aeroportul Otopeni, sau la CNAIR, ca să dau din fostul meu domeniul de administrație. Pe de-o parte, trebuie să facem această stratificare și după care trebuie să le reducem cuantumul acestor indemnizații. Și limitarea participărilor”. Un alt punct esențial al pachetului fiscal vizează reglementarea capitalului care părăsește România: „Este extrem de important este de a ne ocupa în perioada următoare de ce înseamnă transferul de capital din România. Sunt oameni care apar la televizor și ne dau lecții, guvernanților, care își iau salariile prin firme în paradisuri fiscale”. El a făcut declarații și despre supraimpozitarea sectorului bancar: „Aici sunt bănci cu sediu central în altă parte. Sucursala din România câștigă de 3-4 ori mai mult decât în țara mamă. Aici lucrurile trebuie să fie reglementate și vor fi în perioada următoare. Și e partea acordului pe care noi l-am discutat cu celelalte forțe politice din această coaliție. Dacă noi ne atingem doar de cei care au venituri mici și medii și nu de acești băieți care fac profituri enorme în România, mai mari decât în țara de unde provin, n-avem curaj, înseamnă că nu ne vor partenerii în această coaliție”.
Avertismentul unui fost premier: TVA-ul ar putea să crească la 24%/ Pachetul fiscal, o cârpeală
„Așa cum arată acest pachet fiscal astăzi, există o probabilitate foarte mare ca TVA-ul să meargă la 24%, ori până la finalul anului, ori la începutul anului viitor”, spune fostul premier Florin Cîțu. Liberalul critică primul pachet de măsuri fiscale asumat în Parlament de Ilie Bolojan, pe care îl numește o „cârpeală”. „Sunt sceptic, văzând că mergem după tot felul de cârpeli, în loc să atacăm problemele de fond. Reforma salarizării este în PNRR, primim bani pentru ea și reduce cheltuielile bugetare pe termen lung”, adaugă fostul lider PNL la RFI. Florin Cîțu avertizează asupra caracterului temporar al măsurilor fiscal-bugetare, care ar putea decredibiliza guvernul în fața instituțiilor financiare internaționale. „De ce este greu ca cineva să creadă că această reformă, astăzi, este serioasă? Pentru că atunci când introduci măsuri temporare, îți asumi, de exemplu, că eu, ca Guvern — eu nu sunt de acord — dar îți asumi că o parte dintre pensionari vor trebui să plătească acea contribuție la sănătate, tu vrei să convingi piețele că ești serios în ceea ce privește reducerea pe termen lung a deficitului bugetar. Nu poți atunci să dai înapoi și să spui că măsura este temporară, pentru că, în acel moment, cineva care se uită la evoluția deficitului pe termen lung va spune: da, dar atunci o să-ți lipsească aceste venituri și de unde le iei?”, încheie fostul premier. AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministrul Finanțelor afirmă că piețele reacționează pozitiv la pachetul fiscal: Scad costurile de împrumut. ROBOR, sub 7%
„Primele efecte ale pachetului fiscal propus de guvernul Bolojan: scad costurile de împrumut. ROBOR sub 7% pentru prima dată după alegerile prezidențiale. Vești bune pe piețele financiare pentru România! Față de finalul zilei de marți, 1 iulie, România se împrumută mai ieftin cu aproximativ 3 până la 15 bps, semn că măsurile privind majorările de taxe și impozite pentru reducerea deficitului sunt acceptate de către investitori”, scrie pe Facebook Alexandru Nazare. Costurile de împrumut, adaugă el, au scăzut semnificativ. Ministrul Finanțelor dă și câteva exemple – Titlurile în lei: -3 / -15 bps, scăderi mai mari la maturități >4 ani. Euroobligațiuni în EUR: -20 / -35 bps, cele pe >5 ani coboară și mai mult. Euroobligațiuni în USD: -15 / -30 bps. ROBOR 3M a revenit sub 7%, la 6,99% (prima dată din mai). „Anunțul pachetului de măsuri are deja un impact sermnificativ în piețe. La licitațiile de astăzi (vineri – n.r.) pe piața internă, am anunțat o sumă de 800 de milioane lei și am avut o cerere de aproximativ 5 ori mai mare, mai ales pentru scadența de 9 ani. Randamentele la care am emis sunt sub piața secundară cu aproximativ 5-10 bps, în condițiile în care am adjudecat aprocimativ 3 miliarde de lei”, declară Nazare.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că Guvernul va prezenta miercuri sau joi întreg pachetul fiscal
”Mâine sau poimâine (miercuri sau joi – n.r.) probabil vor fi terminate negocierile cu investitorii, cu finanţatorii noştri şi atunci vom ieşi cu întreg pachetul fiscal, cred că şi în secunda asta în care noi vorbim se discută cu finanţatorii noştri şi vom ieşi cu acest pachet”, spune la Digi24 vicepremierul Dragoş Anastasiu. El precizează că, atunci când se referă la finanţatori, se referă la Comisia Europeană în primul rând. „De acolo sunt toate agenţiile de rating care sunt importante şi de aici se trag o serie întreagă de alţi investitori. Tăierile bugetare fac parte din pachetul fiscal. Noi avem un pachet fiscal şi tăieri şi creşteri de venituri. Aşteptăm mâine pachetul fiscal, este un pachet mai larg, o să fie o ordonanţă iarăşi denumită Trenuleţ cu multe lucruri pe care le vom decide final. Cred că mâine va fi decizia finală şi veţi vedea atunci cu ce ieşim. Din păcate cu foarte puţin timp de consultare, cu foarte puţin timp de dezbatere. De ce? Pentru că suntem cu spatele la zi din punct de vedere timp. Pe 7 iulie noi trebuie să avem un pachet trecut printr-o legiferare. Că se cheamă ordonanţă, că se cheamă asumare, va trebui să decidă coaliţia de guvernare. Dar noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem în septembrie-octombrie. În această perioadă agenţiile de rating vin în România şi nu scăpăm de cel mai crunt scenariu pe care am putea să ni-l imaginăm şi care se cheamă scăderea rating-ului de ţară, adică la ce avem acum la ceea ce se cheamă junk, adică nerecomandat investiţiilor”, adaugă vicepremierul Dragoş Anastasiu. La remarca realizatorului că este un scenariu „Grecia 2010”, Anastasiu a spus: „Noi nu vom ajunge în junk”. „Acest guvern are acest prim obiectiv, să nu ajungem acolo. De asta venim şi spunem aşa. Şi dacă vreţi, stăm în faţa românilor şi le spunem. Ştim că este complicat, ştim că sunteţi cu toţii fiinţe umane. Indiferent că sunteţi în zona bugetară, zona antreprenorială, că sunteţi profesori sau judecători şi ştim cât este de complicat pentru o fiinţă umană să fie în situaţia în care să dea ceva sau să îi se ia ceva. Elevi, şcolari, studenţi, sindicalişti şi aşa mai departe. Nu e că nu ne dăm seama sau că nu înţelegem cât de complicat este pentru fiecare fiinţă umană să intrăm în acest tip de dialog: ştiţi că de mâine, de poimâine, va trebui să reduceţi cu 3%, 5%, 10% veniturile voastre. Asta este un moment complicat. Vă imaginaţi că niciun guvern, niciun politician, niciun vicepremier nu-şi doreşte să intre într-un astfel de mandat cu tăieri”, încheie Anastasiu.