Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea
Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
Cred că mai există o șansă să avem Guvern până la finalul verii: Olguța Vasilescu, despre o viitoare majoritate parlamentară
Într-o intervenție la Antena 3, marți seara, Lia Olguța Vasilescu a vorbit despre posibilitatea unui Guvern până la finalul acestei veri. Șansele unui Guvern până la finalul verii „Eu cred că dacă parlamentarii vin la această sesiune care a fost convocată, dacă nu sunt în vacanțe și sunt la Parlament, cred că se va putea să se dea mandatul de premier cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară. Și cred că se poate forma o majoritate parlamentară”, a declarat social-democrata. Întrebată dacă există posibilitatea ca liderul PSD Sorin Grindeanu să fie premier, aceasta a declarat că este o opțiune. „Și pentru Sorin Grindeanu, premier. Noi, la discuțiile pe care le-am avut la Palatul Cotroceni, atunci când am fost întrebat, sigur, la care au participat toate partidele politice, dar poziția noastră a fost clară. Nu avem nimic împotrivă să încercăm să formăm un Guvern. Chiar considerăm că avem toate șansele să-l trecem prin Parlamentul României”, a răspuns Olguța Vasilescu. Posibilitatea ca UDMR să voteze un guvern minoritar Întrebată dacă UDMR ar vota un guvern minoritar, sau să facă parte din unul, social-democrata a răspuns „eu sper că da”. „Eu sper că s-a răzgândit UDMR-ul și că va vota un guvern. De altfel, țara are nevoie de un guvern. Noi am spus și în momentul în care varianta a fost de guvern tehnocrat cu Eugen Tomac că nu avem nimic împotrivă. Nici măcar dacă nu avem secretari de stat și prefecți. Nu mai vorbim de miniștri. Și că vom vota totuși acest guvern. Pentru că țara are nevoie de un guvern legitim”, a adăugat ea. „N-am participat la discuțiile cu UDMR. Dar cred că UDMR-ul, care este un partid serios și care de fiecare dată a participat la aceste discuții despre guvernare, cred că poate să voteze un guvern chiar și minoritar. Chiar și făcând parte din acest guvern. Important este să avem un guvern, chiar și tehnocrat”, a conchis Lia Olguța Vasilescu.
Parlamentarii francezi aprobă legea morții asistate după ani de dezbateri. Dreptul este acordat în condiții stricte
Adunarea Națională a Franței a votat pentru crearea unui drept la moarte asistată în condiții stricte, notează BBC. Proiectul, respins de trei ori de Senat Parlamentarii au votat pentru a susține proiectul de lege. Acesta fusese respins de trei ori de camera superioară a parlamentului, Senatul. Proiectul de lege urmează să fie trimis Consiliului Constituțional al Franței pentru examinare, înainte ca acesta să poată deveni lege, potrivit sursei. Ce prevede proiectul de lege Proietcul ar permite moartea asistată pentru adulții francezi cu o boală „gravă și incurabilă”. Potrivit acestuia, boala trebuie să le pună viața în pericol, „într-un stadiu avansat sau terminal”. Boala ar trebui să îi lase într-o suferință fizică sau psihologică constantă, insuportabilă sau rezistentă la tratament. Pacientul ar trebui să „își manifeste în mod liber intenția” unui medic. Apoi, acesta ar lua o decizie după consultație în termen de 15 zile. După două zile de reflecție, pacientul ar trebui să-și administreze singur o substanță letală. Dacă nu ar fi putut face acest lucru, un medic sau o asistentă medicală ar putea să îi administreze substanța în locul său, conform sursei citate. Mai multe țări din Europa au adoptat o lege similară Votul de miercuri înseamnă că Franța s-ar putea alătura mai multor țări europene care au dezincriminat sinuciderea asistată sub o anumită formă. O dezbatere la fel de lungă are loc în Regatul Unit. Un proiect de lege privind legalizarea sinuciderii asistate în Anglia și Țara Galilor a stagnat la începutul acestui an. Proiectul urmează să revină în Parlament în septembrie. Olanda și Belgia au legalizat moartea asistată în 2002 pentru persoanele cu suferințe insuportabile din cauza unor boli incurabile. Mai multe alte țări europene au adoptat ulterior legi, iar Elveția permite de mult timp sinuciderea asistată, dacă persoana care asistă acționează în mod altruist, mai arată sursa. Subiectul este unul controversat în Franța În Franța, problema a fost extrem de controversată din punct de vedere politic. A atras opoziția Bisericii Catolice și a unor părți ale profesiei medicale. Legea fost aprobată de patru ori în Adunarea Națională. Totuși, camera superioară, dominată de partide de dreapta, a respins-o de trei ori. Cu toate acestea, sondajele de opinie sugerează că o mare majoritate a francezilor susțin oferirea persoanelor bolnave în fază terminală a opțiunii de îngrijire paliativă sau sinucidere asistată. Președintele Emmanuel Macron a susținut de mult timp acest proiect de lege. Totuși, decizia sa de a convoca alegeri anticipate în urmă cu doi ani a cauzat o întârziere semnificativă a procesului, potrivit aceleiași surse.
PSD acuză PNL de iresponsabilitate după ce liberalii au blocat Ordonanța SAFE în Parlament
Social-democratul Mihai Ghigiu a criticat dur PNL, după ce ordonanța pentru programul SAFE a picat la vot în Camera Deputaților. Ghigiu a explicat că PNL a ales să blocheze o lege emisă chiar de premierul lor, Ilie Bolojan, doar pentru că celelalte partide au eliminat din text fondurile alocate pentru județul Bihor și industria vinului. Alexandru Mihai Ghigiu, ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO. „După ce, luni de zile, ne-au spus că din cauza PSD nu reușim să implementăm PNRR și nu reușim să implementăm programul SAFE, astăzi am văzut o dovadă clară a modului în care PNL înțelege să fie responsabil față de România. Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 38, adoptată de Guvernul Bolojan privind gestionarea programului SAFE, la care au fost adăugate și o serie de prevederi referitoare la finanțarea unor proiecte de apă și gaze din județul Bihor sau acordarea unor avantaje pentru industria vinului. Astăzi, PNL a votat împotriva propriei ordonanțe, pentru că aceste prevederi au fost eliminate la Senat,” a declarat Ghigiu. „Răzgândeala devine modul în care PNL face politică în România” Reprezentanul PSD a afirmat că „răzgândeala” a devenit o obișnuință pentru liberali și că aceștia pun interesele de partid mai presus de proiectele importante pentru România. „Interesant este faptul că, la Senat, Partidul Național Liberal a votat pentru această formă a ordonanței, iar astăzi, ce să vezi, s-a răzgândit din nou. Practic, pare că răzgândeala devine modul în care Partidul Național Liberal face politică în România. Pare că nu se răzgândesc doar în ceea ce privește formarea Guvernului și amânarea constituirii acestuia, ci și în ceea ce privește proiectele importante pentru România.” Cum a picat legea în Parlament Ordonanța de Urgență nr. 38, care reglementa implementarea sistemului SAFE, nu a strâns numărul necesar de voturi favorabile în plen. Au existat 110 voturi „pentru”, 16 „împotrivă”, dar inițiativa a fost blocată de 107 abțineri și 59 de parlamentari care nu au votat deloc. Parlamentarii PSD și PNL au refuzat să susțină proiectul. PNL s-a retras deoarece Senatul le-a tăiat finanțările locale pentru apă și gaze, în timp ce USR s-a abținut în sens de protest.
Adio, Legea 4! Parlamentul a votat Legea Paraschiv cu modificările care revoluționează sportul românesc: libertate pentru suporteri, bere pe stadion și surse noi de venit pentru cluburi și federații
Ziua de 30 iunie 2026 va schimba aproape sigur sportul românesc. De la experiența românilor pe stadioane și în arenele sportive, la veniturile cluburilor și federațiilor. Adio, Legea 4! Parlamentul a votat legea Paraschiv: libertate pentru suporteri, bere pe stadion, pirotehnice și multe altele! ProSport îți dezvăluie în EXCLUSIVITATE toate detaliile, prima reacție din partea inițiatorului acestui proiect, deputatul AUR de Iași Ciprian Paraschiv, și modificările care revoluționează sportul românesc. În ianuarie 2025, ProSport a publicat în exclusivitate aici toate informațiile despre proiectul menit să restructureze complet controversata Lege 4. Publicația noastră a fost singura care încă de atunci a urmărit pas cu pas și te-a informat constant și în exclusivitate cu evoluția tumultuoasă a evenimentelor. Firul poveștii, pe scurt. Ciprian Paraschiv, deputat AUR de Iași și președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților a elaborat un proiect de lege, după consultări cu cluburi, federații, organizații ale suporterilor, FRF, LPF, AFAN, COSR. Însă, pe finalul anului 2025, deputatul PNL Ionuț Stroe a apărut „pe piață” cu un proiect care aborda tot Legea 4! Noile prevederi propuse, diametral opuse pe alocuri față de cele din Legea Paraschiv. Le puteți consulta în interviul amplu oferit de Ionuț Stroe aici. Concret, Legea Paraschiv viza eliminarea zonelor-tampon de pe stadioane, permiterea consumului de bere în arenele sportive, eliminarea abuzurilor împotriva suporterilor, reguli dedicate accesului persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive, show-uri pirotehnice în mediu controlat. Legea Stroe, mai nimic din toate acestea! Jocul politic, dezvăluit aici de ProSport, a lăsat lucrurile în aer. Legea Paraschiv a fost blocată luni în șir pe circuitul procesului legislativ. Iar Legea Stroe a fost promovată major, potrivit surselor noastre. Doar că, azi, situația s-a răsturnat. Definitiv! Parlamentul a votat Legea Paraschiv, așadar adio, Legea 4! Cu 242 de voturi din 284 de parlamentari prezenți! Totodată, s-a „evaporat” și scenariul proiectului promovat de deputatul Ionuț Stroe. Deputatul Ciprian Paraschiv. FOTO: facebook Ciprian Paraschiv Prima reacție din partea inițiatorului pentru Legea Paraschiv Ciprian Paraschiv, fost căpitan la Poli Iași și conducător al acestui club, ulterior manager în cadrul FRF și delegat UEFA, oferă prima reacție după victoria obținută, el fiind principalul inițiator al proiectului: „Le mulțumesc colegilor din Parlament pentru că au înțeles menirea reală a acestui proiect esențial pentru viitorul României prin sport: fără abuzuri, experiență la nivel de 2026 pe stadioane și arene, dezvoltare pentru cluburi!” Deputatul aflat la primul mandat, care recent a reușit să promoveze și proiectul prin care meciurile României la Mondialele și Europenele de handbal vor fi transmite live și gratuit la tv, completează: „E victoria suporterilor, în primul rând, a cluburilor și a fenomenului sportiv per ansamblu. Pentru că soluțiile noastre, împreună, după consultări reale, au devenit lege. Aștept promulgarea din partea Președintelui pentru ca românii să se bucure de sport încă din noul sezon!” Ce modificări revoluționează sportul românesc: libertate pentru suporteri! Prin Legea Paraschiv, strigătul devenit deja celebru pe stadioanele de la noi, „libertate pentru suporteri”, are cadrul pentru a deveni realitate. Dispare posibilitatea ca fanii să primească interdicție pe arenele sportive doar în baza procesului verbal al forțelor de ordine, cum specifica Legea 4! De-acum înainte, doar o instanță poate lua această măsură împotriva faptelor grave când acestea sunt comise de fani. În plus, fanii din peluze își pot manifesta susținerea prin steaguri întinse pe garduri, lucru sancționat de Legea 4 anterior. Totodată, vor exista zone distincte în peluză fără scaune, astfel că aceștia pot sta și în picioare, nu obligatoriu pe scaune, ca până acum. FOTO: SportPictures Bere pe stadion, show-uri pirotehnice, eliminarea zonei-tampon Totodată, mai mulți români vor putea participa la evenimentele sportive. Până azi, legea prevedea obligativitatea unei zone-tampon, practic sectoare din arenă unde NU se puteau comercializa bilete, invocându-se rațiuni de siguranță. Eliminarea zonei-tampon înseamnă, automat, și surse în plus de venit pentru cluburile și federațiile organizatoare de evenimente sportive. Acestea și fanii sunt și beneficiarii unei alte noutăți: permiterea comercializării și consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive! Cluburile vor obține mai mulți bani, firește, printr-o sursă nouă la bugete, iar românii vor avea o experiență la meciuri, indiferent de sport, așa cum se poate în atât de multe țări europene și la atât de multe competiții majore! Persoanele cu nevoi speciale vor avea în premieră reguli dedicate pe care organizatorii de evenimente sunt obligați să le respecte, astfel încât accesul spre o experiență completă să fie asigurat într-un mod adaptat. Mai departe, show-urile pirotehnice vor fi permise prin Legea Paraschiv! În mediu controlat, puse în practică de firme specializate, cu respectarea unui set strict de reguli pentru siguranța fanilor. Dar vor deveni realitate și nu vor mai constitui un element interzis.
Premieră post decembristă: Parlamentul nu a mai abilitat Guvernul să emită ordonanțe pe perioada verii, pentru că Guvernul Bolojan demis nu mai poate emite ordonanțe
Potrivit legii fundamentale și legilor speciale, la finalul fiecărei sesiuni parlamentare, Legislativul adoptă o lege specială prin care abilitează Guvernul să emită ordonanțe în perioada vacanței parlamentare. Numai că o astfel de lege nu a fost adoptată și acum, în iunie 2026, înaintea vacanței parlamentare, chiar dacă Guvernul Bolojan pregătise un astfel de act normativ. Proiectul elaborat de SGG, în martie 2026, prevedea următoarele: Întrucât, potrivit art.66 alin.(1) din Constituţie prima sesiune parlamentară ordinară a anului 2026 se încheie la sfârşitul lunii iunie, Guvernul a elaborat alăturatul proiect de lege prin care, la propunerea ministerelor interesate, se solicită Parlamentului abilitarea pentru legiferare prin ordonanţe simple, pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului cea de a doua sesiune ordinară a anului 2026. Prin proiectul de lege sunt stabilite domeniile în care Guvernul va putea emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare din lunile iulie-august 2026. Guvernul Bolojan ar fi putut, potrivit proiectului, să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice: finanțe și economie, afaceri interne, agricultură, sănătate, transporturi, investiții și proiecte europene. Numai că demiterea pe 5 mai 2026 a Guvernului Bolojan și lipsa de învestire a unui nou Guvern cu puteri depline în toată această perioadă au generat două tipuri de consecințe: Guvernul demis nu mai poate adopta ordonanțe de urgență (OUG), ordonanțe simple sau noi politici publice, fiind limitat strict la acte de administrare curentă Parlamentul nu a mai putut adopta legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în perioada vacanței parlamentare (iulie – august 2026) având în vedere că România are în funcție un guvern demis. În perioada post decembristă a României a mai existat o singură situație în care Guvernul de la București nu a mai putut emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, însă motivul a fost cu totul altul, nicidecum că România nu are Guvern cu puteri depline. În vacanța parlamentară de acum 10 ani (iulie – august 2026), Guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș la acea vreme, nu a putut adopta nicio ordonanță simplă pe perioada celor două luni de vară, după ce Senatul României a respins definitiv proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței.
Senator PNL: Există două variante de guvern minoritar – condus de PSD sau din PNL, USR și UDMR
„Guvernul trădatorilor, PSD-Veștea, a picat în Parlament. Spectacolul rușinos al negocierilor cu AUR s-a încheiat cu un eșec pentru cei care l-au inițiat. Adrian Veștea a cerșit voturile AUR și a acceptat poziția de marionetă a PSD”, spune Gabriela Horga pe Facebook. Aceasta afirmă că PNL a fost un partid puternic care a rezistat cu Ilie Bolojan „unui asalt teribil din toate părțile și cu toate armele”. „PNL a refuzat să susțină guvernul PSD–Veștea și a transmis clar că nu va mai participa la o guvernare alături de PSD. Lista respinsă de Parlament era dominată de propuneri de la PSD, iar Adrian Veștea a avut doar un rol de fațadă. Partidul Național Liberal și Ilie Bolojan au propus ieri o soluție pentru depășirea blocajului politic: încheierea unui acord prin care partidele să își asume, pentru următoarele șase luni, respectarea unor obiective clare”, spune senatorul PNL. Potrivit senatorului Horga, viitorul guvern ar trebui să își angajeze răspunderea în Parlament pentru implementarea proiectelor din PNRR, menținerea disciplinei financiare și continuarea investițiilor necesare dezvoltării României. „Dacă formațiunile politice ar ajunge la un acord pentru un astfel de pact național, există două variante: fie un guvern minoritar condus de PSD, fie un executiv minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR. România are nevoie de decizii asumate, prin înțelegeri transparente între partidele politice, nu de combinații și de voturi cumpărate la bucată”, a mai scris Horga. La votul pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea au fost exprimate 212 voturi, dintre care 189 „pentru” și 23 „împotrivă”. Pentru învestirea Guvernului erau necesare 233 de voturi.
Hunor Kelemen, despre parlamentarii neafiliați: Dacă mergi cu ei în pădure, îți asumi un risc uriaș
Liderul UDMR a explicat că parlamentarii neafiliați cu care Eugen Tomac discută pentru obținerea unei majorități provin din formațiuni diferite, ceea ce face dificilă conturarea unui proiect politic coerent. „Este un grup heterogen. Nu este ceva foarte, foarte coagulat. Unii vin din SOS-ul lui Șoșoacă, alții vin de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”, a declarat marți Hunor Kelemen, invitat la TVR Info. O majoritate fără garanții de loialitate În opinia sa, migrația parlamentară reprezintă una dintre problemele cronice ale vieții politice românești și favorizează apariția unor grupuri care nu au primit direct votul alegătorilor în actuala formulă. „Este boala cronică a parlamentarismului românesc că există această mișcare, acest transfer permanent dintr-o parte în alta. Apar partide care nu au participat la vot și după aceea au grup în Parlament”, a spus liderul UDMR. „Nu este o asigurare de viață să mergi cu ei. Dacă vrei să mergi cu ei în întuneric, în pădure și sunt în spatele tău, îți asumi un risc uriaș”, a declarat Kelemen, explicând că sprijinul oferit de acest grup nu reprezintă o bază suficient de solidă pentru construirea unei majorități parlamentare. Guvern tehnocrat, premier politic? Întrebat dacă formațiunea sa ar putea susține un guvern care s-ar baza și pe voturile acestor parlamentari, președintele UDMR a precizat că discuția este prematură. El a enumerat mai multe probleme pe care partidul său trebuie să le lămurească înainte de a decide dacă va acorda sau nu votul unui eventual executiv condus de Eugen Tomac. „Până să discut despre acest grup eterogen, trebuie să lămurim câteva chestiuni de principiu: dacă putem susține un guvern din care nu facem parte, dacă putem vota alături de cei care au dat jos guvernul din care am făcut parte, cum se împacă ideea unui guvern tehnocrat cu un premier politic și care este rolul Parlamentului într-o democrație parlamentară”, a declarat Kelemen. Liderul Uniunii a adăugat că, înaintea unei decizii privind susținerea viitorului executiv, vor conta și programul de guvernare, precum și componența cabinetului.
Guvernul Tomac merge la începutul săptămânii viitoare în Parlament pentru vot: Sunt încrezător că vom obține peste 233 de voturi
Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că este încrezător că în ziua votului, peste 233 de membri al Parlamentului României, îi vor acorda încrederea pentru a forma Guvernul. „Doresc mâine (marți – n.r.) să închei consultările cu toți actorii politici și, evident, undeva pe miercuri vom stabili calendarul final, dar cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare vom fi în măsură să ne prezentăm în fața Parlamentului pentru acele voturi”, a spus Eugen Tomac. Fără „plan B” Întrebat despre un plan B în condițiile în care partidele, precum PNL sau USR nu vor dori să voteze acest guvern tehnic în Parlament, premierul desemnat a spus că nu are plan B. De asemenea, a spus că nu va intra în dialog cu AUR: „Nu am de ce să discut cu partide care votează împotriva interesului național al României. Și aici vreau să fiu foarte clar. Eu respect opinia și votul fiecărui cetățean român. Este fiecare liber în această țară să voteze așa cum simte. Însă nu voi accepta niciodată și nu voi înțelege niciodată partidele care, prin gesturi concrete, acționează împotriva interesului național. Și AUR a avut un asemenea comportament de mai multe ori. Și chestiunea aceasta, evident, nu este negociabilă”. Discuții cu parlamentari „la bucată”, dar nu cu AUR Întrebat, însă, dacă va sta de vorbă cu parlamentari din aceste separat, „la bucată”, Tomac a spus că nu a avut dialog și nici nu a fost contactat, dar nici nu a fost interesat să intre în contact până acum. „Dar evident, pentru mine fiecare vot va fi important”, a mai spus Tomac.