Ministerul Culturii: Folclorul românesc, pentru prima dată în 80 de ani pe scena UNESCO de la Paris
În fața a peste 1.000 de spectatori din cele 194 de state membre ale UNESCO, ambasadoarea României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a urcat pe scena Sălii Mari a UNESCO din Paris alături de Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului, interpretând împreună piesa „Sanie cu zurgălăi”. Evenimentul intitulat „Sufletul României: să celebrăm împreună Patrimoniul cultural / The Soul of Romania: Celebrating Together the Cultural Heritage” a marcat încheierea mandatului de președinte al Conferinței Generale UNESCO (2023–2025), deținut de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, primul român și a cincea femeie din istoria de 80 de ani a organizației care a condus forul. „O felicit pe Excelența Sa, Simona-Mirela Miculescu, pentru un mandat excepțional la conducerea Conferinței Generale UNESCO și pentru felul în care a promovat, cu pasiune, cultura română în lume. Prin profesionalismul, viziunea și energia sa, România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. Îi mulțumim pentru toate inițiativele prin care a transformat diplomația culturală într-un dialog autentic între oameni și valori”, a spus Demeter András István, ministrul Culturii.
Jaf la Luvru. Hoții au reușit să fugă cu mai multe bijuterii; muzeul a fost închis / Reacțiile oficialilor francezi
UPDATE: Jordan Bardella, liderul formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN), a reacționat pe platforma X, calificând drept „o umilință insuportabilă” jaful de la Luvru. „Luvrul este un simbol mondial al culturii noastre. Acest jaf, care le-a permis hoților să fure bijuteriile Coroanei Franței, este o umilință insuportabilă pentru țara noastră”, a scris Bardella, întrebând retoric: „Până unde va merge distrugerea statului?”. UPDATE: Președintele Emmanuel Macron a declarat la sfârșitul lunii ianuarie, cu prilejul prezentării proiectului „Renașterea” pentru Muzeul Luvru, că „nimic nu va fi uitat” în ceea ce privește securitatea și siguranța colecțiilor. Potrivit BFMTV, Macron a subliniat că planul vizează atât protejarea patrimoniului, cât și îmbunătățirea condițiilor pentru vizitatori și angajați — de la siguranța împotriva incendiilor și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, până la modernizarea infrastructurii electrice, informatice și de supraveghere. Palatul Élysée a transmis că Emmanuel Macron se află în „contact foarte strâns” cu Laurent Nunez și Rachida Dati, care îl informează „în timp real” despre situația de la Luvru. UPDATE Potrivit Le Parisien, una dintre bijuteriile furate de la Luvru a fost găsită în afara muzeului. Surse din anchetă susțin că este vorba despre coroana împărătesei Eugénie, ultima împărăteasă a Franței, obiect care a fost deteriorat. Ministrul francez al Culturii, Rachida Dati, a confirmat la postul TF1 descoperirea unei bijuterii și a precizat că jaful ar fi durat patru minute — contrazicându-l astfel pe ministrul de Interne, care afirmase anterior că operațiunea a durat șapte minute. Știrea inițială: Ministrul francez al Culturii anunță că Muzeul Luvru a fost jefuit duminică dimineață, între orele 9:30 și 9:40. Se pare că mai multe persoane necunoscute, dotate cu drujbe, au intrat într-o cameră care conținea bijuterii folosind un lift de marfă, potrivit Le Figaro. Hoții ar fi venit cu un scuter și au spart un geam al muzeului. Ei au reușit să dispară, a declarat o sursă din Poliție pentru Le Figaro. Muzeul și-a închis imediat porțile „din motive excepționale”. Pagubele nu au fost încă evaluate și numeroase forțe de ordine se află la fața locului. Simbol global al culturii franceze, Muzeul Luvru este unul dintre cele mai bine păzite locuri din Paris. În ciuda măsurilor sale de securitate, muzeul a fost totuși spart de mai multe ori, cel mai faimos episod fiind furtul tabloului „Mona Lisa” al lui Leonardo da Vinci, în 1911.
Franța va simula o inundație similară cu cea din 1910 pentru a-și testa locuitorii
Franța va simula, luni, scenariul unei inundații majore a Senei, similară cu cea din 1910, pentru a sensibiliza locuitorii cu privire la acest tip de catastrofă probabilă. Inundațiile reprezintă primul risc natural care amenință Parisul, unde o revărsare a Senei ar putea afecta până la 700.000 de persoane, a declarat presei Pénélope Komitès, adjunctă responsabilă cu reziliența la primăria Parisului, organizatoarea exercițiului. Există o oarecare idee în privința a ceea ce se poate întâmpla Ultima inundație centenară, care are un risc din o sută să se producă în fiecare an, datează din ianuarie 1910, când râul a atins 8,62 metri la podul Austerlitz, paralizând orașul timp de câteva săptămâni, un record neegalat. Două inundații recente ale Senei, în 2016 și 2018, au permis totuși „să ne facem o idee bună despre ce se poate întâmpla până la 7 metri. Peste această limită, intrăm în domeniul science-fiction”, explică Ziad Touat, directorul companiei Crisotech, care a conceput scenariul care se va derula luni, cu ocazia Zilei Naționale a Rezilienței, scrie Le Figaro. O cultură a riscului este indispensabilă Spre deosebire de viiturile torențiale care lovesc sudul Franței, creșterea lentă a nivelului apei care caracterizează inundațiile Senei limitează pericolul imediat, analizează Ludovic Faytre, specialist în riscul de inundații, într-o notă a Institutului Paris Région (IPR). „Dar întinderea suprafețelor potențial afectate (aproape 500.000 ha în Île-de-France) și amploarea mizelor umane și economice, la scara unei aglomerări de 10 milioane de locuitori”, fac gestionarea crizei atât de complexă încât o „cultură a riscului” este indispensabilă, estimează el. Tot Parisul poate fi afectat, prin efectul de cascadă, nimeni nu e ferit „La Paris, mulți se cred feriți pentru că locuiesc departe de Sena sau la înălțime. Cu excepția evenimentului în care o inundație excepțională, precum cea din 1910, poate afecta toate cartierele, prin efectul de cascadă”, subliniază Bénédicte Cadalen, de la serviciul de gestionare a crizelor al orașului Paris. Exercițiul în „condiții reale”, pe modelul „Paris la 50 de grade” din 2023, va proiecta locuitorii cartierului Marais într-o dimineață din martie 2026. Râul parizian este deja revărsat de două luni, dar sâmbătă noaptea a depășit 7,10 metri din cauza unei furtuni. Sute de mii de persoane trebuie evacuate, metroul este inundat, gazul și electricitatea sunt întrerupte, canalizarea amenință să se reverse și se profilează o penurie alimentară.
Nici în vremuri de criză, Ion Țiriac nu se uită la bani când vine vorba de capricii. Pe ce cheltuie anual 125.000 de euro
Nici în vremuri de criză nu se uită la bani. Miliardarul român Ion Țiriac a dezvăluit cât cheltuie anual pentru unul din „mofturile” sale de lux. Fostul tenismen, acum om de afaceri, spune că cheltuie anual 125.000 de euro pentru acest capriciu, potrivit Fanatik. Dacă pentru români este o avere, miliardarul susține că este o sumă „decentă. Mulți români internauți ar spune ce ar face cu acești bani: și-ar plăti toate datoriile la bancă, și-ar ridica casele, și-ar lua o mașină de marcă străină, și-ar întemeia o familie și tot le-ar rămâne de un city-break. În schimb, Ion Țiriac cheltuie anual 125.000 de euro numai pentru a-și rezerva spații de lux la Roland Garros. Chiar dacă nu ajunge mereu la Paris în perioada Roland Garros, magnatul român tot plăteşte 125.000 de euro fără nicio problemă. „Loja mea de la Roland Garros, și am două, costă 125.000 de euro pe an. Dar câtă vreme coada, adică waiting list (n.r. lista de așteptare) e de 2.000 de companii și de persoane, oricare preț este corect. Atât face!”, a mărturisit Ion Țiriac, pentru iamsport.ro. „Boxa aceasta mă costă 120.000 de euro pentru 4 locuri. În două săptămâni de concurs, se traduce în 2.000 euro pentru un bilet. E cam indecent, nu? Sunt acolo din când în când în timpul turneului, dar îmi place să le fac pe plac prietenilor.La finala din acest an, i-am avut pe Richard Mille, CEO-ul Volkswagen, și pe Patrice Clerc, fost director al turneului, care nu mai venise la Roland Garros de veacuri”, a spus Ion Țiriac, în urmă cu un an, potrivit welovetennis.fr. Călătorește deseori în Africa Ion Țiriac are o avere de 2,1 miliarde de dolari, bani pe care i-a adunat din tenis și din afacerile personale. Pe de altă parte, efectuează ocazional și acte caritabile, mai ales în Namibia. El spune că pilotează fiindcă nu-și permite să își angajeze piloți. „Singurele mele plăceri sunt cele cu Africa acum, pentru că stau acolo la mine acasă, în Namibia. Acum mă duc și iar stau probabil 2-3 săptămâni acolo. Aș vrea să fug de tot: și de fundație, și de construcții și de absolut tot.Este foarte greu dacă te-ai obișnuit în ritmul ăsta. Pilotez pentru că nu am bani de doi piloți. Acum câteva zile am venit de la Madrid cu mine la manșă. Copilot să fie altul, eu sunt comandant, stau în stânga.Am mai multe avioane, nu doar unul. Am mai dat un avion și Crucii Roșii că nu aveau cu ce să transporte bolnavii. L-am făcut cadou, dar nu contează asta. Primul care nu știe ce valoare are banul înseamnă că nu îl merită”, a declarat Ion Țiriac. Sursă FOTO: Ștefan Sandu – Mediafax Foto Autorul recomandă: Ion Țiriac a dat lovitura pe piața imobiliară. Ce sumă va încasa magnatul, după vânzarea unei clădiri cu suprafața de peste 8.000m²
Serbia reține 11 persoane acuzate că au plasat capete de porc la moschei din Paris
Conform AP, poliția sârbă a anunțat marți reținerea a 11 persoane suspectate că au organizat și desfășurat acțiuni de incitare la ură și discriminare pe teritoriul Franței și Germaniei, în perioada aprilie-septembrie. Printre incidente se numără plasarea de capete de porc în fața a nouă moschei din regiunea Parisului, cinci dintre acestea purtând numele președintelui Emmanuel Macron. Potrivit autorităților franceze, aceste acțiuni au fost catalogate drept o tentativă de ingerință străină menită să „provoace tulburări în inima națiunii”. Deși nu a fost nominalizată vreo țară, incidentele poartă trăsături similare altor tentative atribuite Rusiei și rețelelor sale de influență. Suspecții conduceau o mașină cu numere de Serbia Ancheta din Franța a pornit după ce un fermier din Normandia a declarat că a vândut 10 capete de porc unor bărbați care conduceau o mașină cu numere de Serbia. Vehiculul a fost surprins ulterior pe camere de supraveghere în Paris, în timp ce doi indivizi plasau capetele în fața lăcașurilor de cult, înainte de a părăsi țara. Telefonul mobil folosit de aceștia, înregistrat pe o rețea din Croația, a fost localizat la granița cu Belgia. Presupusul organizator al grupului nu a fost încă reținut Poliția sârbă a precizat că presupusul organizator al grupului, care ar fi acționat la instrucțiunile unui serviciu străin de informații, nu a fost încă reținut. Reținerea vine la doar câteva zile după o altă operațiune, în care doi suspecți au fost arestați în Serbia pentru implicarea în antrenarea a peste 100 de străini cu scopul de a provoca revolte în timpul alegerilor din Moldova. Incidentele din Franța amintesc de alte acte de vandalism cu tentă antisemită, precum profanarea, în mai 2024, a unui memorial dedicat celor care au salvat evrei în timpul ocupației naziste. Un raport al serviciilor franceze de informații a atribuit atunci atacul agenției ruse FSB.
George Simion, la Paris: Sunt foarte bucuros că în toată Europa partidele de dreapta câștigă alegerile
Conform unui comunicat al AUR, Simion a declarat că politicile europene din ultimele decenii s-au deplasat atât de mult spre stânga, încât viziunile de dreapta și cele conservatoare au ajuns să fie etichetate drept poziționări extremiste. „În ultimii 15-20 de ani am avut o mare deplasare spre stânga și pozițiile normale de dreapta, conservatoare, sunt etichetate ca extremă dreaptă. Iar adversarii noștri îi învață pe toți în țările lor să ne urască, să ne considere extremiști, să ne ignore și, dacă nu ne pot ignora, chiar să ne împuște, ca în cazul lui Charlie Kirk din Statele Unite”, a declarat George Simion. Liderul AUR a comentat situația politică din Franța, care, potrivit lui, urmează același scenariu prin interzicerea candidaților considerați incomozi. „Văd aici, în Franța, că încearcă să facă ceea ce au făcut în România. Încearcă să excludă și să interzică candidați, totul în numele democrației. Dar asta nu este democrație!” George Simion a sancționat discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia Summitului UE-Japonia, unde aceasta ar fi susținut nevoia unei „noi forme de libertate”. Simion a subliniat că „libertatea poate fi doar una, libertatea lăsată de Dumnezeu“. În timpul evenimentului de la Paris, George Simion și-a exprimat sprijinul pentru dreapta franceză și a susținut nevoia colaborării între forțele de dreapta și cele conservatoare. „Noi suntem cel mai pro-transatlantic partid european. De asta am fost la Washington la inaugurarea președintelui Trump și nu numai. De asta avem atât de multe conferințe, pentru că trebuie să începem să învățăm unii de la alții, trebuie să începem să colaborăm, să începem să unim forțele”, a încheiat George Simion, liderul AUR.
George Simion, discurs mobilizator din Paris. Ce le-a transmis liderul AUR francezilor, în plin haos politic
George Simion, președintele AUR și vicepreședintele ECR Party, a susținut un discurs sâmbătă în capitala Franței, la o conferința organizată de Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), un eveniment care a reunit politicieni conservatori de la nivel european. „Voi nu ați avut ocazia să vedeți ce înseamnă comunismul” Liderul AUR a transmis, în contextul haosului politic din Franța, că soarta poporului francez nu poate fi decisă de socialiștii care tânjesc pentru a acapara puterea. „Voi, în Franța, și poate de asta se răspândește această infecție socialistă, nici măcar nu ați avut ocazia să vedeți ce înseamnă comunismul. Noi, românii, bulgarii, polonezii, ungurii, am trăit și nu vrem să ne întoarcem acolo”, a spus George Simion, citat de stiripesurse.ro. „Trebuie să luptăm împreună” Președintele AUR a afirmat că este un aliat al liderilor francezi de dreapta în lupta comună a popoarelor europene de a-și apăra identitatea civilizației. „Sunt gata să lupt alături de dreapta franceză pentru viitorul civilizației noastre. Sunt sigur că veți restaura Franța și civilizația franceză și că veți câștiga următoarele alegeri franceze, la fel cum prietenii noștri din Italia, din Germania, din Spania, din Marea Britanie, care s-au trezit, vor câștiga următoarele alegeri pe care le vor avea. Pentru asta, trebuie să luptăm împreună”, a mai susținut Simion. Evenimentul „The Right That Wins” a fost organizat sâmbătă, 20 septembrie, la Paris, iar alături de George Simion au mai participat politicieni conservatori precum fostul premier polonez și actualul președinte al ECR, Mateusz Morawiecki, europarlamentarii Marion Maréchal și Carlo Fidanza, vicepreședinți ai partidului ECR. Proteste și violențe în mai multe orașe din Franța Francezii trec printr-o perioadă de proteste majore. Violențe sporadice între demonstranți și forțele de ordine au avut loc în Piața Națiunii din Paris, ultima etapă a marșului de protest. Câțiva manifestanți au fost reținuți. Anterior, au avut loc confruntări între demonstranți și forțele de ordine în orașele Lyon și Nantes, iar un agent de poliție a fost arestat. În total, autoritățile au anunțat că la protestele din Franța au participat aproximativ 300.000 de persoane, în timp ce sindicatele au estimat o prezență de circa 450.000 de oameni. Cel puțin 110 persoane au fost reținute. Sursă foto: Stiripesurse.ro RECOMANDAREA AUTORULUI: ZIUA “BLOCĂM TOT” A VENIT. Aproape un milion de persoane au protestat în Franța /Violențe în mai multe orașe, 140 Sondaj AVANGARDE. AUR, scor aproape cât PSD, PNL și USR la un loc
Ce a postat Federația Internațională de Gimnastică după aurul Sabrinei Voinea de la Paris
Gimnasta română Sabrina Maneca Voinea a câștigat aurul la sol, la Cupa Mondială de la Paris, iar reacția forului mondial nu a întârziat. Capitala Franței a organizat Cupa Mondială de gimnastică, iar după ce Sabrina Voinea a luat aurul la sol, forul internațional a publicat inregistrarea exercițiului româncei. Reacția Federației Internaționale de Gimnastică, după ce Sabrina Voinea a luat aur la Paris Voinea a avut cea mai mare notă în calificări, 13,633, dar prestația din finală a fost mult mai bună, primind 13,800 puncte. Medalia de argint i-a revenit rusoaicei Angelina Melnikova, cu 13,400 puncte, iar pe treapta a treia a podiumului a urcat finlandeza Kaia Tanskanen (13,366 puncte). „Parisul, când sfârâie: olimpicii din 2024 se impun în penultima Cupă Mondială de Gimnastică”, este titlul unui material apărut pe site-ul oficial al competiției. „Exercițiile la sol feminin au fost domeniul Sabrinei Maneca-Voinea, care a dezvăluit o nouă rutină cu o pasă rapidă de tumbling – whip la double layout și imediat front tuck – pentru 13,800 și titlu. Campioana mondială la individual compus din 2021, Angelina Melnikova, a câștigat aurul la bârnă cu 13,500 și argintul la sol. Lena Bickel a rămas constantă pentru argint în mijlocul unei finale tensionate la bârnă”, a titrat forul mondial pe site-ul oficial. La competiția de la Paris au mai participat două românce, Miruna Botez și Bianca Vișovan, dar nu au reușit să se califice în vreo finală. Delegația țării noastre a fost însoțită de antrenorii Camelia Voinea (mama Sabrinei), Carmen Traicu și Ciprian Crețu, arbitra Ana Iordache și kinetoterapeutul Răzvan Spirescu. Ultima etapă de Cupă Mondială are loc la Szombathely (Ungaria), între 26 și 28 septembrie Pentru gimnastele franceze dezamăgite de performanța fără medalii de la Jocurile Olimpice de vara trecută, rezultatele Cupei Mondiale de la Paris, organizată pe 13 și 14 septembrie, sunt excepționale. În fața unei mulțimi entuziasmante, Melanie de Jesus dos Santos, Marine Boyer și Leo Saladino, vedete franceze în ascensiune și consacrate, au câștigat 5 medalii. Cel care a deschis spectacolul a fost, însă, Nicolas Diez, care a luat bronz la sol. Apoi, Celia Serber și Lorette Charpy s-au alăturat algeriencei Kaylia Nemour, campioana olimpică, pe podium la paralele inegale, unde fiecare gimnastă a avur pe umeri steagul național. Bronzul obținut de Morgane Osysek-Reimer la bârnă a demonstrat de ce este o forță la acest aparat, iar Kevin Carvalho a fost la 0,067 de titlul la parale. Sublimă ca întotdeauna la Paris, campioana olimpică Nemour a câștigat o nouă medalie de aur la paralele inegale, cu 15,033 puncte pentru o rutină complexă care i-a uluit pur și simplu pe adversare. Celia Serber s-a clasat la mai mult de un punct și jumătate în spate, în timp ce Lorette Charpy și-a dovedit încă o dată valoarea în elita sportului, se mai menționează pe site-ul forului internațional. La Paris a fost al patrulea dintre cele cinci evenimente din seria Cupei Mondiale Challenge 2025 a FIG la gimnastică artistică. Ultima etapă are loc la Szombathely (Ungaria), între 26 și 28 septembrie.
Acord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.
Acrord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.