Lecția Kosovo: Alegeri anticipate evitate în ultima clipă. Parlamentul alege o președintă
Guvernul din Kosovo condus de Albin Kurti a ajuns la un acord cu opoziția pentru a obține majoritatea necesară alegerii Justinei Shiroka Pula, scrie Le Figaro. Funcția de președinte al Kosovo este în mare parte onorifică, însă alegerea șefului statului era esențială pentru evitarea unui nou blocaj politic. Deputații din opoziție au acceptat să susțină candidatura Justinei Shiroka Pula în cadrul unui acord politic care a inclus și modificarea legii privind tribunalul însărcinat cu judecarea crimelor de război comise în timpul conflictului din Kosovo. Luna trecută, acest tribunal l-a condamnat pe fostul președinte Hashim Thaçi la 25 de ani de închisoare pentru crime de război comise în timpul conflictului pentru independența Kosovo față de Serbia, în anii 1990. Alți trei foști înalți responsabili ai Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK) au fost, de asemenea, condamnați. Verdictele au provocat indignare în Kosovo, unde cei patru foști comandanți ai UCK sunt considerați de o parte importantă a populației drept eroi ai luptei pentru independență. Criza politică din Kosovo Țara se afla într-un impas politic de la alegerile parlamentare din februarie 2025. Premierul Albin Kurti nu a reușit timp de luni de zile să formeze o majoritate în Parlament și să constituie un nou guvern, partidul său deținând 48 dintre cele 120 de mandate. În urma alegerilor anticipate din decembrie, partidul lui Kurti și-a îmbunătățit rezultatul, ajungând la 57 de mandate. Kurti a reușit ulterior să-și valideze noua administrație în februarie, cu sprijinul mai multor deputați reprezentând minoritățile. Însă mandatul fostei președinte a țării, Vjosa Osmani, a expirat la începutul lunii aprilie, iar lipsa unui acord privind succesorul său a aruncat din nou Kosovo într-o criză politică. Alegerea Justinei Shiroka Pula în funcția de președinte permite astfel țării să evite, cel puțin pentru moment, un nou scrutin parlamentar.
Petrișor Peiu critică poziția lui Nicușor Dan privind AUR: Iată ce redute de stabilitate apără
Într-o postare publicată luni pe Facebook, Peiu enumeră mai multe probleme pe care le consideră rezultatul actualei guvernări. Printre acestea, senatorul AUR menționează deficitul bugetar, inflația, deficitul de cont curent, costurile de împrumut ale statului și evoluția cursului valutar. Peiu afirmă, de asemenea, că România se află pe penultimul loc în UE la testele PISA și susține că țara are probleme în domeniul educației și al cercetării. „Iată ce redute de stabilitate apără Nicușor Dan de AUR”, a scris Petrișor Peiu, prezentând o listă de indicatori economici și sociali pe care îi consideră relevante pentru situația României. Senatorul AUR critică și evoluția cursului de schimb, susținând că euro a ajuns de la un nivel de sub 5 lei la aproximativ 5,34 lei în ultimul an. El leagă această evoluție de promisiunile făcute în campania prezidențială privind menținerea stabilității monedei naționale. Președintele Nicușor Dan a afirmat că o eventuală participare a AUR la guvernare ar putea afecta relațiile României cu partenerii externi și stabilitatea financiară. La rândul său, Peiu susține că AUR nu intenționează să afecteze stabilitatea financiară a statului și afirmă că formațiunea urmărește reducerea cheltuielilor publice.
Zi decisivă pentru Guvernul Mureșan. Premierul desemnat depune la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor/Documentul INTEGRAL este disponibil
UPDATE ora 11:09 Programul de guvernare integral Siegfried Mureșan a depus programul de guvernare la Senat și la Camera Deputaților, despre care a spus ca a fost finalizat vineri. Știrea inițială: Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea PNL, USR și UDMR. Conducerile celor trei formațiuni au aprobat vineri programul de guvernare și nominalizările pentru ministere. Trei vicepremieri cu portofoliu Mircea Abrudean, din partea PNL, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Miruță, de la USR, ar urma să ocupe funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, iar Tánczos Barna, din partea UDMR, este propus vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pentru Ministerul Justiției, cele trei formațiuni o susțin pe Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, care este propusă ca independentă. Din partea PNL, Alexandru Nazare este propus la Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie. Lista liberalilor a fost aprobată în unanimitate vineri de Biroul Politic Național al PNL. USR îi propune, pe lângă Radu Miruță la Apărare, pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Infrastructură, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism și Diana Buzoianu la Mediu, Ape și Păduri. UDMR îi are pe Tánczos Barna la Agricultură, Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură. Dan Reșitnec, din partea USR, este propus pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Drulă și Turcan, printre numele care revin în Executiv Noua formulă propusă de Mureșan include mai multe persoane cu experiență guvernamentală. Cătălin Drulă este nominalizat din nou pentru Transporturi, minister pe care l-a mai condus în 2021, în timp ce Raluca Turcan este propusă pentru portofoliul Muncii. Audierile și votul ar urma să aibă loc la începutul săptămânii Siegfried Mureșan a declarat că se așteaptă ca audierile miniștrilor propuși și votul de învestitură să fie organizate la începutul săptămânii viitoare, astfel încât procedura să fie încheiată marți sau, cel târziu, miercuri. Premierul desemnat s-a întâlnit vineri și cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde i-a prezentat șefului statului programul de guvernare. Mureșan este a treia persoană desemnată în acest an să încerce formarea unui nou Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus ulterior mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate, iar Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.
Ce spune Ilie Bolojan despre numirea Sorinei Matei la șefia TVR
Premierul demis Ilie Bolojan a avut prima reacție după înlocuirea Adrianei Săftoiu de la conducerea interimară a Televiziunii Române și numirea jurnalistei Sorina Matei în această funcție. Bolojan spune că jurnalista „își va demonstra competențele”. Ce spune Bolojan despre numirea jurnalistei Sorina Matei la șefia TVR „AUR are un avantaj (în sondajele de opinie – n. red), că nu a fost niciodată la guvernare. Acum, de exemplu, la televiziune au un reprezentant despre care sunt convins că își va demonstra competențele. Va face reforme, va crește audiența televiziunii, va cheltui bugete mai mici și va avea o politică editorială specifică unei televiziuni publice naționale, așa cum s-ar cuveni”, a declarat Ilie Bolojan, la B1 TV. Sorina Matei, jurnalistă cu aproape 30 de ani de experiență în presă, a fost votată de Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pentru a prelua, pentru 60 de zile, funcția de director interimar al TVR, în locul Adrianei Săftoiu. Numirea vine după ce CCR a dat dreptate AUR în sesizarea prin care partidul a reclamat că nu are o pondere a reprezentanților în conducerea SRTv și a Radioului public corespunzătoare ponderii sale parlamentare. Propunerile pentru conducerile Televiziunii Române și Radioului public au fost ulterior votate în cadrul Birourilor Permanente Reunite. Cine este Sorina Matei Sorina Matei și-a început cariera jurnalistică în 1997, în presa scrisă. A lucrat la Jurnalul Național, iar în 2003 a trecut în televiziune, unde s-a concentrat în special pe zona politică. Jurnalista a fost acreditată aproximativ 12 ani la Palatul Cotroceni, în timpul mandatelor lui Emil Constantinescu, Ion Iliescu și Traian Băsescu. Ulterior, s-a specializat și în domeniul justiției, realizând dezvăluiri și anchete despre sistemul judiciar. A lucrat la Antena 1 și Antena 3, unde a fost reporter și a coordonat secția Politic. După perioada petrecută la Antena 3, Sorina Matei a lucrat la B1 TV, România TV, Digi24 și Aleph News. În octombrie 2025, jurnalista s-a alăturat echipei Gândul-Mediafax.
Falcă, despre guvern cu PSD: Agresorul nu poate să stea în același pat, în același loc, cu victima. Președintele să facă noi consultări
Liberalul susține că desemnarea prim-ministrului trebuie să fie rezultatul consultărilor politice și afirmă că PNL nu va vota un Guvern din care face parte PSD. Gheorghe Falcă a declarat, la RFI, că România a stat prea mult timp fără un Guvern cu puteri depline și a criticat modul în care s-au purtat negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. Eurodeputatul afirmă că majoritatea PSD-AUR care a contribuit la demiterea Guvernului avea și responsabilitatea de a contribui la formarea unei noi echipe guvernamentale. „Majoritatea PSD-AUR care a dat jos Guvernul avea obligația să creeze și o majoritate pentru a forma un Guvern și, evident, să gestioneze treburile României”, a spus Falcă. În opinia sa, președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să desemneze mai devreme un premier, având în vedere că Parlamentul își desfășura activitatea după 5 mai. Falcă susține că, după primele două desemnări, șeful statului ar fi trebuit să continue demersurile pentru formarea unei majorități, inclusiv prin consultarea PSD și AUR. Întrebat dacă PNL ar accepta un premier independent provenit din zona economică, Gheorghe Falcă a răspuns că liberalii nu vor vota un Guvern în care PSD este parte. „PNL nu va vota niciun premier în care PSD se află”, a declarat eurodeputatul. Falcă a susținut că liberalii nu pot vota alături de PSD, folosind o comparație dură pentru a descrie relația dintre cele două partide. „Nu poți să votezi cu agresorul. (…) Agresorul nu poate să stea în același pat, în același loc, cu victima”, a afirmat Gheorghe Falcă. Eurodeputatul PNL consideră că organizarea unor noi consultări este necesară pentru respectarea procedurilor democratice și pentru identificarea unei majorități parlamentare capabile să susțină viitorul Guvern. „Trebuie să existe consultări și din cadrul consultărilor trebuie să existe desemnarea primului-ministru, care la rândul lui trebuie să-și formeze o majoritate”, a declarat Falcă la RFI.
Tanczos Barna, despre scandalul din Camera Deputaților: Csoma Botond a aflat cu un minut înainte de vot că există o nouă majoritate
Invitat miercuri seara la Euronews, Tanczos Barna a vorbit despre noua sesiune Parlamentară și noua majoritate din Camera Deputaților. Majoritatea, „la fel de suprinzătoare și pentru noi” „Am păstrat o funcție în conducerea Camerei Deputaților. La fel de surprinzătoare a fost și pentru noi această majoritate, ca pentru ceilalți colegi din PNL sau din USR sau pentru restul lumii care afla de la televizor”, a transmis vicepremierul interimar al României. Tanczos a menționat că „Liderul nostru de grup din cameră, Csoma Botond, a aflat cu un minut înainte de vot, sau cu câteva minute înainte, că există o nouă rânduire, o nouă majoritate, un nou acord semnat. Inclusiv de minoritățile naționale, de grupul minorităților, pentru o nouă formulă de împărțire a acestor funcții”. Potrivit acestuia, nu a fost vorba despre o colaborare cu partidul AUR. „A fost un vot pentru a păstra postul pe care l-am avut și până acum în conducerea Camerei Deputaților și pe care îl avem de zeci de ani de zile, o poziție de chestori în conducerea Camerei, cu procentele noastre pe care le avem în Parlament de 36-37 de ani de zile”, continuă Tanczos. UDMR nu va avea „niciodată” discuții cu AUR De asemenea, vicepremierul interimar a adăugat că „este o situație de analizat și pentru noi. Este o situație total nouă. Nu am avut discuții pe această temă cu PSD-ul sau cu altele, mai ales cu AUR n-o să avem niciodată”. „Nici n-o să vedeți niciodată o coaliție sau o majoritate în care să fie și AUR și UDMR. A fost o forțare a notei din partea PSD, AUR, SOS și din partea celorlalte formațiuni”, potrivit acestuia. Tanczos menționează, totodată, că „cel mai important lucru este demarcația foarte clară, linia roșie, între noi și AUR. Cu siguranță, UDMR se va delimita de fiecare dată, de orice majoritate care se formează împreună cu sau cu ajutorul AUR”. Vicepremierul interimar a asigurat că UDMR se va delimita „indiferent dacă din acea majoritate face parte PSD, PNL, oricine altcineva, care mai negociază cu AUR”.
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui. Petrișor Peiu: Nicușor Dan arată o sfidare a realităților
„Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic”, a declarat Peiu, sâmbătă, la Antena 3 CNN. Liderul senatorilor AUR susține că modul în care președintele își exercită atribuțiile reprezintă, în opinia formațiunii, „o sfidare a realităților”. „După părerea noastră, modul în care operează Nicușor Dan arată o sfidare a realităților. Și cred că dânsul perturbă. Suspendarea merge înainte pentru că domnul președinte nu și-a schimbat atitudinea”, a continuat Peiu. Reprezentantul AUR a precizat că la discuțiile recente au luat parte și aleși din afara formațiunii, urmând ca datele exacte să fie comunicate oficial în perioada următoare. „Au fost și niște colegi de la alte partide aici. O să fie o comunicare publică foarte precisă”, a mai punctat Peiu. „Noi așteptăm, noi așteptăm ca partidele care sunt nemulțumite de modul în care domnul Nicușor Dan și-a manifestat puterea, prerogativele prezidențiale, să vină și să se alăture acestui demers. Adică să oficializeze relația de antipatie sau de respingere cu domnia sa”, a conchis liderul AUR. Partidul AUR a început demersurile de suspendare a președintelui Nicușor Dan încă din luna iulie, iar la începutul lunii august, liderul AUR, George Simion, a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături . AUR a lansat și o platforma prin care „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”.
AUR exclude posibile negocieri cu alte partide și amenință cu boicotul consultărilor. Petrișor Peiu: Nu avem discuții nici cu PNL, nici cu PSD. Nu știu dacă are sens să participăm la consultări
Petrișor Peiu a criticat scenariul unor negocieri informale înainte rundelor oficiale de la Palatul Cotroceni, susținând că partidul nu va lua parte la întâlniri pur formale. „Dacă domnia sa va face niște consultări informale, în care va pune bazele unui guvern și după aia va face consultări formale, doar ca să se pozeze la televizor dând mâna cu diverși oameni, nu știu dacă are sens ca noi să participăm la acele consultări și probabil nu vom participa”, a declarat Petrișor Peiu, sâmbătă, la Antena 3 CNN. Fără discuții pentru o majoritate cu PSD sau PNL Senatorul AUR a respins categoric existența oricăror negocieri pentru o viitoare guvernare. „Nu avem discuții formale pentru crearea unei majorități, nici cu PSD, nici cu PNL. Nu există discuții informale pentru un astfel de subiect. Adică dacă beau o cafea cu, mai știu eu cine, de la PSD sau PNL, nu înseamnă ceva”, a continuat Peiu. Despre relația cu Partidul Social Democrat, liderul AUR spus a că votul comun la moțiunea de cenzură nu a reprezentat o alianță politică și a evidențiat pozițiile lui Sorin Grindeanu. „Procedura moțiunii de cenzură și a demiterii unui guvern nu implică responsabilități privind înlocuirea guvernului demis. PSD-ul, probabil influențat de Nicușor Dan, a exclus orice colaborare cu noi pentru formarea guvernului. Dacă PSD-ul, primul lucru pe care l-a spus după întâlnirea cu Nicușor Dan a fost că excludem un guvern cu AUR”, a conchis senatorul. Contextul crizei politice prelungite Încă de la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, România trece printr-o criză politică. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament. După eșecul propunerii Veștea, Partidul Social Democrat l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan. Cu toate acestea, Nicușor Dan a refuzat să facă o desemnare, susținând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. Președintele Nicușor Dan a anunțat că după 1 septembrie va relua procesul negocierilor pentru formarae unui Guvern. Liderul de la Cotroceni a delcarat în repetate rânduri că nu ar vrea ca partidul condus de George Simion să facă parte din viitorul Executiv.
Ce se întâmplă cu aleșii locali care și-au dat demisia de teama incompatibilității. Explicațiile lui Cseke Attila
Ministrul afirmă că informația contrară s-a răspândit fără să provină dintr-un document oficial și a provocat inclusiv demisii ale unor aleși locali. Cseke Attila: „Nu există incompatibilitate” Într-o intervenție la Digi24, ministrul Dezvoltării a declarat că instituția pe care o conduce a constituit o echipă de specialiști după apariția controversei și a discutat inclusiv cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI). „Noi, în momentul în care am aflat de această chestiune, am instituit o echipă de specialiști la Minister. Am fost în legătură și cu colegii de la ANI, astfel încât să emitem un punct de vedere de specialitate pe această speță. Și acest punct de vedere a fost trimis prefecturilor, care au trimis la primării”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a insistat că, în interpretarea Ministerului Dezvoltării, incompatibilitatea invocată în spațiul administrativ nu există. „Nu există incompatibilitate astăzi, pe legea în vigoare, între calitatea de ales local, consilier local sau consilier județean, și personal contractual angajat în administrația publică”, a afirmat ministrul. Întrebat explicit dacă aleșii locali care lucrează și la stat sunt în prezent incompatibili, Cseke Attila a răspuns: „Nu sunt”. Ministrul acuză propagarea unei „informații eronate” Cseke Attila susține că problema a pornit după ce o interpretare pe care o consideră greșită a circulat în administrația publică, fără să fie verificată anterior cu instituțiile competente. „S-a răspândit în sistemul administrativ o informație eronată, incorectă cu privire la faptul că a existat incompatibilitate. Deci nu a existat până la această adresă nimic oficial din partea autorităților statului”, a spus ministrul. El a criticat și faptul că unii secretari generali ai primăriilor ar fi transmis această interpretare mai departe, iar unor consilieri locali și județeni li s-ar fi cerut să își suspende contractele de muncă. „Dacă eram întrebați înainte ca unii secretari generali de primării și unii de la primării să sune consilierii locali și județeni și să le spună că trebuie să își suspende contractul de muncă, înainte dacă autoritatea statului era întrebată și se emitea un punct de vedere, atunci eram într-o altă situație”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a precizat că depunerea unei demisii nu produce automat încetarea mandatului de consilier. Potrivit explicațiilor sale, demisia trebuie constatată de consiliul local sau județean în prima ședință desfășurată după depunerea documentului. „Demisia devine efectivă din calitatea de consilier local sau consilier județean în momentul în care consiliul local sau consiliul județean constată demisia acelui consilier în prima ședință de consiliu care urmează după depunerea demisiei”, a explicat ministrul. Cseke Attila a adăugat că, până atunci, demisia poate fi retrasă: „În acest moment demisia nu se produce efectiv, ea poate fi revocată, deci momentul în care demisia devine irevocabilă este momentul votării de consiliul local în care se constată această demisie”. Întrebat dacă demisiile depuse în ultimele zile nu și-au produs încă efectele în lipsa ședințelor respective, ministrul a răspuns: „Exact, Codul administrativ este foarte clar, această demisie se constată în prima ședință care urmează acestui act de voință”. Cseke Attila a precizat că nu deține, în acest moment, informații privind numărul consilierilor locali sau județeni care și-au depus demisia. „Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte” Ministrul a susținut că punctul de vedere transmis de Ministerul Dezvoltării prefecturilor reprezintă primul document oficial al unei autorități a statului pe această temă. „Primul document, dacă vreți, oficial asumat de autoritatea statului român a fost acest document pe care l-am trimis prefecturilor și l-au primit și primăriile. Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte și eronate care au circulat în mediul, dacă vreți, digital”, a declarat Cseke Attila. Referindu-se la discuțiile privind modificarea legislației în Parlament, ministrul a pus inițiativa pe seama confuziei produse în administrație și a valului de reacții generat de aceasta. „Nu există niciun document oficial în sensul în care aceasta ar fi o incompatibilitate, dar această informație, circulând în tot sistemul, nefiind verificată de către autoritățile publice, a generat acest val de dezbatere, dacă vreți, și unele demisii în anumite locuri”, a afirmat ministrul. Potrivit lui Cseke Attila, situația a fost între timp clarificată prin punctul de vedere transmis în teritoriu: „Lucrurile s-au rezolvat de ieri, sunt rezolvate. Autoritatea statului are un punct de vedere valabil”.
Parlamentul se reunește luni în sesiune extraordinară. Aleșii dau votul decisiv pentru legile PNRR. Ce propuneri are pe masă legislativul
Parlamentul se reunește săptămâna viitoare, între 24 și 26 august, în cea de-a patra sesiune extraordinară din această vară. Atât senatorii, cât și deputații, își vor da votul pentru legi importante de care depind banii europeni. Legea Integrității, din nou pe masa Parlamentului În ultimele sesiuni extraordinare, aleșii au reușit să treacă Legea Integrității, după multe discuții și amendamente controversate. Ea a fost contestată la CCR, iar magistrații Curții au retrimis-o în Parlament, după ce au declarat unul din amendamente neconstituțional. Este vorba despre amendamentul sesizat de Nicușor Dan, care ar fi obligat-o pe partenera lui de viață, Mirabela Grădinaru, să își facă publică declarația de avere. Președintele a publicat însă documentul, chiar înainte de a face sesizarea de neconstituționalitate. Ce a decis CCR despre publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor Judecătorii Curții Constituționale au considerat că modificarea propusă de AUR și susținută de PSD nu se supune Legii Fundamentale, problema fiind în sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Astfel, parlamentarii vor trebui să regândească paragrafele din lege care au ca obiect publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Luni, deputații vor supune din nou Legea Integrității la vot. Vot „de miliarde” pe Legea Hidrogenului Legea Hidrogenului se află acum pe masa Senatului. Reducerea folosirii carbonului în industrii face un pas înainte, dacă această propunere va trece, căci hidrogenul ar urma să îl înlocuiască. Și în sectorul transporturilor ar urma să fie folosită energia verde. Aleșii își doresc să elimine combustibilii poluanți, conform noilor reglementări europene. Dubla variantă la legea care i-ar salva pe elevii de clasa a VIII-a de la dublul examen La Camera Deputaților au fost înregistrate două propuneri de lege, ambele vizând aceeași problemă: dublul examen de la finalul studiilor gimnaziale. Deputații PSD au propus amânarea acestei măsuri din legea învățământului preuniversitar cu doi ani. În același timp, doi liberali și un social-democrat vor același lucru, dar cu o prorogare de patru ani. Dintre legile de care depind banii europeni, mai intră la votul parlamentarilor în această săptămână și Legea biodiversității. Dacă aceste legi nu vor trece de testul Parlamentului, România riscă să piardă miliarde de euro, bani din PNRR.