Dosarul Oxy Residence 2. Cămătari pe lista finanțării proiectului. Cum și-a pierdut avocata Lungu casa
Anchetatorii Parchetului General au audiat-o ca suspect pe administratoarea firmei care derula proiectul imobiliar Oxy Residence 2, avocata Mariana Lungu. Aceasta a povestit în detaliu dedesubturile afacerii care, în final, a ajuns să fie investigată ca urmare a plângerilor penale depuse. Femeia a relatat cum a ajuns să administreze firma lui Ioan Căruntu, a descris relația cu familia acestuia, problemele penale anterioare ale dezvoltatorului și a dat detalii despre cei care se ocupau efectiv de vânzări către clienți. Loading … Avocata a povestit și despre problemele penale anterioare ale celui care a instalat-o la cârma afacerilor sale și a mai explicat anchetatorilor că Moraru și Căruntu erau coordonatorii de facto a vânzărilor apartamentelor. Cum a ajuns Mariana Lungu să administreze firma lui Căruntu „Pe numitul Căruntu Ioan și Căruntu Adriana i-am cunoscut în jurul anului 2000-2001. În urmă cu aproximativ 14 ani, în urma unei discuții cu Căruntu Adriana și întrucât aveam anumite probleme și de sănătate și financiare, s-a oferit să mă sprijine în sensul de a vorbi cu Căruntu Ioan să colaborez cu el. Ulterior, m-am întâlnit și cu Căruntu Ioan, care a fost de acord să colaborăm pe chestiuni juridice. În acea perioadă, deținea ABIL CONSTRUCT SRL. Între timp Căruntu Ioan a fost reținut, întrucât a avut niște probleme referitoare la returnarea de TVA, aproximativ în perioada 2013-2014. Din câte cunosc, după ce a fost arestat preventiv timp de 6 luni, deoarece nu mai putea să îndeplinească atribuții de administrator în cadrul unei societăți comerciale, și nici mama lui, m-a rugat pe mine să fiu asociat într-o societate comercială, respectiv Trade & Construct Development”, a povestit avocata Mariana Lungu anchetatorilor PICCJ. Proiect administrat de avocați, „prăduit” de patron „Inițial am fost asociat unic, ulterior a intrat alături de mine asociat și colegul meu Dașcov Marian. Administratori au fost mai mulți, iar ultimul a fost Velciu care a plecat în urma unor certuri ale căror motive nu le cunosc. Ulterior dezvoltării proiectului Oxy Residence 1, ce a funcționat foarte bine, acesta a dorit să deruleze un nou proiect dezvoltat de către o nouă societate, astfel luând ființă societatea Top & Construct Dezvoltare SRL, asociați și administratori fiind eu și Marian Dașcov. Indic faptul că pentru societatea Top & Construct am fost doar un administrator scriptic și nu și faptic. Cel care se ocupa în fapt de societate era numitul Căruntu Ioan. Vreau să menționez faptul că eu nu aveam acces la conturi și Căruntu Ioan era cel care se ocupa de gestionarea conturilor societății. La sugestia lui Căruntu Ioan am fost de acord să îl împuternicesc pe numitul Moraru Marius Teodor pentru ca acesta să încheie promisiuni pentru cele două societăți respectiv Top și Trade. Mai arăt faptul că niciunul dintre promitenți nu au negociat cu mine și nu au discutat cu mine condițiile de contractare sau de plată, aceste discuții se purtau cu Căruntu Ioan și cu Moraru Teodor, cu precizarea că numitul Moraru Teodor era tot un subaltern în relația cu Căruntu Ioan”, le-a mai spus avocata Lungu anchetatorilor. „Pentru dezvoltarea proiectului, numitul Căruntu Ioan a încercat să acceseze diferite IFN, în cele din urmă încheind un contract cu CROWDESTATE, o firmă din Estonia. În anul 2020-2021, în urma unui litigiu în instanță, a existat o perioadă de 9 luni de zile în care lucrările s-au sistat, iar în cele din urmă a fost plătită o sumă de bani ca despăgubiri. Din această cauză s-a pierdut finanțarea din partea CROWDESTATE. Astfel, a fost nevoit ulterior să se împrumute de la IFN-uri și de la cămătari. În luna noiembrie 2025, Căruntu Ioan a contractat un credit de la Axe Capital IFN în valoare de 13.500.000 lei pe Trade, eu având calitatea de fidejusor pe persoană fizică. Din cauza neachitării acestui credit, am fost executată silit și am pierdut apartamentul din Str. Poștalionului, (…) mun. București, motiv pentru care am fost nevoită să plec în luna iunie a acestui an. În luna octombrie 2025, vrând să plec de la Căruntu Ioan, acesta a fost de acord și mi-a zis să îmi caut de lucru. Ulterior, la sfârșitul anului 2025, din cauza presiunilor cu cămătarii și IFN-urile, mi-a spus că va pleca într-un concediu mai lung, dar m-a asigurat că vom păstra legătura”, a povestit femeia audiată ca suspect în dosar. Plecarea din țară „După ce acesta a plecat din țară, acesta nu mai răspundea la telefon de teama creditorilor. Am reușit să iau legătura cu Căruntu Adriana și i-am comunicat faptul că am fost căutată de către o societate de creditare. Precizez că știam că se va întoarce pe data de 18 ianuarie, lucru pe care l-am comunicat tuturor celor care îl căutau. Am mai discutat cu numitul Căruntu Ioan în încercarea de a rezolva diferite probleme inclusiv cesiunea la clubul de fotbal, unde părțile sociale erau pe numele meu. Ultima mea discuție a fost în data de 15 ianuarie 2025. Precizez că pe numita Drăgan Georgeta o cunosc întrucât este mama lui Drăgan Alexandra Ioana, însă nu pot să spun că îndeplinea vreo atribuție în societatea Top sau Trade, și ea avea un rol formal la fel ca mine. Precizez că numita Drăgan Georgeta nu mi-a spus vreodată că a fost căutată de către ANAF. Doresc să precizez faptul că raportat la suprapunerile apartamentelor nu țineam o situație clară cu privire la apartamentele promise și cele libere, și nici nu consider că intra în atribuțiile mele. Indic faptul că până în ianuarie-februarie 2026 nu aveam cunoștință de nicio suprapunere. Totodată, doresc să adaug faptul că nici notarul Sîrbulescu Raluca nu avea cunoștință despre aceste suprapuneri. Din câte cunosc, nu reprezintă obligația notarului să țină evidența cu privire la promisiunile încheiate în scopul evitării de suprapunerii, ci consider că ar intra în atribuțiile dezvoltatorului. Doresc să adaug faptul că nu acum avut niciun beneficiu real pentru faptul că am fost asociat în societățile Top și Trade”, este confesiunea completă a avocatei care acum este cercetată alături de Căruntu și Moraru în acest dosar. A doua abatere Potrivit
PSD sesizează Curtea de Apel București şi Parchetul General împotriva Guvernului Bolojan. Partidul lui Grindeanu reclamă abuzuri de ordin legislativ
PSD transmite luni că sesizează Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul General, împotriva guvernului Bolojan, după ce a iniţiat hotărâri de Guvern şi politici publice cu impact pe termen lung, ceea ce îi era total şi irevocabil nepermis, fiind guvern demis. PSD cere Guvernului Bolojan să oprească de îndată publicarea hotărârilor ilegale în Monitorul Oficial şi/sau să le reintroducă pe circuitul legislativ pentru reconsiderare, în conformitate cu normele constituţionale, arătând că România are nevoie de un Guvern care respectă Constituţia, nu de unul care o reinterpretează în favoarea sa. PSD contestă în instanță hotărârile adoptate de Guvernul Bolojan și îl acuză că a încălcat Constituția „PSD somează guvernul demis Bolojan să respecte Constituţia şi iniţiază procedurile legale împotriva abuzurilor de ordin legislativ pe care acesta le-a comis. PSD a avut şi are întreaga disponibilitate de a susţine măsurile necesare pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR şi absorbţia fondurilor europene, aşa cum a demonstrat, inclusiv în actuala sesiune extraordinară a Parlamentului. Este responsabilitatea oricărui Guvern să îndeplinească obiectivele strategice ale României cu respectarea Constituţiei şi a legii, nu prin încălcarea lor”, spun social-democraţii într-un comunicat oficial. Loading … PSD anunţă că „a luat astăzi măsuri juridice ferme şi fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deşi demis, continuă să acţioneze ca şi cum ar deţine un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituţia României, cât şi limitările impuse de lege”. „Este prima etapă a unui proces de denunţare în faţa tuturor autorităţilor competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniştrilor săi a depăşit termenul constituţional de 45 de zile. De la momentul demiterii de către Parlament, acţiunea executivă a Guvernului Bolojan este strict restricţionată de lege la acte de administrare curentă. Nu este interpretarea vreunui avocat, nu este vreo opinie politică – ci reprezintă norma constituţională explicită. În loc să respecte această regulă fundamentală a statului de drept, premierul demis Ilie Bolojan a ales s-o sfideze şi s-o interpreteze abuziv, după bunul său plac. A iniţiat acte de dispoziţie – hotărâri de Guvern şi politici publice cu impact pe termen lung – ceea ce îi era total şi irevocabil nepermis”, arată PSD în comunicat. Social-democraţii precizează că nu vorbim de încălcări formale sau tehnice, ci vorbim de acte cu impact direct asupra României. „Un Guvern demis a aprobat şi a impus Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii şi Planul de Acţiune aferent – documente programatice de mare anvergură, cu consecinţe directe asupra construcţiei de autostrăzi, exploatării gazelor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep şi finalizării sau construcţiei de noi hidrocentrale. Acestea sunt politici pentru viitor, adoptate de un Guvern fără mandat pentru prezent! Astăzi am contestat aceste hotărâri adoptate în şedinţa de Guvern din 23 iulie 2026 şi alte opt adoptate în acelaşi spirit de sfidare constituţională, toate marcate de acelaşi tipar: depăşirea limitelor legale, ignorarea avizelor negative şi exercitarea unor atribuţii ministeriale expirate”, anunţă PSD. PSD mai anunţă că marţi va sesiza Curtea de Apel Bucureşti cu cerere de suspendare a executării hotărârilor publicate. „Legea ne conferă explicit dreptul de a sesiza instanţa fără a mai aştepta răspunsul Guvernului – şi îl vom exercita. Hotărârile nepublicate le vom contesta de îndată ce vor apărea în Monitorul Oficial. Nu există fereastră de timp care să funcţioneze ca scut împotriva răspunderii. Sesizăm Parchetul General – pentru ca procurorii să analizeze, în limitele competenţelor lor legale, consecinţele penale ale adoptării şi punerii în executare a unor acte constituţional interzise”, arată PSD. „Somaţia noastră este clară: Guvernul Bolojan trebuie să oprească de îndată publicarea hotărârilor ilegale în Monitorul Oficial şi/sau să le reintroducă pe circuitul legislativ pentru reconsiderare, în conformitate cu normele constituţionale! România are nevoie de un Guvern care respectă Constituţia – nu de unul care o reinterpretează în favoarea sa. PSD va folosi toate instrumentele legale disponibile pentru a restabili ordinea constituţională şi a trage la răspundere pe cei care au ales să o sfideze. Guvernul demis a ales să sfideze Constituţia. PSD a ales să o apere”, mai transmite PSD.
Ultimele audieri în numirea șefilor marilor parchete din România
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete. Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM: De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra. În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan. Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului. Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media” Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt. „Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media. Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan. Ce prevede legea Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului. Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
Parchetul General respinge acuzațiile procuroarei Laura Deriuș, lansate într-o emisiune TV: Afirmații lipsite de orice bază reală
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat ferm după afirmațiile făcute într-o emisiune de televiziune de procurorul Laura Deriuș, care a susținut că, de la nivelul procurorului general, i-ar fi fost propusă o oportunitate profesională superioară celei pe care o are în prezent, pentru a renunța la ieșirile publice privind situația din justiție. Într-un comunicat transmis de Biroul de informare și relații publice, instituția califică aceste declarații drept „afirmații lipsite de o bază reală” și neagă categoric existența oricărui demers de acest tip. Nu a existat un minimum exercițiu jurnalistic „Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a întâlnit în nicio conjunctură cu doamna procuror și nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională, nici direct și nici prin intermediul altor persoane”, se arată în comunicat. Reprezentanții Parchetului subliniază că acuzațiile puteau fi ușor verificate în cadrul emisiunii, dacă ar fi existat un minim exercițiu jurnalistic. Potrivit comunicatului, „afirmațiile denigratoare ar fi putut fi ușor devoalate, dacă moderatorul emisiunii i-ar fi cerut invitatei să probeze ce a afirmat, respectiv să indice ziua, ora și locația în care ar fi avut loc pretinsa întâlnire, persoana care i-ar fi făcut această propunere, precum și funcția pretins oferită”. Nu a fost solicitat un punct de vedere oficial Parchetul General critică, de asemenea, modul în care postul de televiziune a gestionat situația, acuzând lipsa verificărilor și a solicitării unui punct de vedere oficial înainte de difuzarea acuzațiilor. „Este profund regretabil că o instituție media a preferat difuzarea unor afirmații neverificate în detrimentul unui demers elementar de aflare a adevărului și al solicitării unui punct de vedere oficial”, se mai arată în comunicat.
Trei persoane sunt urmărite penal, după ce au amenințat cu moartea magistrații. Denunțul a fost făcut de CSM. Mesajele au fost scrise pe o platformă online
Parchetul General a anunțat joi că a deschis trei dosare penale care vizează persoane care au adresat ameninţări cu moartea unor magistraţi. Plângerile au fost formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintim că, în ultima perioadă, în peisajul justiției din România, au apărut constant nemulțumirile magistraţilor care s-au opus constant proiectului de lege care vizează creşterea vârstei de pensionare şi micşorarea cuantumului pensiei. Acest subiect sensibil a generat presiuni și nemulțumiri în societate – cu privire la vârsta de pensionare și la statutul magistraților – culminând cu aceste situații expuse de mnagistrați. ”În cursul zilei de astăzi, 4 decembrie 2005, procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 3 suspecţi, persoane fizice fără calitate specială, în cadrul a trei dosare penale distincte, pentru săvârşirea unor infracţiuni de instigare publică”, a transmis, joi, Parchetul General. Instituţia precizează că infracţiunile care fac obiectul celor trei dosare penale constau în fapte de îndemnare a publicului, prin intermediul unor mesaje scrise pe o platformă online, să săvârşească infracţiuni de omor/omor calificat/ultraj judiciar împotriva magistraţilor români şi/sau a membrilor de familie ori a apropiaţilor acestora. ”Cele trei dosare penale au fost constituite în urma denunţului formulat, în luna septembrie 2025, de către Consiliul Superior al Magistraturii”, a precizat Parchetul General. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSM îi răspunde din nou tranșant lui Ilie Bolojan în legătură cu pensiile magistraților: „Nu aveți abilitarea legală de a iniția un astfel de demers”
Călin Georgescu este chemat la Parchetul General, luni, în dosarul lui Horațiu Potra. Ce acuzații i se aduc fostului candidat la alegerile prezidențiale
Călin Georgescu este chemat de procurori, luni, la ora 10:00, la Parchetul General, în dosarul lui Horațiu Potra, au declarat surse judiciare pentru Gândul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 este suspect de instigare împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra. Alți 18 membri ai grupării lui Horațiu Potra sunt acuzați că ar fi încercat să producă haos prin încercarea de infiltrare la protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidenţiale. Horațiu Potra și Călin Georgescu ar fi pus la cale acest plan la o fermă din Ciolpani, județul Ilfov, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale. Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a audiat deja, vineri, 18 inculpați, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, prev. de art. 32 rap.la art. 397 alin.2 Cod penal; nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. 2 din Cod penal; orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prev. de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995 republicată; instigare publică, prev. de art. 368 alin. 1 Cod penal., toate cu aplicarea disp. art.38 alin. 1 Cod penal. „Precizăm că 3 inculpați se află sub măsura arestului preventiv, 11 – arest la domiciliu și 4 sub măsura controlului judiciar”, au transmis reprezentanții Parchetului General, potrivit G4Media.ro.