Eugen Tomac cere condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov
Europoarlamentarul Eugen Tomac transmite, cu ocazia împlinirii a 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, că Parlamentul României are obligația de a condamna suferințele produse în urma semnării documentului, precum și crimele comise împotriva umanității. Tomac susține, în postarea sa de pe Facebook, că va iniția același demers și în cadrul Parlamentului European. „Astăzi se împlinesc 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, o înțelegere criminală între Hitler și Stalin care a distrus, printr-o semnătură, destinul a peste trei milioane de cetățeni români. Consecințele au fost dramatice și, din nefericire, societatea noastră uită ușor sau nu are răbdare să scoată la lumină drama acestor oameni nevinovați. Una dintre cele mai tragice consecințe trăite de basarabeni a fost foametea organizată în anii 1946-1947, în care și-au pierdut viața peste 130.000 de foști cetățeni români, alte sute de mii suferind cumplit”, scrie Eugen Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook. Tomac cere Parlamentului României condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov Europarlamentarul a invocat memoria românilor care au avut de suferit de pe urma semnării Pactului și solicită Parlamentului României ca, în semn de respect față de victime, să condamne Tratatul, alături de crimele comise împotriva umanității prin deportările și anii de foamete cauzați de regimul lui Iosif Stalin. „În semn de respect pentru memoria acestor români nevinovați care au murit în anii foametei organizate de regimul stalinist, Parlamentul României are obligația să condamne aceste crime împotriva umanității.” Tomac va înainta demersul și către Parlamentul European Consilierul onorific al lui Nicușor Dan mai afirmă că va cere Parlamentului European să recunoască tragedia suferită de români în perioada anilor 1940. „Voi iniția același demers și la nivel european, printr-o Rezoluție a Parlamentului European care să recunoască această tragedie și responsabilitatea regimului totalitar sovietic pentru suferința și moartea atâtor oameni. 23 august este Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Să nu-i uităm!” Dezintegrarea României Mari în urma semnării Pactului Semnarea Pactului a dus la dezintegrarea teritorială a României, când aproape o treime din teritoriul țării a fost cedat Uniunii Sovietice. Basarabia a devenit RSS Moldovenească, iar Sudul Basarabiei (Cetatea Albă și Ismail), Nordul Bucovinei și Ținutul Herța au intrat în componența RSS Ucrainene. RSS Moldovenească a devenit statul independent Republica Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice, în timp ce restul teritoriilor românești sunt astăzi parte a Ucrainei.
Maia Sandu, mesaj la 86 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov: În țara noastră s-au petrecut tragedii cumplite
„Astăzi se împlinesc 86 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prin care două regimuri totalitare au decis să împartă lumea, ignorând dreptul popoarelor la libertate și demnitate. Ce a urmat știm cu toții: milioane de oameni au fost dezrădăcinați, trimiși în lagăre sau uciși. În țara noastră s-au petrecut tragedii cumplite – bunicii și străbunicii noștri au trăit deportările, foametea, frica și lipsurile”, a scris Maia Sandu pe Facebook. Președinta Republicii Moldova a subliniat că lecțiile istoriei sunt actuale și astăzi, când există încercări de a redesena granițe prin forță și de a diviza societățile. „Vedem și la noi politicieni care doresc să ne dezbine și să ne tragă înapoi în întunericul dictaturii și al fricii, acolo unde nu trebuie să revenim niciodată”, a avertizat lidera de la Chișinău. Ea a reafirmat că Republica Moldova și cetățenii săi au ales „drumul libertății, al democrației și al păcii”. „Să avem grijă ca acest drum să fie unul ireversibil. Doar așa putem onora memoria celor care au suferit și putem construi o țară puternică, liberă și europeană”, a conchis Maia Sandu. Maia Sandu a avut o întrevedere cu Ilie Bolojan Președinta Republicii Moldova s-a întâlnit astăzi cu premierul României, Ilie Bolojan, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău. Discuțiile au vizat proiectele bilaterale menite să îmbunătățească viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, aspecte legate de securitatea regională, dar și integrarea europeană a Republicii Moldova. Maia Sandu a subliniat importanța unui efort comun pentru contracararea interferențelor externe care încearcă să submineze democrațiile din cele două țări.