Desființarea Institutului pentru Drepturile Omului, în dezbatere la Senat. 45 de zile pentru concedierea angajaților
Potrivit proiectului de lege, patrimoniul, arhiva și obligațiile de raportare financiară ar urma să fie preluate de Camera Deputaților. Inițiatorii solicită desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și încetarea activității acestuia de la intrarea în vigoare a legii. Propunerea prevede explicit că „în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile legii, încetează toate contractele de muncă ale angajaților”. Întregul buget, cheltuit pentru salarii USR a anunțat în martie că solicită desființarea a șase instituții publice pe care le consideră ineficiente, printre care se numără și acest institut. „IRDO este o instituţie care există formal, dar nu funcţionează substanţial. Este o structură administrativă inertă, finanţată constant din bani publici, fără impact real în domeniul drepturilor omului”, se arată în motivarea proiectului. De asemenea, „întregul buget este consumat pentru menţinerea aparatului instituţional, fără a putea fi identificate activităţi sau rezultate concrete”, spun inițiatorii. Numiri fără transparență și fără reguli Potrivit acestora, „structura de conducere este supradimensionată raportat la activitatea desfăşurată”. În peste 30 de ani de existență, instituția a avut doar doi directori, „fără limită de mandat, fără criterii de performanţă şi fără obligaţii reale de transparenţă”. Institutul este finanțat din bugetul Parlamentului și ar trebui să fie sub control parlamentar, însă acest control nu a funcționat efectiv, spun inițiatorii, care explică faptul că obligația legală de a prezenta un raport după doi ani „nu a devenit niciodată un mecanism real de responsabilizare”. Parlamentarii invocă și evaluările internaționale, potrivit cărora institutul, singurul din România acreditat conform Principiilor de la Paris, ar fi primit cel mai slab posibil calificativ. ONU a criticat explicit „modul netransparent de numire a membrilor”, „lipsa pluralismului” și „absenţa duratei mandatelor prevăzute în lege”. Institutul este condus de un consiliu director și are aproximativ 20 de angajați, potrivit datelor citate în proiect. Costuri fără rezultate USR menționează și costurile instituției, care a primit aproximativ 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei în 2025, bani alocați în principal pentru salarii și cheltuieli curente. Potrivit inițiatorilor, desființarea ar genera „un impact bugetar pozitiv”, constând în economisirea a aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Ei susțin că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidenţiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituţiei”. Proiectul are termen în a doua parte a lunii aprilie pentru avizul Consiliului Legislativ, care poate formula observații de natură juridică și propune corecturi de redactare sau de corelare cu legislația în vigoare.
Ce urmează cu Legea 4. Revolta fotbalului românesc lasă trei scenarii deschise pe masa Parlamentului
Legea 4 a fost ani la rând subiect de proteste din partea suporterilor, pe stadioane sau în mediul online. Însă, în aceste zile, proiectul deputatului Ionuț Stroe pentru modificarea acesteia care a stârnit realmente revolta fotbalului românesc lasă deschise trei scenarii pe masa parlamentarilor! Majoritatea marilor cluburi au reacționat prin comunicate oficiale virulente, de la Universitatea Craiova și Rapid, până la Dinamo, FC Argeș, Oțelul Galați, U Cluj, Petrolul Ploiești, și Farul Constanța .Organizațiile suporterilor sunt în aceeași direcție, iar ultima etapă din Superliga a completat cu reacții dure pe multe arene din România. Ce urmează cu Legea 4? E întrebarea la care ProSport răspunde azi pe baza informațiilor obținute în exclusivitate din partea surselor din lumea politică. Ce urmează cu Legea 4. Proiectul Paraschiv e momentan în stand-by Pentru a înțelege, întâi de toate, contextul, să punctăm cronologia evenimentelor și care sunt diferențele dintre actuala Legea 4, Proiectul Paraschiv și Proiectul Stroe, acesta din urmă stârnind revolta fotbalului românesc. Legea 4, cunoscută și drept Legea Mitică Dragomir, după inițiatorul ei, e în vigoare încă din 2008. La începutul anului trecut, așa cum ProSport anunța în exclusivitate aici, deputatul AUR Ciprian Paraschiv a demarat un proiect de restructurare a legii, pe care de aici înainte îl vom numi „Proiectul Paraschiv”. Deputatul, care este și președinte al Comisiei pentru tineret și sport de la Camera Deputaților, a organizat o serie amplă de consultări, în ședințe diferite, cu toți cei implicați în fenomenul sportiv. Federații, organizații de suporteri, cluburi din Superliga, autorități și forțe de ordine etc. Pe baza acestor consultări, a redactat proiectul său pentru restructurarea Legii 4. Fotomontaj ProSport Cele mai importante noutăți aduse de Proiectul Paraschiv: eliminarea interdicției pe stadioane doar în baza unui proces-verbal întocmit de forțele de ordine dispariția zonelor-tampon de pe stadioane permiterea consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive show-uri pirotehnice permise în mediu controlat proceduri pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive Proiectul Paraschiv a primit în toamnă avize pozitive din partea Senatului, dar apoi interesele politice au sistat totul! ProSport a dezvăluit aici încă din decembrie detaliile planului din culise menit să blocheze inițiativa. Potrivit informațiilor venite pe surse din Parlament, forțele de ordine vor o lege și mai strictă decât cea actuală, în totală contradicție cu demersul lui Paraschiv, iar parlamentarii PSD, PNL și USR ar fi primit directive de partid să nu mai susțină, până la capăt, un proiect inițiat de un deputat AUR. Proiectul Stroe a trecut „ca gâsca prin apă” și a stârnit revolta Opozanții de mai sus ai Proiectului Paraschiv au elaborat un proiect separat, avându-l ca inițiator pe deputatul PNL Ionuț Stroe, fost ministru al Sportului, pe care îl vom denumi de-aici înainte Proiectul Stroe. Acesta a ieșit „pe piață” la finalul anului trecut, aproape concomitent cu momentul în care Proiectul Paraschiv a fost distribuit la Camera Deputaților, de către Biroul Permanent, spre nu mai puțin de 5 comisii spre raportare și alte 2 spre avizare! FOTO: facebook Ce înseamnă asta? Explică surse politice: „Proiectul lui Paraschiv avea avize pozitive de la Senat, dar ca să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă apoi, finalmente la vot, în plen, l-au obligat acum să treacă prin cinci comisii diferite de unde să ia raport pozitiv. E o decizie excesivă și fără rost, proiectul e trimis inclusiv la comisia pentru învățământ sau la comisia care se ocupă de culte… Au făcut asta pentru că orice raport negativ, de la oricare din comisii, înseamnă că proiectul nu mai ajunge spre votare! L-au blocat, complicându-i parcursul. Iar proiectul lui Stroe, până acum, a trecut ca gâsca prin apă…” Proiectul Stroe, fără să aibă consultări, potrivit surselor ProSport și așa cum confirmă comunicatele cluburilor din Superliga, cu suporterii sau cu cluburile, a mers la Senat unde a primit… aviz negativ din partea Comisiei pentru Tineret și Sport! Însă a continuat parcursul legislativ, pentru că nu i s-a cerut și raport de la această comisie, ci doar aviz! Și, cu un mare scandal, a fost votat de Senat. Urmează ca proiectul Stroe să fie și el distribuit, acum, la comisiile din Camera Deputaților. Va ajunge oare tot la cinci comisii diferite pentru raportare și alte trei pentru avizare, precum Proiectul Paraschiv? Principalele nemulțumiri ale suporterilor și cluburilor vizavi de Proiectul Stroe: amenzi și sancțiuni de cinci ori mai mari decât în actuala Lege 4 legalizarea abuzurilor costuri noi, nejustificate, puse în sarcina cluburilor prevederi absurde: consum de bere pe stadion permis dar doar când nu te uiți la meci! FOTO: facebook Ce urmează cu Legea 4. Scenariul unu: „Nu vreau să-mi imaginez ce va ieși!” Având în vedere contextul de mai sus, la acest moment se deschid trei scenarii pe masa parlamentarilor, potrivit informațiilor oferite în exclusivitate pentru ProSport de surse din lumea politică. Primul dintre acestea ar însemna ca Proiectul Stroe să devină, până la urmă, noua Lege. Detaliază un deputat cu mai multe mandate experiență: „Miza e în mâinile celor de la PSD, ca să fiu sincer. Dacă PSD își asumă să ia pe piept toată furia asta produsă în fotbal, la nivel de suporteri și de cluburi, ca să facă pe placul PNL, care a inițiat proiectul prin Stroe teoretic, în cadrul unui târg politic, atunci desfășurarea e simplă. Proiectul lui Paraschiv va fi trântit cu raport negativ pe la vreo comisie și nu va mai ajunge la vot, proiectul lui Stroe va trece ușurel și pe la comisiile din Camera Deputaților, apoi se va vota în plen cu sprijinul PSD și gata! Un exercițiu de forță, practic. Dar nu vreau să-mi imaginez ce va ieși în discuțiile interne la PSD pe această temă: pe de o parte, direcția momentului e clar anti-PNL și Bolojan, pe de altă parte, ar trebui să susțină un proiect AUR pe față!” Scenariul doi: „E și un test, dacă voturile sunt azi peste sau sub târgul politic” Al doilea scenariu ar fi cel prin care Proiectul Paraschiv ar ajunge să fie noua lege, în acord cu voința suporterilor și
Șeful parlamentului iranian îi răspunde lui Trump: Întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu
Mohammad Bagher Qalibaf a respins amenințările președintelui american și a avertizat asupra consecințelor pe care le vor avea acțiunile lui. „Mișcările voastre nechibzuite duc Statele Unite într-un IAD pentru fiecare familie în parte, iar întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu. Nu vă înșelați, nu veți câștiga nimic prin crime de război. Singura soluție reală este respectarea drepturilor poporului iranian și încetarea acestui joc periculos”, se arată în mesajul publicat pe X Reacția vine după ce Donald Trump a lansat un nou ultimatum autorităților de la Teheran, prin care va ataca infrastructura civilă și energetică, dacă Strâmtoarea Ormuz nu este deschisă. Liderul de la Casa Albă a lansat tot mai des ultimatumuri pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. În urma blocării strâmtorii, un punct care este tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, statele occidentale au început să se confrunte cu scumpiri considerabile la energie și carburanți.
Pensii de 6.260 lei/lună pentru această nouă categorie de pensionari români, în 2026? Legea a fost deja votată
Un proiect controversat, ținut ani la rând în așteptare, revine în prim-plan și poate schimba radical sistemul de pensii pentru aleșii locali. Deși adoptată de Parlament, legea nu a fost aplicată nici până astăzi, fiind amânată în mod repetat. În 2026, însă, presiunea juridică și politică ar putea forța intrarea ei în vigoare. Ce sume sunt prevăzute pentru aleșii locali Există o lege care acordă pensii speciale pentru primari și președinți de consilii județene, dar care nu a fost niciodată pusă în aplicare efectiv. Deși cadrul legal este clar stabilit, autoritățile au decis, an de an, să amâne intrarea sa în vigoare. În total, aplicarea a fost împinsă de la un an la altul de șapte ori Dacă legea ar intra în vigoare, nivelul pensiilor pentru această categorie ar depăși semnificativ media națională. Calculul este raportat la indemnizațiile aflate în plată și la durata mandatelor. Pentru un singur mandat complet, un primar sau un președinte de consiliu județean ar putea încasa peste 6.000 de lei lunar. În cazul a trei mandate, suma ar putea urca spre pragul de aproape 19.000 de lei pe lună, de câteva ori peste pensia medie din România. În paralel cu aceste prevederi, în Parlament a fost depusă și o inițiativă legislativă menită să elimine complet pensiile speciale pentru aleșii locali. Proiectul nu a avansat însă, rămânând blocat în procedurile parlamentare. Sorin Grindeanu susține ideea Există susținere pentru această categorie, chiar și din partea unor voci care, în mod tradițional, s-au opus pensiilor speciale. Sorin Grindeanu, șeful PSD, consideră că sunt anumiți primari care au o pensie mică, deși au stat ani de zile în funcție. „Nu sunt susținător al pensiilor speciale dar sunt primari care au 20 de ani în funcție și au pensii aproape de pensia minimă. Nu e în regulă”, spunea Grindeanu. Pensia minimă este 1.281 de lei și nu există niciun primar care să ia această pensie. Posibilă intervenție a Curții Constituționale Legea e în vigoare de 7 ani și e amânată la fiecare început de an. Menținerea acestei legi într-o stare de suspendare continuă nu este lipsită de consecințe. Există un risc real ca situația să fie tranșată de Curtea Constituțională. Jurisprudența arată că amânările repetate ale unor drepturi stabilite prin lege pot fi considerate neconstituționale. Dacă se va ajunge la o astfel de decizie, statul ar putea fi obligat să aplice prevederile dintr-o dată, cu impact semnificativ asupra bugetului public. Recomandarea autorului: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin Constituție achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice
Mai multe drepturi pentru femei și pedepse mai mari pentru bărbați! Legea femicidului a împărțit societatea!
Numeroase persoane sunt de părere că legea femicidului oferă mai multe drepturi pentru femei și pedepse mai mari pentru bărbații acuzați de agresiuni contra femeilor, din cauza genului. Parlamentul a adoptat legea cu o majoritate covârșitoare, arătând cât de îngrijorător este acest fenomen. Societatea s-a împărțit din cauza acesteia, iar cei mai mulți bărbați se simt nedreptățiți. Mai multe drepturi pentru femei și pedepse mai mari pentru bărbați! În ziua de miercuri, 25 martie 2026, forul decizional, Camera Deputaților, a adoptat proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, cu o majoritate uriașă. Acesta surprinde măsuri de prevenție, educație, dar și sancțiuni mai dure pentru violența împotriva femeilor și crimele asociate acesteia. Actul normativ definește clar noțiunea de femicid, incluzând atât uciderea intenționată a unei femei, cât și decesele rezultate din agresiuni sau alte infracțiuni intenționate. Definiția se aplică indiferent de relația dintre victimă și agresor. Este prevăzută majorarea pedepselor pentru infracțiuni grave comise în context de violență domestică sau relații de control și dominație. De asemenea, instanțele vor putea constata automat pierderea de către agresor a dreptului de a moșteni victima, în cazul crimelor comise cu intenție. Totodată, mai multe instituții, printre care Poliția, Parchetele și Ministerul Justiției, au obligația de a publica anual rapoarte detaliate despre fenomenul violențelor grave asupra femeilor. Acestea vor arăta câte cazuri există, cum sunt soluționate și unde apar probleme. Ministrul Afacerilor Externe susține promulgarea legii Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a oferit o declarație prin care a subliniat importanța adoptării acestui act normativ, având în vedere numărul crescut al femicidelor. „Legea pe care am inițiat-o în mandatul trecut, prin care ordinele de protecție pot fi emise de prima dată pe 12 luni, nu doar pe 6 luni cu prelungiri succesive, este și ea în vigoare și un instrument important pentru a încuraja victimele să se adreseze instanței și a le permite timpul necesar reconstruirii unor vieți departe de agresor”, a declarat ministrul. Inițiativa legislativă pentru legea femicidului a plecat de la o serie îngrijorătoare de cazuri de violență domestică și ucideri ale femeilor din 2025. Din această cauză, au avut loc numeroase proteste și petiții publice. În cursul anului trecut, 2025, au avut loc nici mai mult, nici mai puțin de 66 de femicide. Patru dintre aceste cazuri s-au petrecut în județul Iași, iar numărul este într-o creștere alarmantă. Bărbații se simt nedreptățiți Bărbații nu par să fie de acord cu această propunere, fiind de părere că astfel se creează o mare discrepanță între genuri, iar astfel li se oferă mai multe drepturi femeilor. „Omorul trebuie să fie pedepsit aspru și egal în toate cazurile, nu doar în cazul femeilor!”, a spus Robert C., student în vârstă de 23 de ani. De asemenea, unele persoane susțin că femeile nu ar trebui să aibă un tratament diferit. „Adică femeia este mai importantă decât un copil? De ce nu se aplică o pedeapsă mai aspră și atunci când victima este un copil? Există și situații când femeile ucid bărbați, nici ele nu ar trebui iertate în fața legii”, a spus Răzvan Z., șofer în vârstă de 29 de ani. Legea prevede circumstanțe agravante atunci când victimele unor infracțiuni sunt copiii, încercând să protejeze persoanele vulnerabile. „Eu mi-am văzut mama agresată de tatăl meu, ani de zile. Cred că legea asta este menită să protejeze femeile agresate de soții acestora. Asta nu înseamnă că femeile nu ar trebui pedepsite dacă săvârșesc infracțiuni”, a spus Constantin L., pompier în vârstă de 29 de ani. Legea nu prevede ca agresorul și victima să se afle într-o relație, fie ea amoroasă sau de altă natură. Femeile se susțin între ele Femeile sunt de părere că această lege este menită să le apere de violența bărbaților, fiind vizibil mai vulnerabile. „Cam puțin 15-20 de ani pentru un omor. Ar trebui să primească pe viață”, a spus Lorena G., make-up artist, 27 de ani. Cu toate acestea, dacă femeile săvârșesc infracțiuni grave asupra bărbaților, pot primi și ele pedepse semnificative, chiar și sub altă încadrare decât cea de femicid. „În sfârșit se conștientizează faptul că viața unei femei nu este mai prejos decât a unui bărbat, iar femeia este la fel sau mai valoroasă decât un bărbat”, a spus Nicoleta C., studentă, 23 de ani. În mai puțin de 3 luni, până la data de 20 martie 2026, au fost săvârșite 9 femicide la nivel de țară, dintre care 4 s-au petrecut în județul Iași. Unul dintre cei mai cunoscuți avocați din Iași, Doina Stupariu, a oferit un punct de vedere cu privire la fenomenul alarmant al femicidului. „Femicidul nu este doar o crimă, este o formă extremă de violență de gen. Încriminarea sa a fost necesară, pentru că din ce în ce mai multe femei sunt ucise doar pentru că sunt femei. În prezent, societatea are o problemă socială gravă: observăm frecvent o toleranță la violență. Această reglementare dorește să protejeze dezechilibrul de putere. O societate sănătoasă nu mai poate tolera violența de gen”, a declarat avocata. Mai multe persoane consideră că legea femicidului oferă mai multe drepturi pentru femei și pedepse mai mari pentru bărbații acuzați de agresiuni contra femeilor, din cauza genului.
Mircea Abrudean, după ce s-a întâlnit cu omologul turc: Cooperarea noastră rămâne esențială
„Astăzi am avut plăcerea de a-l primi la Senatul României pe președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia, Numan Kurtulmuş. Întâlnirea noastră a reconfirmat ceea ce știm deja: relațiile dintre România și Turcia sunt solide, construite pe încredere, respect și un Parteneriat Strategic care împlinește anul acesta 15 ani”, a transmis Abrudean, joi, printr-un mesaj publicat pe Facebook. Discuțiile au vizat aprofundarea colaborării în mai multe domenii de interes comun, printre care economia, comerțul, energia, transporturile și apărarea, amintind caracterul esențial al colaborării dintre cele două țări. Președintele Senatului a evidențiat importanța relațiilor economice, menționând că Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene: „Cu schimburi comerciale de aproximativ 13 miliarde de euro în 2025. În același timp, aproape 20.000 de companii cu capital turcesc sunt active în România, ceea ce arată potențialul real al acestei relații”. „Ne dorim să continuăm acest dialog activ și să dezvoltăm proiecte concrete, care să aducă beneficii reale cetățenilor din ambele țări”, mai spune Abrudean.
Parlamentul va da astăzi votul final pe bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat. Plen reunit
UPDATE Bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat va fi votat astăzi, vineri 20 martie, într-o ședință a plenului reunit. Deputaţii şi senatorii urmează să dea vineri, în plenul reunit, votul final asupra proiectului legii bugetului de stat pentru 2026, precum şi asupra celui privind asigurările sociale. La ședință Parlamentului participă și premierul Ilie Bolojan. Votul este așteptat în jurul prânzului. Știre inițială Bugetul de stat al României pe anul 2026 și bugetul asigurărilor sociale au fost dezbătute joi noapte, de Parlamentul României. Ședința a început la ora 21.00 și s-a finalizat la ora 3.00. Premierul Ilie Bolojan a plecat din Parlamentul României în jurul orei 1.00 dimineața. Dezbaterile urmează să fie reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii. De la magistrați, la pensionari Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan. Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”. „Zero virgulă, zero patru la sută din PIB! Repet – 0,04% din PIB! Adică 1 miliard de lei. Acesta este rezumatul încrâncenării absurde din ultimele zile”, a spus Grindeanu de la tribuna Parlamentului. Liderul PSD a susținut că, dincolo de conflictul politic, miza a fost una socială. „Unii au înțeles-o ca pe o bătălie politică. Noi am înțeles-o ca pe o luptă dreaptă pentru 3,2 milioane de familii din România. De aceea nu am renunțat nici măcar o secundă la această luptă. Pachetul de Solidaritate a obținut finanțare integrală! Așadar, se poate!”, a afirmat acesta. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe: „Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament. Ulterior, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan. În final, majoritatea amendamentelor depuse de Opoziție la legea bugetului de stat pe 2026 au fost respinse în plen. Care sunt liniile bugetului României din 2026 Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei. Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză: PIB: 2.045.186 milioane lei; creștere economică: 1%; inflație medie anuală: 6,5%; veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei; ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%; cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei; ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%; deficit: 127.751,7 milioane lei; deficit – pondere în PIB: 6,2%; șomeri (număr total persoane): 265.000; câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei. Planificarea bugetară pe anul 2026 și estimările pe perioada 2027-2029 își mențin angajamentul de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026.
Parlamentul a suspendat dezbaterile pe Bugetul de stat pe 2026. Adoptarea va avea loc astăzi
Bugetul de stat al României pe anul 2026 și bugetul asigurărilor sociale au fost dezbătute joi noapte, de Parlamentul României. Ședința a început la ora 21.00 și s-a finalizat la ora 3.00. Premierul Ilie Bolojan a plecat din Parlamentul României în jurul orei 1.00 dimineața. Dezbaterile urmează să fie reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii. De la magistrați, la pensionari Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan. Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”. „Zero virgulă, zero patru la sută din PIB! Repet – 0,04% din PIB! Adică 1 miliard de lei. Acesta este rezumatul încrâncenării absurde din ultimele zile”, a spus Grindeanu de la tribuna Parlamentului. Liderul PSD a susținut că, dincolo de conflictul politic, miza a fost una socială. „Unii au înțeles-o ca pe o bătălie politică. Noi am înțeles-o ca pe o luptă dreaptă pentru 3,2 milioane de familii din România. De aceea nu am renunțat nici măcar o secundă la această luptă. Pachetul de Solidaritate a obținut finanțare integrală! Așadar, se poate!”, a afirmat acesta. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe: „Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament. Ulterior, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan. În final, majoritatea amendamentelor depuse de Opoziție la legea bugetului de stat pe 2026 au fost respinse în plen. Care sunt liniile bugetului României din 2026 Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei. Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză: PIB: 2.045.186 milioane lei; creștere economică: 1%; inflație medie anuală: 6,5%; veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei; ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%; cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei; ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%; deficit: 127.751,7 milioane lei; deficit – pondere în PIB: 6,2%; șomeri (număr total persoane): 265.000; câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei. Planificarea bugetară pe anul 2026 și estimările pe perioada 2027-2029 își mențin angajamentul de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026.
Scandal în Parlament. Adrian Câciu, acuzat de comportament agresiv. PNL: Recidivează în atitudinea misogină
„Partidul Național Liberal cere PSD și conducerii Camerei Deputaților să se delimiteze și să sancționeze comportamentul agresiv repetat al deputatului PSD, Adrian Câciu Partidul Național Liberal condamnă ferm gestul violent al deputatului PSD Adrian Câciu, manifestat în cursul ședinței de astăzi a Comisiei de Buget-Finanțe, față de senatoarea PNL Gabriela Horga”, se arată pe pagina de Facebook a PNL. Reprezentanții partidului au anunțat că vor sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. „Totodată, PNL solicită PSD să se delimiteze ferm de comportamentul acestui personaj care recidivează în atitudinea misogină și, recent, chiar xenofobă. Un asemenea comportament este inacceptabil oriunde, nu doar într-un for legislativ al unui stat democratic”, transmit liberalii. PNL cere sancțiuni Aceștia cer conducerii Camerei Deputaților să aplice sancțiunile prevăzute de regulament, iar PSD să dea dovadă că angajamentele publice asumate nu rămân vorbe goale. „Reamintim că nu este primul incident de acest tip. După ce a urlat la ministra de externe, ulterior, pe 11 martie, același deputat a avut ieșiri cu caracter xenofob la adresa unui coleg parlamentar de etnie maghiară, declarând că acesta și că . PSD a condamnat atunci incidentul și a anunțat o anchetă internă. Rezultatele acelei anchete nu s-au văzut”, adaugă PNL pe rețeaua de socializare. Într-p postare separată, Raluca Turcan îi cere lui Adrian Câciu să îi ceară scuze publice senatoarei Gabriela Horga. „Gestul lui Adrian Câciu de a-i da peste mână colegei noastre Gabriela Horga este inadmisibil într-un Parlament democratic. Ce pretenții să ai de la un bărbat cu 4 clase care își lovește soția și apare la știrile de la ora 5, dacă un parlamentar nu se stăpânește să-i dea peste mână unei colege și să țipe la ea în timpul unei dezbateri în Parlamentul României?”, spune Turcan.
Miruță, anunț despre momentul sosirii echipamentelor și militarilor americani în România
Ministrul Aărării spune că România a fost notificată că echipamentele și militarii urmează să vină „de îndată”. „Când vor veni echipamentele, e o chestiune de ore, de zile, adică nu e o treabă de luni de zile. Aceste dispozitive pe care Parlamentul le-a aprobat la propunerea președintelui României, care cresc capacitatea de apărare pe teritoriu național, ele vin însoțite de personal militar care le gestionează”, a spus Radu Miruță, la Digi24. Între 400 și 500 de militari El spune că ar urma să ajungă în România între 400 și 500 de militari americani. „Eu, ca ministru al Apărării, sunt preocupat de o prezență suplimentară a trupelor americane pe teritoriul național, pentru că asta e un spor de securitate, asta e o garanție suplimentară de securitate. Evident că sunt niște costuri, evident că sunt niște analize, însă din discuțiile pe care le-am avut urmează, pentru întărirea flancului estic, pentru utilizarea dispozitivelor care tocmai au fost votate în Parlament, care cresc capacitatea României de apărare, să vină și undeva între 400 și 500 de militari”, a mai spus ministrul. Ședință cu scandal în Parlament Parlamentarii au votat miercuri în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran. Ședința plenului reunit a fost cu scandal, Opoziția a anunțat că nu votează din cauza caracterului secretizat al documentului și pentru că în principiu vrea „pace”.