Parlamentarii PACE- Întâi România depun vineri moțiunea de cenzură
Moțiunea de cenzură critică activitatea guvernamentală în planurile finanțelor, sănătății educației, administrației publică și înzestrarea armatei. În plus, în deschiderea moțiunii, semnatarii amintesc și incidentul de la barajul Paltinu: „Dezastrul de la Paltinu nu e un accident, ci o fotografie fidelă a guvernării Bolojan, un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg chiar în plin cod meteorologic cu risc hidrologic. Acest Guvern s-a specializat, cu o consecvență demnă de cauze mai bune, în a lucra împotriva propriului popor”. Critici privind gestionarea finanțelor publice, sănătății, educației și administrației publice În gestionarea finanțelor publice, guvernul este acuzat de „ supra-îndatorare”. „Datoria publică a ajuns în august 2025 la aproape 1085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului. Și, pentru că nu se putea altfel, deficitul bugetar a atins fabulosul prag de 109 miliarde de lei doar în primele 10 luni ale anului”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, se punctează inflația de 9,8% și „cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din UE”. În domeniul sănătății, inițiatorii moțiunii acuză că Executivul „a tratat sănătatea românilor nu ca pe o prioritate, ci ca pe un experiment contabil. A tăiat personal, a tăiat bugete, a tăiat spitale dar n-a tăiat suferință”. De asemenea este criticată și introducerea CASS pentru mai multe categorii vulnerabile. Privind măsurile din educație, opoziția afirmă că Guvernul „a generat un sistem segregar, cu infrastructură de secol XIX cu toalete în curte, școli neconsolidate, mascate de o finanțare mincinoasă. În loc să combată analfabetismul funcțional, îl consolidează. În loc să investească în viitor, investesc în austeritate”. Despre administrația publică, moțiunea spune că Palatul Victoria: „a tratat această structură cu dispreț tehnocratic, ca pe o piesă de mobilier ce poate fi mutată oricum fără consecințe. Reducerea agresivă a personalului din primării și instituțiile locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. Rezultatul? Un experiment de administrație făcut pe spatele comunităților”. „Au redus ajutoarele sociale ca și cum sărăcia ar fi vina săracilor. Au diminuat fondurile pentru centrele de asistență socială, ca și cum bătrânii și persoanele cu nevoi speciale sunt cheltuieli inutile. Au tratat vulnerabilitatea ca pe o statistică, nu ca pe o realitate umană”, se arată în textul moțiunii despre măsurile de austeritate luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Cheltuieli militare netransparente Despre cheltuielile dedicate înzestării Aramtei, moțiune anotează: „a transforma bugetul apărării într-o vacă de muls, imună la orice verificare, în timp ce educația, sănătatea și administrația publică sunt puse pe regim de înfometare, aceasta nu mai este politică de stat, ci sacrificiu național”, adăugând: „Dacă România investește în apărare, atunci aceste investiții trebuie să genereze și dezvoltare internă, uzine românești, locuri de muncă românești, tehnologii românești, capacități de producție românești. Dar Guvernul progresist Bolojan a preferat acel tip de apărare care apără doar profiturile marilor corporații străine”. „Această moțiune este un apel la demnitate, la responsabilitate și la schimbare. Pentru România care muncește, care speră și care refuză să mai fie călcată în picioare. Și vă cer, cu solemnitate și responsabilitate. Votați moțiunea de cenzură. Votați demiterea Guvernului progresist Bolojan. România merită un guvern care servește România”, se arată în încheierea textului.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Mircea Abrudean, în plenul Parlamentului: Guvernul luptă să elimine inechitățile
„Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas este mai greu”. Astfel și-a început președintele Senatului, Mircea Abrudean, discursul de deschidere din plenul Parlamentului României, la începutul ședinței comune de angajare a răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților. „Avem nevoie unii de alții, oriunde ne aflăm. În orașe sau în sate, în țară sau peste hotare. Românii din diaspora duc numele României în fiecare zi mai departe. Ei trimit bani acasă, aduc idei noi, cer servicii publice mai bune. Cu toții îi vrem aproape. Îi ascultăm, îi respectăm, pentru că țara nu se măsoară doar în kilometri, țara se măsoară în legături, iar legăturile le facem noi. Avem nevoie de o clasă politică unită. Sigur, fiecare rămâne fidel doctrinei sale și își asumă politica față de alegători și simpatizanți. Dar nimeni niciodată nu are voie să lucreze împotriva țării sale”. Abrudean s-a concentrat pe ideea de comuniune a tuturor românilor, de oriunde s-ar afla aceștia și pe ideea că frica nu poate fi o fundație bună pentru a construi: „Nimeni nu câștigă voturi pe spatele fricii. A amenința sau a favoriza ieșirea României din Europa și din spațiul euroatlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis piețele și am câștigat libertatea de a circula și de a munci, asta este trădare și nu ne jucăm cu aceste câștiguri. România are nevoie de un viitor clar, dezvoltare regională, investiții, un mediu bun pentru afaceri, locuri de muncă stabile, infrastructură, spitale funcționale, școli care pregătesc pentru meserii reale. Acesta este un moment de renaștere. Am înțeles multe din greșelile trecutului. România trece printr-o perioadă grea, dar asumată politic, de reformă deplină și niciodată reformele profunde nu vin ușor. Guvernul luptă să elimine inechitățile, să oprească favoritismele, să taie influențele care au frânat inițiativa și au sufocat meritocrația, pentru că România merită reguli simple și egale, iar cetățenii merită instituții care să-i respecte. Trebuie să recitim istoria, pe data asta cu mintea limpede și să învățăm din greșeli. Doamnelor și domnilor, vă propun ca astăzi să onorăm sacrificiile și să construim din reușite”. „Vă propun să nu ne mai comparăm” „Istoria nu ne ține pe loc, istoria ne împinge înainte, dacă o înțelegem. Așa reclădim încrederea în politica de mâine și recâștigăm respectul oamenilor. România trece printr-un moment greu, dar aceste etape apar în viața fiecărei țări. Nu putem ocoli și de aceea le traversăm. Muncim, corectăm, ajustăm și știm că drumul greu o se termine. Vă propun să nu ne mai comparăm, să nu mai punem egal între țări și între parcursuri. Fiecare înaintează în alt ritm. Să nu ne mai judecăm aspru. Sigur că greșim, greșim cu toții și știm că decidenții poartă o parte mare din judecată, dar ne-o asumăm și o transformăm în responsabilitate”, a spus Abrudean. „Vă invit la mai multă implicare” În continuare, președintele Senatului a insistat pe ideea discursului echilibrat și a chemat la mai multă implicare: „Doamnelor și domnilor, lucrurile cresc atunci când stăm împreună. Cresc atunci când ne acordăm timp, cresc atunci când avem răbdare. Astăzi, cu prilejul acestei ședințe comune solemne a Camerei Deputaților și a Senatului, vă rog să avem mai multă răbdare. Vă invit la mai multă implicare. Să nu ne mai grăbim fără rost, să nu ne mai jignim. Și să nu ne mai slăbim singuri rezistența țării noastre. Să ne vedem fiecare de treaba lui și să facem lucruri. Pentru că faptele construiesc și vorbele obosesc. Ne putem certa atunci când greșim, dar ar fi foarte bine ca în același timp să și vorbim mai mult despre reușite și despre ceea ce facem bine. La mulți ani, România!”, a încheiat Abrudean.
Kosovo organizează alegeri anticipate pe fondul blocajului politic
Președinta Vjosa Osmani a anunțat data scrutinului după ce a dizolvat parlamentul, chemându-i pe kosovari la urne pentru a șaptea oară de la declararea independenței față de Serbia, în 2008. Alegerile parlamentare de anul acesta au fost câștigate de partidul de guvernământ Autodeterminare (VV), condus de premierul Albin Kurti, însă nu a reușit să câștigea majoritatea mandatelor, câștigând doar 48 de mandate. După ce Kurti nu a reușit să formeze o majoritate, la finalul lunii octombrie, acesta a anunțat că este dispus să cedeze mandatul de premier propunând ca Glauk Konjufca, președintele parlamentului să fie desemnat premier, în timp ce el ar urma să preia rolul de vicepremier și ministru de externe. Miercuri, propunerea lui Konjufca a primit doar 56 de voturi în parlamentul cu 120 de locuri, insuficiente pentru formarea unui guvern. „Opoziția a ales încă o dată obstrucția în locul responsabilității, blocând voința majorității și împiedicând Kosovo să progreseze”, a declarat Liza Gashi, viceministru de externe și membră a partidului VV. Kosovo, care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, rămâne doar candidat potențial, întrucât cinci state membre ale UE nu recunosc independența sa.
Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitele pe proprietate și mașini cresc din ianuarie 2026
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Parlamentul se va reuni în ședință comună marți, 18 noiembrie, pentru a adopta din nou proiectul de lege care curpinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale de către CCR, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF. Șeful executivului a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că, de anul viitor, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate și pe mașini, inclusiv pentru mașinile agricole. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, iar pentru mașini impozitul va crește în funcție de norma de poluare. Pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237 și 297 lei, în timp ce, pentru o mașină cu aceeași motorizare dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213-269 de lei. „Ca să putem ieși din această situație, anul viitor, trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale; am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă – e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF, deși, fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere ”bolile” ANAF-ului destul de extinse – dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne așa cum sunt ca să nu mai avem complicații din nou de a verifica constituționalitatea”, a transmis Ilie Bolojan. Pachetul fiscal cu taxe locale este unul dintre cele 5 proiecte de legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în data de 1 septembrie 2025 în Parlament. CCR a declarat ulterior ca neconstiuționale 3 articole din acest proiect de lege, folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților din cele trei instituții ale statului. Premierul Bolojan spune că statul are nevoie să colecteze aceste taxe din ca să reducă gap-ul de TVA. „În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo și nu vor putea fi evitate. De asemenea, deci trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid niște portițe la insolvențe și la alte posibilități de eșalonări și de optimizări – citiți cu ghilimele de rigoare”, a afirmat premierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie” Nicușor Dan își pune mâna la ochi când vine vorba de MEGA-DOSARUL DNA în care apare și numele lui Bolojan: nu văd că e o problemă!
Parlamentarii dezbat două moțiuni simple AUR împotriva miniștrilor Transporturilor și Energiei
Senatul va dezbate luni, de la ora 16:00, moțiunea simplă intitulată „Calea ferată a pierdut trenul”, inițiată de senatorul Petrișor-Gabriel Peiu în numele Alianței pentru Unirea Românilor. Documentul, semnat de o pătrime dintre senatori, acuză degradarea severă a sistemului feroviar românesc și responsabilizează direct actuala conducere politică a Ministerului Transporturilor, precum și premierul Ilie Bolojan. Moțiunea pornește de la scandalul în care un om de afaceri ar fi oferit o mită de 1,5 milioane de euro președintelui PNL Vaslui, Mihai Barbu, pentru a obține o audiență la premierul Bolojan. Autorii susțin că Barbu, un apropiat al structurilor feroviare, ar fi fost promovat în funcții-cheie de miniștri PSD, deși nu ar avea calificările necesare. Acesta a condus, succesiv, CFR Călători, Metrorex, Compania de Telecomunicații CFR și, în prezent, Autoritatea de Reformă Feroviară. Moțiunea punctează că, în 2024, trenurile de călători au circulat cu o viteză medie puțin peste 40 km/h, iar transportul de marfă cu doar 17 km/h, cifre care plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Documentul acuză întârzieri majore în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și PT 2021-2027, în valoare totală de peste 5,7 miliarde de euro. Printre proiectele întârziate se numără modernizarea liniilor feroviare Curtici-Simeria, Brașov -Simeria, Cluj-Episcopia Bihor și Caransebeș-Timișoara -Arad, toate cu stadii de execuție mult sub termenele contractuale. Sunt vizate și achizițiile de material rulant, unde livrarea ramelor Alstom și PESA este întârziată cu peste doi ani. Documentul critică și funcționarea Autorității de Reformă Feroviară, despre care inițiatorii afirmă că este „o mostră de birocrație excesivă”, și punee sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate licitațiile, inclusiv excluderea producătorilor chinezi, o decizie declarată nelegală de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Moțiunea cere adoptarea unei strategii naționale de dezvoltare a transportului feroviar, menținerea finanțării actuale, sancționarea companiilor care întârzie proiectele, sprijinirea producătorilor români de material rulant și realizarea unui coridor feroviar strategic Galați-Siret-Constanța, necesar pentru fluxurile comerciale către Ucraina și pentru protejarea Deltei Dunării. De asemenea, deputații vor discuta moțiunea simplă „România în beznă- falimentul programat al sistemului energetic național”, depusă de același grup parlamentar împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Demersul susține că sistemul energetic național se află într-o stare „critică” și că politicile din ultimii ani ar fi condus la „reducerea rezervelor sincrone și la creșterea riscului de blackout”. Documentul acuză închiderea sau oprirea temporară a unor capacități energetice, inclusiv unități termo, hidro și nuclear precum și dependența tot mai mare de producția nesincronă, în special solară și eoliană, fără un sistem adecvat de stocare. Potrivit moțiunii, prețurile la energie, raportate la puterea de cumpărare, se numără printre cele mai ridicate din UE, iar absorbția fondurilor europene în domeniu este „sub media europeană”. Inițiatorii cer redeschiderea și modernizarea capacităților sincrone, investiții în stocare și definirea unei strategii energetice naționale „coerente și adaptate nevoilor României”.
Ai permis, dar cu restricții! / Șoferii începători nu vor mai avea voie să conducă mașini puternice
Șoferii care au permis de conducere categoria B de mai puțin de doi ani nu vor mai avea voie să conducă mașini puternice. Acest proiect de lege, aflat în dezbatere în Parlament nici nu a fost redactat în forma lui finală și deja iscă o mulțime de discuții și controverse. Prea multele accidente provocate de tineri fără experiență la volanul unor mașini puternice a determinat legiuitorul să introducă acest proiect în dezbateri. Potrivit acestui document, mașina nu trebuie să aibă un raport putere / greutate mai mare de 0,075 kW/kg. Un proiect „inspirat” din viață Parlamentul consideră că, în acest fel, se vor reduce accidentele produse de șoferi neexperimentați, aflați la volanul unor mașini pe care nu știu să le stăpânească. Este adevărat că acest proiect a fost inspirat de accidente îngrozitoare de mașină, provocate nu doar de lipsa de experiență, ci și de consum de stupefiante la volan. Unele dintre aceste accidente au căpătat notorietate, altele pur și simplu au rămas necunoscute publicului, însă toate au acest fond comun: suferință incomensurabilă, destine pierdute într-o clipă, toate provocate de lipsa de experiență la volan. Proiectul cuprinde excepții și acestea sunt: Dacă în mașina condusă de șoferul neexperimentat se află un șofer experimentat (înțelegându-se prin asta un șofer care are permis de cel puțin 10 ani). Dacă mașina e folosită doar pentru serviciu, e în timpul programului și există un contract de muncă doveditor. Contravenienții primesc amendă de clasa a IV-a (între 9 și 20 de puncta amendă) și suspendarea permisului pentru 90 de zile. Care sunt mașinile considerate sigure pentru începători: Dacia Logan și Sandero 1.0 SCe Renault Clio 1.0 TCe Volkswagen Polo 1.0 MPI și Golf 1.0 TSI Ford Fiesta 1.1 Hyundai i20 1.2 Toyota Yaris 1.0 VVT-i Skoda Fabia 1.0 MPI Seat Ibiza 1.0 MPI Proiectul nu este întru totul pe înțelesul Guvernului, care cere lămuriri: 1 – cum influențează șofatul începătorului simpla prezență în mașină a unui șofer experimentat, atâta vreme cât acesta nu se află la volan? 2 – legat de mașina de serviciu, experții din Guvern consider că formularea actuală nu acoperă toate situațiile care sunt întâlnite pe teren. De exemplu, polițiștii nu au contract de muncă, ci raport de serviciu, iar antreprenorii își folosesc mașinile în activitățile lor economice, dar nu sunt incluși în excepțiile prevăzute în proiectul de lege. Guvernul mai propune și ca șoferul să aducă o dovadă clară că are nevoie de mașină de serviciu, nu doar de o menționare a atribuțiilor. Proiectul rămâne în dezbatere în Parlament.
România, evaluată pozitiv la OCDE în domeniul integrității publice
România a obținut o evaluare pozitivă în cadrul Grupului de lucru pentru integritate publică al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a transmis președintele Senatului, Mircea Abrudean, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. Abrudean a condus delegația română la reuniunea desfășurată la Paris și a subliniat că rezultatele confirmă angajamentul țării de a implementa reforme menite să întărească responsabilitatea și încrederea publică în instituțiile statului. El a precizat că, în perioada următoare, accentul OCDE va fi pus pe continuarea implementării măsurilor deja adoptate, aflate „pe un parcurs bun” și conforme cu standardele organizației. Abrudean a mulțumit Parlamentului pentru adoptarea pachetului legislativ necesar și a evidențiat rolul premierului Ilie Bolojan, al secretarului general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, al ministrului Justiției, Radu Marinescu, al Violetei Alexandru, președinta Comisiei speciale pentru aderarea la OCDE, precum și al lui Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului. De asemenea, a apreciat contribuția Agenției Naționale de Integritate și a echipelor tehnice din ministere. „Succesul de astăzi este rezultatul unei munci de echipă”, a transmis Abrudean.
Irakienii votează pentru un nou parlament. Ce schimbări ar putea aduce alegerile
Irakienii aleg marți un nou parlament, într-un vot care are loc într-un moment crucial pentru țară și pentru regiune, și pe care atât Iranul, cât și Statele Unite îl vor urmări îndeaproape, potrivit France24. Irakul a fost neobișnuit de stabil în ultimii ani, în timp ce națiunea încearcă să depășească decenii de război și represiune sub dictatorul Saddam Hussein și de la invazia condusă de SUA care l-a răsturnat de la putere. Țara cu 46 de milioane de locuitori suferă de o infrastructură precară, servicii publice deficiente și corupție endemică. Beneficii pentru elitele politice și puterile regionale Mulți și-au pierdut speranța că alegerile pot aduce schimbări semnificative în viața lor de zi cu zi și văd votul ca pe o farsă care aduce beneficii doar elitelor politice și puterilor regionale. În ciuda scepticismului, peste 7.740 de candidați, aproape o treime dintre ei femei, candidează pentru parlamentul cu 329 de locuri. Doar 75 de independenți candidează în baza unei legi electorale despre care mulți cred că favorizează partidele mai mari. Peste 21 de milioane de persoane sunt eligibile să voteze, dar există temeri că prezența la vot ar putea scădea sub 41% înregistrată în 2021 – cea mai mică cifră de la începerea votului. Președinția, funcție ceremonială De-a lungul anilor de când forțele conduse de SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, un sunnit, majoritatea șiită din Irak, mult timp oprimată, încă domină, majoritatea partidelor păstrând legături cu Iranul vecin. Prin convenție, în Irakul de după invazie, un musulman șiit deține puternica funcție de prim-ministru, iar un sunnit pe cea de președinte al parlamentului, în timp ce președinția, în mare parte ceremonială, revine unui kurd. Nu au apărut nume noi recent, în prim-plan rămânând aceiași politicieni șiiți, sunniți și kurzi. Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care speră la un al doilea mandat după ce a servit sub steagul stabilității și reconstrucției, va obține probabil o victorie semnificativă. Sudani a ajuns la putere în 2022 prin intermediul Cadrului de Coordonare, o alianță de guvernământ formată din partide și facțiuni șiite, toate legate de Iran. El a subliniat succesul său în a menține Irakul relativ neatins de tulburările care cuprindeau Orientul Mijlociu.
Un proiect de lege israelian care propune pedeapsa cu moartea pentru teroriști trece de primul vot parlamentar
Un proiect de lege care propune pedeapsa cu moartea pentru „ teroriști ” a trecut luni în primă lectură în parlamentul israelian, o măsură care s-ar putea aplica palestinienilor condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor, potrivit France24. Amendamentul la codul penal, cerut de ministrul de extremă dreaptă al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, și aprobat de Comitetul pentru Securitate Națională, a fost aprobat cu 39 de voturi pentru și 16 împotrivă. Acesta trebuie să treacă de o a doua și a treia lectură înainte de a deveni lege. Ultima execuție, nazistul Eichmann, în 1962 Votul a avut loc pe fondul unui armistițiu tensionat cu Hamas în războiul din Gaza.Deși pedeapsa cu moartea există pentru un număr mic de infracțiuni în Israel, acesta a devenit de facto o țară aboliționistă – autorul Holocaustului nazist Adolf Eichmann a fost ultima persoană executată în 1962. Ben Gvir amenințase că își va retrage partidul Puterea Evreiască din coaliția de guvernare dacă legea nu va fi supusă la vot. O declarație a comisiei de securitate care include nota explicativă a proiectului de lege spunea: „Scopul său este de a elimina terorismul de la rădăcină și de a crea un factor de descurajare puternic”. „Se propune ca un terorist condamnat pentru crimă motivată de rasism sau ură față de public și în circumstanțe în care actul a fost comis cu intenția de a dăuna statului Israel… să fie condamnat la pedeapsa cu moartea – obligatorie”, se arată în declarație. Ministerul palestinian de Externe: „o nouă formă de escaladare a extremismului” Un armistițiu în Gaza a intrat în vigoare luna trecută, iar guvernul încă discută cu Statele Unite și cu alte state condițiile de prelungire a măsurii. Hamas a declarat că legea propusă „întruchipează fața fascistă urâtă a ocupației sioniste necinstite și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Ministerul palestinian de Externe, cu sediul la Ramallah, a numit-o „o nouă formă de escaladare a extremismului și criminalității israeliene împotriva poporului palestinian”.