Papa Leon al XIV-lea a intrat în Notre-Dame renăscută din cenușă. 300.000 de oameni l-au întâmpinat la Paris
Vizita a avut loc vineri, 25 septembrie, în prima zi a călătoriei Papei în Franța. Potrivit Vatican News, aproximativ 300.000 de persoane s-au aflat de-a lungul străzilor și bulevardelor din apropierea Senei pentru a saluta trecerea Suveranului Pontif în papamobil. Clopotele bisericilor din Paris au răsunat în timpul deplasării sale prin capitala Franței. Mii de credincioși la Notre-Dame Alte aproximativ 8.000 de persoane s-au aflat în interiorul și în fața catedralei. Mulți dintre credincioși veniseră încă de dimineață și au așteptat ore întregi în spatele barierelor de securitate. Intrarea Papei în Notre-Dame a fost însoțită de muzică de orgă, cântece și aplauzele credincioșilor. Instrumentul monumental al catedralei are peste 7.000 de tuburi. Leon al XIV-lea a fost însoțit în timpul vizitei de arhiepiscopul mitropolit al Parisului, Laurent Ulrich. La intrarea în catedrală, rectorul-arciprete Olivier Ribadeau-Dumas l-a întâmpinat și i-a oferit crucea și apa sfințită pentru ritualul de aspersiune. Suveranul Pontif s-a retras apoi pentru un scurt moment de reculegere în Capela Sfântului Sacrament. Papa a venerat Coroana de Spini Unul dintre momentele centrale ale vizitei a avut loc în capela unde este păstrată Coroana de Spini, venerată în tradiția creștină drept coroana purtată de Iisus în timpul Patimilor. Papa Leon al XIV-lea a sărutat relicva, care a fost apoi așezată din nou în relicvariul său. Vizita a continuat cu celebrarea solemnă a Vecerniei, alături de episcopi, preoți, diaconi, persoane consacrate și seminariști. Rugăciunile și imnurile au fost interpretate de cor și de credincioșii prezenți în catedrală. În omilia sa, Papa a vorbit despre reconstrucția Notre-Dame și a prezentat procesul prin care monumentul a fost readus la viață drept un posibil model de participare și primire. La încheierea Vecerniei, Leon al XIV-lea s-a apropiat de un grup de persoane bolnave aflate în scaune cu rotile și le-a oferit binecuvântarea. Notre-Dame, la șapte ani după incendiul devastator Vizita are loc la șapte ani după incendiul din aprilie 2019, care a provocat distrugeri majore în catedrală și a declanșat unul dintre cele mai ample proiecte de restaurare a unui monument european. Notre-Dame a fost redeschisă în decembrie 2024, iar vizita lui Leon al XIV-lea este prima a unui Papă în interiorul edificiului după restaurare. Urmele lucrărilor sunt încă vizibile în anumite zone, unde se mai află macarale și schele, în timp ce elementele emblematice ale catedralei, inclusiv turnurile sale de 69 de metri, domină din nou peisajul parizian. După slujbă, Papa a ieșit din nou în fața catedralei pentru a-i saluta pe credincioși. Vizita s-a încheiat cu intonarea rugăciunii „Salve Regina”, în fața statuii Fecioarei Maria. Momentul de la Notre-Dame face parte din călătoria apostolică a Papei Leon al XIV-lea în Franța, programul incluzând și întâlniri la Paris, precum și o deplasare la Lourdes.
În rugăciunile mele, mă gândesc adesea la Congo: Apelul Papei Leon al XIV-lea pentru limitarea răspândirii Ebola
Papa Leon al XIV-lea a făcut duminică apel la comunitatea internațională pentru a contribui la limitarea răspândirii virusului Ebola în Republica Democrată Congo, potrivit AFP. „În rugăciunile mele, mă gândesc adesea la Republica Democrată Congo. În special din cauza răspândirii epidemiei de Ebola, care, din păcate, face numeroase victime”, a spus Papa, după rugăciunea Angelus din Piața Sfântul Petru. „Încurajez comunitatea internațională să reacționeze prin implicarea și a comunităților locale în eforturile de a salva multe vieți”, a adăugat Suveranul Pontif. Papa a fost în vizită pe continentul african în luna aprilie, conform sursei. Papa Leon al IV-lea și-a exprimat, de asemenea, solidaritatea cu poporul Republicii Centrafricane, „care jelește victimele prăbușirii unei mine din Zamboyé ”. Alunecarea de teren care a avut loc marți la mina de aur artizanală din vestul Republicii Centrafricane, lângă granița cu Camerunul, a dus la moartea a zeci de persoane. „Domnul să-i primească pe toți cei care și-au pierdut viața și să sprijine eforturile de a garanta siguranța și legalitatea siturilor miniere”, a adăugat Suveranul Pontif. Zece ani de la cutremurul din Amatrice Papa a menționat și cea de-a 10-a aniversare a cutremurului devastator care a lovit centrul Italiei, care are loc luni. În urmă cu zece ani, au fost uciși aproximativ 300 de oameni și a fost distrus orașul Amatrice. „Mă rog pentru cei decedați și familiile lor, precum și pentru toate comunitățile afectate”, a spus Papa Leon.
Papa face apel la moderare în contextul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA
Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la „moderare” în discursul său public de vineri, cu ocazia aniversării a 250 de ani de existență în SUA, potrivit AFP. Primul discurs al papei axat pe politica americană Discursul Suveranului Pontif a reprezentat primul discurs de acest fel axat pe politica americană. Fără a-l menționa pe președintele american Donald Trump, Papa i-a îndemnat pe americani să găsească „un teren comun” și „unitate”. El a vorbit despre modul în care „valuri succesive de imigranți” au modelat viitorul țării, potrivit sursei. Discursul video a fost transmis Centrului Național pentru Constituție din Philadelphia. Discursul părea să sublinieze mai multe puncte care vizau stilul diviziv al lui Trump, conform sursei citate. Conflict continuu între Papă și Trump Suveranul Pontif și președintele american s-au confruntat în repetate rânduri în ultimele luni din cauza criticilor papale la adresa represiunii dure împotriva imigrației în Statele Unite și a războiului împotriva Iranului. Trump l-a numit pe Papa „slab” în ceea ce privește criminalitatea și „groaznic” în ceea ce privește politica externă. Ca răspuns, Papa a transmis că „nu se teme” de Trump, potrivit aceleiași surse. „Un discurs public marcat pe moderație” În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a cerut „un discurs public marcat de moderație, respect pentru opiniile celorlalți și un efort continuu de a găsi un teren comun”. De asemenea, Suveranul Pontif a declarat că speră că cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite va fi ocazia unei „reangajări solemne” față de idealurile fondatoare ale SUA.
Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost primit la Vatican de Papa Leon al XIV-lea
Scriitorul român Mircea Cărtărescu s-a numărat printre autorii invitați la o audiență acordată de Papa Leon al XIV-lea la Vatican, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființarea Libreria Editrice Vaticana, editura oficială a Sfântului Scaun. Întâlnirea a avut loc miercuri, 24 iunie, în Sala adiacentă Aulei Paul al VI-lea și a reunit scriitori de renume internațional, între care Jon Fosse, Marilynne Robinson, Elizabeth Strout, Eric-Emmanuel Schmitt, Jonathan Safran Foer, Colum McCann și Mircea Cărtărescu, ale cărui opere au fost traduse și publicate în limba italiană. „Scrisul spune cine suntem” În discursul adresat invitaților, Suveranul Pontif a vorbit despre rolul literaturii și al scrisului, pe care l-a definit drept „un act de adevăr și de dezvăluire”. „Scrisul spune cine suntem, în ce credem și ce sperăm, lumea spre care tindem și viitorul pe care îl visăm. În această tensiune către adevăr simțim cum adevărul ni se oferă în dialogul interior cu Dumnezeu și în dialogul deschis și respectuos cu aproapele”, le-a spus Papa Leon al XIV-lea scriitorilor. „Un moment unic, pe care n-aș fi crezut să-l trăiesc vreodată. Îi mulțumesc Sanctității Sale Papa Leo XIV pentru marea Sa bunăvoință”, a fost reacția scriitorului. Papa Leon: „Adevărul este un bun de împărtășit” Suveranul Pontif a subliniat că adevărul „nu este un teritoriu de apărat, ci un bun de împărtășit”, încurajându-i pe autori să trezească în cititori dorința de a căuta adevărul prin intermediul literaturii. Papa Leon a evidențiat și rolul formativ al lecturii, afirmând că scrisul este „un gest de umanitate”, capabil să dezvolte empatia și dialogul dintre oameni. „A scrie are legătură cu Dumnezeu” Suveranul Pontif a mai afirmat că actul de a scrie este strâns legat de dimensiunea spirituală a existenței. „A scrie are legătură cu Dumnezeu”, a spus Papa Leon, explicând că marile întrebări despre iubire, dreptate, libertate, suferință și moarte contribuie la o mai bună înțelegere a condiției umane și a mesajului creștin.
Papa Leon al XIV-lea, întâlnire cu Antonio Banderas și spectacol de flamenco la Madrid. Mesajul transmis despre rolul culturii în societate
Evenimentul s-a desfășurat la Movistar Arena din capitala Spaniei și a reunit personalități din domeniile culturii, artelor și sportului. Imaginile difuzate de organizatori îl arată pe Suveranul Pontif salutând participanții și fiind întâmpinat cu aplauze de miile de persoane prezente în sală, mai scrie Euronews. Madrid. Antonio Banderas s-a adresat publicului în cadrul programului dedicat culturii și creativității. Sursa foto: X Antonio Banderas și Sara Baras, printre invitații speciali Printre cele mai cunoscute nume prezente la eveniment s-a numărat actorul Antonio Banderas, care s-a adresat publicului în cadrul programului dedicat culturii și creativității. Papa a urmărit, de asemenea, un spectacol susținut de Sara Baras și compania sa de dans. Reprezentația de flamenco a fost unul dintre momentele centrale ale serii și a fost primită cu entuziasm de spectatori. Organizatorii au prezentat evenimentul ca pe o celebrare a contribuției pe care arta, cultura și sportul o au în consolidarea comunităților și în apropierea oamenilor. Antonio Banderas promoting his musical theatre piece Godspell to Pope Leo XIV, a Spanish version of the 1970’s American original. pic.twitter.com/DrUFCcAJtB — Catholic Sat (@CatholicSat) June 7, 2026 În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a insistat asupra responsabilității pe care o implică actul comunicării. Suveranul Pontif a afirmat că niciun mesaj nu este complet neutru și că modul în care oamenii aleg să comunice poate alimenta conflicte și diviziuni sau, dimpotrivă, poate contribui la construirea speranței și a înțelegerii reciproce. Mesajul său a fost interpretat ca un apel la dialog într-o perioadă marcată de probleme internaționale și polarizare socială în multe regiuni ale lumii. Cultura și sportul, instrumente de apropiere între oameni Participarea Papei la evenimentul de la Madrid se înscrie într-o serie de apariții publice prin care acesta încearcă să promoveze rolul culturii și al creativității în viața societății. Manifestarea a reunit artiști, sportivi și reprezentanți ai mediului cultural, având ca temă modul în care arta și comunicarea pot contribui la construirea unor punți între comunități și la promovarea valorilor comune.
Papa Leon al XIV-lea, Liturghie istorică în Algeria. Mesaj de pace într-o țară majoritar musulmană
Liturghia a avut loc la Bazilica „Notre-Dame d’Afrique” din Alger, un loc emblematic pentru dialogul interreligios. În ciuda ploii, ceremonia a adunat clerici, credincioși și oficiali, iar papa a susținut un discurs centrat pe pace și coexistență. Vizita este considerată istorică, fiind prima dată când un papă ajunge în Algeria, mai arată Euronews. Mesaj de dialog între religii Papa Leon al XIV-lea a pus accent pe relația dintre creștinism și islam, într-o țară cu aproximativ 47 de milioane de locuitori, majoritar musulmani. El a subliniat importanța dialogului și a înțelegerii reciproce între comunități. Bazilica unde a avut loc evenimentul este frecvent vizitată și de musulmani, fiind un simbol al conviețuirii religioase. Vizita a fost organizată cu sprijinul cardinalului Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger. Acesta este cunoscut pentru implicarea sa în promovarea dialogului interreligios și a însoțit delegația papală în principalele momente ale vizitei. Legătura cu Sfântul Augustin Papa Leon al XIV-lea a făcut referire la Sfântul Augustin, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului, născut în această regiune. Vizita continuă la Annaba, locul anticei Hippo, unde Augustin a fost episcop timp de aproape 30 de ani. Turneul papal evidențiază rolul în creștere al Africii în cadrul Bisericii Catolice. Deși comunitatea catolică din Algeria este mică, aproximativ 9.000 de persoane, vizita are o puternică valoare simbolică. Prin acest gest, Vaticanul transmite un mesaj de deschidere și cooperare într-o regiune unde dialogul religios este esențial.
Papa Leon al XIV-lea trage un semnal de alarmă: Cine controlează inteligența artificială ne controlează viitorul
Declarațiile au fost făcute într-un mesaj public transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale, scrie AFP. Suveranul Pontif a subliniat că inteligența artificială, în special chatbot-urile bazate pe modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT sau Gemini, reprezintă un risc major prin capacitatea lor de „persuasiune ocultă”. Potrivit Papei Leon al XIV-lea, aceste sisteme pot influența opiniile utilizatorilor fără ca aceștia să fie pe deplin conștienți de mecanismele din spatele interacțiunilor digitale. Papa Leon al XIV-lea a avertizat că modelele de inteligență artificială sunt construite pe baza viziunii asupra lumii a dezvoltatorilor lor și pot perpetua stereotipuri și prejudecăți existente în datele utilizate. „Modelele de AI pot impune moduri de gândire prin reproducerea prejudecăților prezente în seturile de date”, a transmis Suveranul Pontif. Controlul oligopolistic, un nou pericol al inteligenței artificiale Un alt aspect criticat de Papa Leon al XIV-lea este concentrarea puterii în domeniul inteligenței artificiale în mâinile unui număr redus de companii globale. Acesta a vorbit despre riscul unui „control oligopolistic” care ar putea influența masiv societatea, economia și comunicarea publică, fără mecanisme democratice de control. În fața acestor riscuri, Papa Leon al XIV-lea susține introducerea alfabetizării media, informaționale și AI în toate nivelurile sistemului educațional. Liderul Bisericii Catolice consideră că educația este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă modul în care funcționează inteligența artificială și să utilizeze responsabil aceste tehnologii. Papa a reiterat și poziția sa fermă împotriva utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar, condamnând delegarea deciziilor privind viața și moartea oamenilor către mașini, pe care a descris-o drept „o spirală distructivă”.
Liderul grupului AUR în ECR s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea
O delegație de europarlamentari din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) a avut privilegiul să fie primită la Palatul Apostolic din Roma de Sfinția Sa Papa Leon al XIV-lea. Eurodeputatul Adrian Axinia, liderul grupului AUR în ECR, a luat parte la întâlnire, unde au fost discutate perspectivele Europei Unite. La eveniment a participat și europarlamentarul Gheorghe Piperea. „A fost o onoare și o mare bucurie să-l întâlnesc pe Sfinția Sa Papa Leon al XIV-lea. Am fost cu atât mai emoționat cu cât această întâlnire a avut loc în Postul Crăciunului, atunci când așteptăm vestea a nașterii Mântuitorului. Chiar dacă sunt creștin-ortodox practicant, visez la momentul Marii Reconcilieri și cred că lucrurile care ne unesc sunt infinit mai multe decât cele care ne despart. În aceste momente de inflexiune a istoriei în care proiectul european cunoaște o cumpănă, e important să privim creștinismul ca un liant și ca o valoare imuabilă pe care s-a construit Europa Unită. Noi, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, credem că rolul Bisericii trebuie să fie activ și că munca noastră este complementară. Lumea Credinței și Lumea Rațiunii trebuie să ofere un răspuns omului în căutarea fericirii”, a declarat Adrian Axinia, eurodeputat AUR/ECR. „Unele evoluții importante ale civilizației occidentale”, a remarcat Papa Leon al XIV-lea în discursul său, arată „o legătură intrinsecă între creștinism și istoria europeană, o istorie care trebuie apreciată și serbată”. „În mod specific, mă gândesc la bogatele principii etice și la modelele de gândire care constituie patrimoniul intelectual al Europei creștine. Acestea sunt esențiale pentru a salvgarda drepturile dăruite de Dumnezeu și demnitatea inerentă a oricărei persoane umane, de la concepere până la moartea ei naturală. Ele sunt fundamentale, de asemenea, pentru a răspunde la provocările prezentate de sărăcie, excluziunea socială, lipsurile economice, precum și de criza climatică, violența și războiul în curs de desfășurare. A se asigura că vocea Bisericii continuă să fie auzită, nu în ultimul rând prin intermediul doctrinei ei sociale, nu înseamnă a reface o epocă din trecut, ci a garanta faptul că resurse fundamentale pentru cooperarea viitoare și pentru integrare nu vor fi risipite”, a declarat Papa Leon al XIV-lea. În ultimele sale cuvinte din discurs, Papa a declarat că este foarte important dialogului dintre ceea ce Benedict al XVI-lea numea „lumea rațiunii și lumea credinței – lumea secularității raționale și lumea crezului religios”. „Înalț rugăciunea mea”, a spus Papa Leon al XIV-lea, „pentru ca voi să faceți partea care vă revine angajându-vă de o manieră pozitivă în acest important dialog, nu doar pentru binele oamenilor din Europa, dar și pentru binele întregii familii umane”.
Papa Leon al XIV-lea consideră că un acord de pace în Ucraina fără Europa nu este realist
Papa Leon al XIV-lea s-a întâlnit marți la Castel Gandolfo cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ocazie cu care a comentat discuțiile recente privind inițiativele diplomatice în conflictul declanșat de invazia Rusiei. Papa a precizat că nu a parcurs integral propunerile americane, însă părțile consultate „aduc o schimbare enormă în ceea ce a fost, timp de mulți ani, o alianță reală între Europa și Statele Unite”, potrivit AFP. În opinia sa, declarațiile din spațiul public care pun sub semnul întrebării rolul Europei „par să încerce să rupă o alianță importantă astăzi și esențială și în viitor”. „Războiul se află în Europa, iar Europa trebuie să fie parte a garanțiilor de securitate de care avem nevoie, acum și în viitor”, a afirmat Suveranul Pontif, subliniind că o discuție de pace fără participarea blocului european „nu este realistă”. Întrebat în privința invitației formulate de președintele Zelenski de a efectua o vizită la Kiev, Papa Leon al XIV-lea a răspuns că „speră” să ajungă în Ucraina, însă a precizat că nu este posibil, deocamdată, să fie stabilit un calendar al unei astfel de deplasări.
Momentul care a obligat Vaticanul la explicații / Papa Leon a vizitat Moscheea Albastră din Turcia, dar nu s-a rugat
Papa Leon al XIV-lea a vizitat așa-numita Moschee Albastră din Capitala Turciei, unde se află în vizită. A petrecut aici 20 de minute, dar, așa cum precizează mai multe media internaționale, nu s-a rugat, spre deosebire de cei doi predecesori ai săi, Papa Benedict al XVI-lea și Papa Francisc. L-a ascultat, în schimb, pe Askin Musa Tunca, muezinul moscheii, care cheamă la rugăciune oamenii de cinci ori pe zi. Acesta i-a explicat clădirea, construcția, modul de rugăciune al musulmanilor, iar Papa i-a pus întrebări. „E în regulă, voiam doar să văd moscheea” Ulterior, Tunca le-a spus reporterilor că moscheea este „casa lui Allah – nu este casa mea, nu este casa voastră”, astfel că, pe această idee, i-a spus Papei Leon că se poate ruga dacă dorește. Papa Leon a răspuns: „E în regulă, voiam doar să văd moscheea”. Reporterii l-au întrebat pe Tonca dacă Papa s-a rugat, iar acesta a răspuns: „Poate pentru sine, nu știu”. Incidentul, intens comentat, a forțat Biroul de Presă al Vaticanului la o reacție oficială, pentru precizări. 21.000 de plăci albastre Potrivit unui comunicat eliberat de Vatican, Papa Leon a vizitat moscheea „într-un spirit de reflecție și ascultare atentă, cu profund respect pentru loc și pentru credința celor care se adună acolo în rugăciune”. După cum este obiceiul, Papa Leon și-a scos pantofii în curte, înainte să intre în moschee în șosete albe, fotografiate de toată presa internațională prezentă. Numită anterior Moscheea „Sultan Ahmed”, casa de rugăciune musulmană a fost finalizată în 1617 și este cunoscută sub numele de Moscheea Albastră datorită celor peste 21.000 de plăci albastre care îi decorează pereții, arcadele și cupolele. Plăcile provin de la Iznik, locul vechii Niceea, pe care Papa Leon o vizitase cu o zi înainte. „Nu trebuie să ieșiți, puteți rămâne aici” La ieșirea din moschee, Papa Leon a observat că treceau printr-o ușă cu un semn care indica „ieșirea interzisă”. L-a întrebat pe muezin de ce ies pe o ușă pe care scrie „ieșirea interzisă”, iar acesta i-a răspuns că era o indicație pentru turiști, dar a adăugat cu amuzament că, dacă Papa prefera, „nu trebuie să ieșiți, puteți rămâne aici”. Vizita la Moscheea Albastră a Papei Leon urmează vizitei Papei Benedict al XVI-lea, care a vizitat-o în 2006, și celei a Papei Francisc, care i-a trecut pragul în 2015. Atât Papa Leon cât și muezinul Tunca s-au oprit pentru un moment de reculegere cu fața spre mihrab, care indică direcția către orașul sfânt islamic Mecca. Sfântul Ioan Paul al II-lea a fost primul pontif care a vizitat po moschee când a mers la moscheea din Damas, Siria, în 2001. La sfârșitul lunii octombrie, Papa Leon a condus celebrările la Vatican cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Nostrae Aetate, documentul Conciliului Vatican II privind relațiile cu alte religii ale lumii. Episcopii prezenți la Conciliul Vatican II au declarat că lumea catolică îi stimează pe frații și surorile musulmani, care „îl adoră pe unicul Dumnezeu, viu și subzistător în sine, milostiv și atotputernic, Creatorul cerului și al pământului” și „se străduiesc să se supună din toată inima chiar și decretelor sale inscrutabile”.