Serbia reține 11 persoane acuzate că au plasat capete de porc la moschei din Paris
Conform AP, poliția sârbă a anunțat marți reținerea a 11 persoane suspectate că au organizat și desfășurat acțiuni de incitare la ură și discriminare pe teritoriul Franței și Germaniei, în perioada aprilie-septembrie. Printre incidente se numără plasarea de capete de porc în fața a nouă moschei din regiunea Parisului, cinci dintre acestea purtând numele președintelui Emmanuel Macron. Potrivit autorităților franceze, aceste acțiuni au fost catalogate drept o tentativă de ingerință străină menită să „provoace tulburări în inima națiunii”. Deși nu a fost nominalizată vreo țară, incidentele poartă trăsături similare altor tentative atribuite Rusiei și rețelelor sale de influență. Suspecții conduceau o mașină cu numere de Serbia Ancheta din Franța a pornit după ce un fermier din Normandia a declarat că a vândut 10 capete de porc unor bărbați care conduceau o mașină cu numere de Serbia. Vehiculul a fost surprins ulterior pe camere de supraveghere în Paris, în timp ce doi indivizi plasau capetele în fața lăcașurilor de cult, înainte de a părăsi țara. Telefonul mobil folosit de aceștia, înregistrat pe o rețea din Croația, a fost localizat la granița cu Belgia. Presupusul organizator al grupului nu a fost încă reținut Poliția sârbă a precizat că presupusul organizator al grupului, care ar fi acționat la instrucțiunile unui serviciu străin de informații, nu a fost încă reținut. Reținerea vine la doar câteva zile după o altă operațiune, în care doi suspecți au fost arestați în Serbia pentru implicarea în antrenarea a peste 100 de străini cu scopul de a provoca revolte în timpul alegerilor din Moldova. Incidentele din Franța amintesc de alte acte de vandalism cu tentă antisemită, precum profanarea, în mai 2024, a unui memorial dedicat celor care au salvat evrei în timpul ocupației naziste. Un raport al serviciilor franceze de informații a atribuit atunci atacul agenției ruse FSB.
George Simion, la Paris: Sunt foarte bucuros că în toată Europa partidele de dreapta câștigă alegerile
Conform unui comunicat al AUR, Simion a declarat că politicile europene din ultimele decenii s-au deplasat atât de mult spre stânga, încât viziunile de dreapta și cele conservatoare au ajuns să fie etichetate drept poziționări extremiste. „În ultimii 15-20 de ani am avut o mare deplasare spre stânga și pozițiile normale de dreapta, conservatoare, sunt etichetate ca extremă dreaptă. Iar adversarii noștri îi învață pe toți în țările lor să ne urască, să ne considere extremiști, să ne ignore și, dacă nu ne pot ignora, chiar să ne împuște, ca în cazul lui Charlie Kirk din Statele Unite”, a declarat George Simion. Liderul AUR a comentat situația politică din Franța, care, potrivit lui, urmează același scenariu prin interzicerea candidaților considerați incomozi. „Văd aici, în Franța, că încearcă să facă ceea ce au făcut în România. Încearcă să excludă și să interzică candidați, totul în numele democrației. Dar asta nu este democrație!” George Simion a sancționat discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia Summitului UE-Japonia, unde aceasta ar fi susținut nevoia unei „noi forme de libertate”. Simion a subliniat că „libertatea poate fi doar una, libertatea lăsată de Dumnezeu“. În timpul evenimentului de la Paris, George Simion și-a exprimat sprijinul pentru dreapta franceză și a susținut nevoia colaborării între forțele de dreapta și cele conservatoare. „Noi suntem cel mai pro-transatlantic partid european. De asta am fost la Washington la inaugurarea președintelui Trump și nu numai. De asta avem atât de multe conferințe, pentru că trebuie să începem să învățăm unii de la alții, trebuie să începem să colaborăm, să începem să unim forțele”, a încheiat George Simion, liderul AUR.
George Simion, discurs mobilizator din Paris. Ce le-a transmis liderul AUR francezilor, în plin haos politic
George Simion, președintele AUR și vicepreședintele ECR Party, a susținut un discurs sâmbătă în capitala Franței, la o conferința organizată de Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), un eveniment care a reunit politicieni conservatori de la nivel european. „Voi nu ați avut ocazia să vedeți ce înseamnă comunismul” Liderul AUR a transmis, în contextul haosului politic din Franța, că soarta poporului francez nu poate fi decisă de socialiștii care tânjesc pentru a acapara puterea. „Voi, în Franța, și poate de asta se răspândește această infecție socialistă, nici măcar nu ați avut ocazia să vedeți ce înseamnă comunismul. Noi, românii, bulgarii, polonezii, ungurii, am trăit și nu vrem să ne întoarcem acolo”, a spus George Simion, citat de stiripesurse.ro. „Trebuie să luptăm împreună” Președintele AUR a afirmat că este un aliat al liderilor francezi de dreapta în lupta comună a popoarelor europene de a-și apăra identitatea civilizației. „Sunt gata să lupt alături de dreapta franceză pentru viitorul civilizației noastre. Sunt sigur că veți restaura Franța și civilizația franceză și că veți câștiga următoarele alegeri franceze, la fel cum prietenii noștri din Italia, din Germania, din Spania, din Marea Britanie, care s-au trezit, vor câștiga următoarele alegeri pe care le vor avea. Pentru asta, trebuie să luptăm împreună”, a mai susținut Simion. Evenimentul „The Right That Wins” a fost organizat sâmbătă, 20 septembrie, la Paris, iar alături de George Simion au mai participat politicieni conservatori precum fostul premier polonez și actualul președinte al ECR, Mateusz Morawiecki, europarlamentarii Marion Maréchal și Carlo Fidanza, vicepreședinți ai partidului ECR. Proteste și violențe în mai multe orașe din Franța Francezii trec printr-o perioadă de proteste majore. Violențe sporadice între demonstranți și forțele de ordine au avut loc în Piața Națiunii din Paris, ultima etapă a marșului de protest. Câțiva manifestanți au fost reținuți. Anterior, au avut loc confruntări între demonstranți și forțele de ordine în orașele Lyon și Nantes, iar un agent de poliție a fost arestat. În total, autoritățile au anunțat că la protestele din Franța au participat aproximativ 300.000 de persoane, în timp ce sindicatele au estimat o prezență de circa 450.000 de oameni. Cel puțin 110 persoane au fost reținute. Sursă foto: Stiripesurse.ro RECOMANDAREA AUTORULUI: ZIUA “BLOCĂM TOT” A VENIT. Aproape un milion de persoane au protestat în Franța /Violențe în mai multe orașe, 140 Sondaj AVANGARDE. AUR, scor aproape cât PSD, PNL și USR la un loc
Ce a postat Federația Internațională de Gimnastică după aurul Sabrinei Voinea de la Paris
Gimnasta română Sabrina Maneca Voinea a câștigat aurul la sol, la Cupa Mondială de la Paris, iar reacția forului mondial nu a întârziat. Capitala Franței a organizat Cupa Mondială de gimnastică, iar după ce Sabrina Voinea a luat aurul la sol, forul internațional a publicat inregistrarea exercițiului româncei. Reacția Federației Internaționale de Gimnastică, după ce Sabrina Voinea a luat aur la Paris Voinea a avut cea mai mare notă în calificări, 13,633, dar prestația din finală a fost mult mai bună, primind 13,800 puncte. Medalia de argint i-a revenit rusoaicei Angelina Melnikova, cu 13,400 puncte, iar pe treapta a treia a podiumului a urcat finlandeza Kaia Tanskanen (13,366 puncte). „Parisul, când sfârâie: olimpicii din 2024 se impun în penultima Cupă Mondială de Gimnastică”, este titlul unui material apărut pe site-ul oficial al competiției. „Exercițiile la sol feminin au fost domeniul Sabrinei Maneca-Voinea, care a dezvăluit o nouă rutină cu o pasă rapidă de tumbling – whip la double layout și imediat front tuck – pentru 13,800 și titlu. Campioana mondială la individual compus din 2021, Angelina Melnikova, a câștigat aurul la bârnă cu 13,500 și argintul la sol. Lena Bickel a rămas constantă pentru argint în mijlocul unei finale tensionate la bârnă”, a titrat forul mondial pe site-ul oficial. La competiția de la Paris au mai participat două românce, Miruna Botez și Bianca Vișovan, dar nu au reușit să se califice în vreo finală. Delegația țării noastre a fost însoțită de antrenorii Camelia Voinea (mama Sabrinei), Carmen Traicu și Ciprian Crețu, arbitra Ana Iordache și kinetoterapeutul Răzvan Spirescu. Ultima etapă de Cupă Mondială are loc la Szombathely (Ungaria), între 26 și 28 septembrie Pentru gimnastele franceze dezamăgite de performanța fără medalii de la Jocurile Olimpice de vara trecută, rezultatele Cupei Mondiale de la Paris, organizată pe 13 și 14 septembrie, sunt excepționale. În fața unei mulțimi entuziasmante, Melanie de Jesus dos Santos, Marine Boyer și Leo Saladino, vedete franceze în ascensiune și consacrate, au câștigat 5 medalii. Cel care a deschis spectacolul a fost, însă, Nicolas Diez, care a luat bronz la sol. Apoi, Celia Serber și Lorette Charpy s-au alăturat algeriencei Kaylia Nemour, campioana olimpică, pe podium la paralele inegale, unde fiecare gimnastă a avur pe umeri steagul național. Bronzul obținut de Morgane Osysek-Reimer la bârnă a demonstrat de ce este o forță la acest aparat, iar Kevin Carvalho a fost la 0,067 de titlul la parale. Sublimă ca întotdeauna la Paris, campioana olimpică Nemour a câștigat o nouă medalie de aur la paralele inegale, cu 15,033 puncte pentru o rutină complexă care i-a uluit pur și simplu pe adversare. Celia Serber s-a clasat la mai mult de un punct și jumătate în spate, în timp ce Lorette Charpy și-a dovedit încă o dată valoarea în elita sportului, se mai menționează pe site-ul forului internațional. La Paris a fost al patrulea dintre cele cinci evenimente din seria Cupei Mondiale Challenge 2025 a FIG la gimnastică artistică. Ultima etapă are loc la Szombathely (Ungaria), între 26 și 28 septembrie.
Acord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.
Acrord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.
Ion Țiriac s-a minunat de ce a trăit la Paris: Nu cred că o să mai vedem vreodată”. EXCLUSIV
Duminică, 25 mai, în prima zi de la Roland Garros 2025, organizatorii parizieni au pregătit un eveniment special în onoarea lui Rafael Nadal (38 de ani), cel mai titrat jucător de tenis din istoria turneului de Grand Slam menționat. De la eveniment nu a lipsit nici Ion Țiriac (86), magantul român fiind cunoscut pentru relația de prietenie pe care o are cu legenda tenisului iberic. Ion Țiriac a fost alături de Rafael Nadal la ceremonia de la Roland Garros 2025. Ce a spus despre evenimentul de la Paris Duminică, la Paris a început în mod oficial Roland Garros 2025, turneu de Grand Slam la care sunt prezente și cinci românce pe tabloul principal. În prima zi turneului, organizatorii francezi au dorit să îl cinstească pe cel mai titrat jucător de tenis din istoria zgurii pariziene, anume Rafael Nadal. Ibericul a câștigat Roland Garros de 14 ori de-a lungul carierei, record fără precedent, însă în 2025 nu va mai lua parte la competiție, deoarece este retras din „sportul alb” deja de mai bine de jumătate de an. Totuși, Rafael Nadal le-a făcut deliciul organizatorilor și s-a prezentat la Paris. Și nu a mers singur acolo, ci alături de o mulțime de legende din lumea tenisului, care au dorit să îi fie alături într-un moment cu totul special. Roger Federer, Novak Djokovic sau Andy Murray și-au arătat susținerea față de Nadal. Și, de asemenea, de la eveniment nu a lipsit nici Ion Țiriac, care este cunoscut pentru relația de prietenie pe care o are cu legenda tenisului iberic. La ieșirea din arenă, cel mai bogat român din ultimii mulți ani a fost întâmpinat de reporterii ProSport, care au dorit să îi ia o reacție la cald. Minunat de ce a trăit la Paris, Ion Țiriac ne-a declarat: E o treabă meritată, e o treabă bine făcută. Ai văzut aproape 100 de Grand Slam-uri pe același teren, mai mult de atât nu se poate. Merită omul, rar ai văzut așa o treabă și nici nu cred că o să mai vedem vreodată. (n.r. – Se va mai naște un alt Nadal?) Da, totdeauna se naște un altul! Dar deocamdată nu e cazul”, a declarat Ion Țiriac, în exclusivitate pentru ProSport. Ce a spus Rafael Nadal în cadrul ceremoniei de la Paris. Lacrimile i-au inundat din nou ochii Printre multele nume importante din lumea tenisului care și-au făcut apariția la Paris s-a regăsit și Simona Halep. Fostul lider WTA a urmărit evenimentul din tribune și a avut ocazia de a-l vedea pe Nadal cu lacrimi în ochi. E foarte dificil. Bună seara tuturor. Nu știu cum să încep. Am jucat pe acest teren atâția ani. Am suferit, am câștigat, am pierdut dar, mai presus de toate, mă bucur că am avut șansa de a juca aici. A fost o poveste incredibilă, care a început în 2004, când am sosit la Roland Garros pentru prima oară. Abia puteam umbla din cauza accidentărilor, însă am urcat în cârje până în vârful arenei. Am privit și am visat să mă întorc aici. În 2005 am fost pentru prima oară aici ca jucător, aveam 18 ani. Am jucat împotriva lui Richard Gasquet, prietenul și rivalul meu din copilărie. Din acea zi, am înțeles pe deplin ce înseamnă Roland Garros. Am experimentat totul în acești 20 ani, am avut rivali extraordinari precum Andy, Novak și Roger, dar și mulți alții care mi-au împins limitele mentale și fizice. Nimic nu ar fi fost așa de frumos fără aceste emoții. Roland Garros e un turneu unic, nu doar pentru că e fundamental în istoria tenisului, dar și datorită oamenilor care lucrează zi de zi pentru a face acest turneu unic”, a declarat Rafael Nadal, printre altele, la Paris. De-a lungul impresionantei sale cariere, Rafael Nadal a cucerit nu mai puțin de 22 de titluri de Grand Slam. Așa cum am preciza deja, 14 dintre acestea au fost adjudecate la Paris, ibericul lăsând o adevărată moștenire în capitala Franței. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării în cadrul Universității din București, iar în presă a debutat la Sport.ro, în septembrie 2019. A lucrat aici până în februarie 2021, când a făcut pasul la Playsport.ro, unde a contribuit la lansarea pe piață a unui nou site … citește mai mult