Parlamentul se reunește luni în sesiune extraordinară. Aleșii dau votul decisiv pentru legile PNRR. Ce propuneri are pe masă legislativul
Parlamentul se reunește săptămâna viitoare, între 24 și 26 august, în cea de-a patra sesiune extraordinară din această vară. Atât senatorii, cât și deputații, își vor da votul pentru legi importante de care depind banii europeni. Legea Integrității, din nou pe masa Parlamentului În ultimele sesiuni extraordinare, aleșii au reușit să treacă Legea Integrității, după multe discuții și amendamente controversate. Ea a fost contestată la CCR, iar magistrații Curții au retrimis-o în Parlament, după ce au declarat unul din amendamente neconstituțional. Este vorba despre amendamentul sesizat de Nicușor Dan, care ar fi obligat-o pe partenera lui de viață, Mirabela Grădinaru, să își facă publică declarația de avere. Președintele a publicat însă documentul, chiar înainte de a face sesizarea de neconstituționalitate. Ce a decis CCR despre publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor Judecătorii Curții Constituționale au considerat că modificarea propusă de AUR și susținută de PSD nu se supune Legii Fundamentale, problema fiind în sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Astfel, parlamentarii vor trebui să regândească paragrafele din lege care au ca obiect publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Luni, deputații vor supune din nou Legea Integrității la vot. Vot „de miliarde” pe Legea Hidrogenului Legea Hidrogenului se află acum pe masa Senatului. Reducerea folosirii carbonului în industrii face un pas înainte, dacă această propunere va trece, căci hidrogenul ar urma să îl înlocuiască. Și în sectorul transporturilor ar urma să fie folosită energia verde. Aleșii își doresc să elimine combustibilii poluanți, conform noilor reglementări europene. Dubla variantă la legea care i-ar salva pe elevii de clasa a VIII-a de la dublul examen La Camera Deputaților au fost înregistrate două propuneri de lege, ambele vizând aceeași problemă: dublul examen de la finalul studiilor gimnaziale. Deputații PSD au propus amânarea acestei măsuri din legea învățământului preuniversitar cu doi ani. În același timp, doi liberali și un social-democrat vor același lucru, dar cu o prorogare de patru ani. Dintre legile de care depind banii europeni, mai intră la votul parlamentarilor în această săptămână și Legea biodiversității. Dacă aceste legi nu vor trece de testul Parlamentului, România riscă să piardă miliarde de euro, bani din PNRR.
Florin Manole interviu Ping Pong
Florin Manole, fost ministru al muncii, vorbește despre politică, colegii din Parlament, familie și lucrurile care l-au făcut să ia anumite decizii de-a lungul timpului. În interviu apar și teme serioase, precum rasismul și discriminarea, dar și întrebări mai personale, care îl scot pentru câteva momente din zona discursului politic Despre colegi, simpatii și dezamăgiri Când vine vorba despre politicienii cu care ar sta la o bere, Florin Manole îi nominalizează pe Robert Sighiartău, Mihai Ghigiu și Claudiu Năsui. La întrebarea despre cei alături de care nu ar face niciodată un selfie, îi menționează pe Dominic Fritz și Diana Buzoianu. Despre aceasta din urmă spune că este o „mare dezamăgire”. Un vot care i-a adus și aplauze și atacuri Unul dintre momentele despre care vorbește este votul din 2017 împotriva Coaliției pentru Familie. Spune că a primit după acel vot foarte multe mesaje, în egală măsură pozitive și negative, și își amintește că ar fi fost singurul din partidul său care a votat în acel fel. Chiar și după toate reacțiile de atunci, spune că ar lua aceeași decizie și astăzi. În schimb, există un proiect pe care recunoaște că nu a reușit să-l ducă la capăt: campania pentru ca mai multe dintre plățile Ministerului Muncii să fie făcute pe card, nu în numerar. Consideră că această variantă ar fi fost mai ieftină și mai potrivită vremurilor actuale. Ce ar face dacă politica s-ar opri mâine Dacă ar renunța la politică, Manole spune că s-ar întoarce către învățământ și organizațiile neguvernamentale. Vorbește și despre familie, iar când este întrebat care este cea mai mare teamă a sa, răspunsul ajunge la copilul său. Un minut la Cotroceni pentru un proiect Dacă ar avea un singur minut la Cotroceni, l-ar folosi pentru a vorbi despre Muzeul Holocaustului din București. Manole consideră că România are nevoie de un astfel de muzeu și că eforturile pentru realizarea lui ar trebui continuate din funcția de președinte. Cum ar vrea să fie ținut minte La final, când este întrebat ce ar vrea să se spună despre el atunci când nu va mai fi în Parlament, vorbește despre consens. Spune că încearcă din toate puterile să fie un om de consens și că dorința de a avea întotdeauna doar tu dreptate și de a te impune întotdeauna i se pare „un abuz și un exces”
Legislatorii din Suedia au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani
Joi, guvernul suedez a redus vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, potrivit Euronews. Votul parlamentarilor a venit pe fondul creșterii luptelor între bande de mai bine de un deceniu, în special pentru controlul pieței de droguri. Legea inițială viza reducerea vârstei la 13 ani Guvernul a vrut să reducă vârsta la care copiii puteau fi trimiși în închisoare la 13 ani. Însă, a trebuit să retragă propunerea în iunie, deoarece nu a putut obține o majoritate în parlament. Guvernul conservator minoritar, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, supraviețuiește cu sprijinul partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi. După preluarea mandatului în 2022, guvernul a făcut din lupta împotriva criminalității o piesă centrală a platformei sale politice. Un comisar numit de guvern a recomandat reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Guvernul a decis să propună 13, dar majoritatea celor 126 de grupuri consultate cu privire la propunere, inclusiv poliția și administrația penitenciară, s-au opus unei vârste atât de mici, potrivit sursei. Ce a mai votat parlamentul suedez Parlamentul a votat, de asemenea, pentru reducerea pedepselor cu închisoarea pentru tineri. Tinerii sub 18 ani pot fi acum condamnați la închisoare până la 18 ani. Legea va intra în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de organizarea alegerilor generale. Un sondaj a plasat opoziția de centru-stânga în fața partidelor de dreapta, dar diferența se reduce. Sondajul a arătat că partidele de șa guvernare și extrema dreaptă vor obține 47% din voturi, iar partidele din opoziție 51%, potrivit sursei citate.
Ambulanța neagră: PNL acuză dezinformarea și cere audierea președintelui ANCOM în Parlament
Ionel Bogdan (PNL) spune că atacul ar fi fost alimentat de informații false distribuite pe TikTok despre existența unei „ambulanțe negre” care ar răpi copii. „Când dezinformarea și fake news-ul ajung să provoace violență, nu mai vorbim doar despre ce se întâmplă în online. Vorbim despre siguranța oamenilor”, afirmă deputatul PNL, într-o postare pe Facebook. Acesta anunță că va solicita audierea președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, pentru a afla cum acționează instituția în raport cu platformele digitale și ce mecanisme există pentru prevenirea și combaterea unor astfel de campanii. Comisie pentru Combaterea Discriminării Liberalul susține, totodată, că incidentul de la Cluj arată necesitatea înființării unei Comisii Speciale Parlamentare pentru Combaterea Dezinformării, propusă încă din decembrie în plenul Camerei Deputaților. „Nu mai avem motive să amânăm. Avem nevoie urgentă de o legislație clară, instituții care să știe exact ce au de făcut și responsabilități bine definite”, transmite Ionel Bogdan. În opinia deputatului PNL, efectele dezinformării pot depăși cu mult mediul online și pot viza instituții și servicii publice. „Astăzi a fost atacată o ambulanță. Mâine poate fi o școală, un spital, o instituție publică sau poate fi afectat un proces electoral”, avertizează acesta. Amenințări la adresa securității naționale Parlamentarul face referire și la noua Strategie Națională de Apărare, despre care spune că recunoaște dezinformarea, propaganda și războiul cognitiv drept amenințări la adresa securității naționale. „Această recunoaștere trebuie urmată de acțiune”, susține acesta, subliniind că măsurile împotriva dezinformării trebuie luate înainte ca informațiile false să producă efecte ireversibile.
Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Grindeanu: Parlamentul a dat dovadă de responsabilitate și a deblocat peste 22 de miliarde de euro pentru România
Într-un mesaj publicat pe platforma Facebook, Sorin Grindeanu a afirmat că Parlamentul, cu sprijinul PSD, a reușit să adopte în ultimele două săptămâni o serie de acte normative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR. „Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva. Ne-am respectat promisiunile, apărând în același timp interesele românilor și ale României”, a transmis liderul social-democrat. Legile despre care PSD spune că au evitat penalități Grindeanu a enumerat mai multe proiecte legislative despre care afirmă că au fost adoptate pentru a evita pierderea fondurilor europene. Printre acestea se numără modificările la Codul administrativ, evaluate la 771 de milioane de euro, Codul urbanismului, pentru care este menționată o alocare de 972 de milioane de euro, legea privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire (771 de milioane de euro), precum și Legea integrității, aferentă unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro. Liderul PSD a inclus pe listă și Legea biodiversității, despre care afirmă că elimină obstacole în calea dezvoltării infrastructurii și a capacităților de producție a energiei electrice, măsurile privind Vama și ANAF, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare, precum și legea referitoare la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, prin care este reglementat acordarea așa-numitului „beneficiu de tranziție” pentru adulții care părăsesc centrele rezidențiale. Totodată, Grindeanu a menționat aprobarea acordului de împrumut prin programul european SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro, destinat modernizării și înzestrării Armatei României. Acuzații la adresa PNL și USR În aceeași postare, liderul PSD a susținut că o eventuală sesizare a Curții Constituționale privind Legea integrității, pe care spune că ar putea-o iniția parlamentari ai PNL sau USR, ar pune în pericol accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon. „Intenția unora de la PNL sau de la USR de a sesiza CCR, aflată în vacanță judecătorească, va conduce însă la pierderea banilor”, a afirmat Sorin Grindeanu, fără a prezenta alte detalii. Precizări privind legea salarizării Sorin Grindeanu a mai declarat că parlamentarii social-democrați vor continua să participe la ședințele Parlamentului ori de câte ori va fi nevoie pentru ca România să nu piardă fonduri europene. În același timp, acesta a transmis că PSD așteaptă ca Guvernul demis să trimită în Parlament și proiectul legii salarizării, precizând că formațiunea va susține un act normativ care, potrivit acestuia, „respectă angajații din sistemul sanitar și educație”. Declarațiile liderului PSD au fost făcute în contextul dezbaterilor privind îndeplinirea reformelor asumate de România prin PNRR și accesarea fondurilor europene aferente acestora.
90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
VIDEO | Bogdan Ivan: Am plecat dintr-un sătuc cu 300 de oameni. În România poți reuși dacă muncești
Bogdan Ivan, absolvent al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, are un master în Comunicare și Relații Publice și un doctorat în Sociologie. În prezent este deputat, după ce a fost, pe rând, ministru al Digitalizării, al Economiei și al Energiei. Întrebat ce politicieni admiră, acesta i-a nominalizat pe Alexandru Vaida-Voevod, despre care spune că îl apreciază pentru rolul avut în istoria României, pe Adrian Năstase, care l-a inspirat să intre în politică, dar și pe Cătălin Predoiu. Cum vede politica și funcția de ministru În cadrul interviului „Ping Pong”, Bogdan Ivan afirmă că una dintre cele mai nedrepte etichete puse politicienilor este aceea că „nu fac nimic”. El spune că există oameni care nu își fac datoria, însă consideră că generalizarea este incorectă și vorbește despre ritmul intens de lucru pe care l-a avut în ultimii ani, inclusiv în perioada în care a făcut parte din Guvern. Întrebat ce fel de politicieni nu ar vota niciodată, deputatul spune că îi respinge pe cei care promit lucruri pe care știu că nu le pot face, pe cei care nu au rezultate după ani petrecuți în politică și pe cei care își construiesc discursul exclusiv criticându-i pe ceilalți. Fostul ministru susține că cea mai mare iluzie despre această funcție este ideea că ministrul are putere nelimitată. În realitate, spune el, trebuie să lucrezi într-o structură deja formată, cu o echipă pe care nu o alegi în totalitate și pe care trebuie să o convingi să îți urmeze viziunea. Inteligența artificială și investițiile în România Când vine vorba despre ce ar face diferit inteligența artificială dacă ar conduce România pentru o zi, social – democratul spune că probabil ar restructura o parte din administrație și ar analiza mult mai multe informații. Cu toate acestea, consideră că decizia finală trebuie să rămână în mâna omului, deoarece experiența și responsabilitatea nu pot fi înlocuite de tehnologie. El compară inteligența artificială cu o bibliotecă la care ai acces instantaneu, dar „care nu are suflet”. Referindu-se la investițiile străine, Ivan afirmă că România are argumente solide pentru a atrage capital, de la potențialul din domeniul energiei până la predictibilitatea pe termen lung și oportunitățile de dezvoltare. Despre caracter, succes și planurile de viitor Bogdan Ivan precizează că îl deranjează oamenii care mint cu ușurință și care își neagă propriile angajamente, adăugând că tinerii care aleg o carieră în politică trebuie să fie pregătiți pentru astfel de dezamăgiri. Provocat să spună cu ce persoană și-ar dori să schimbe locul pentru o zi, deputatul l-a ales pe Donald Trump, „din curiozitate”. Descriind energia României în 2026 prin emoji-uri, el a indicat fulgerul, bateria și simbolul monedei euro, explicând că acestea reflectă potențialul energetic și economic al țării. În opinia sa, diferența dintre un ministru bun și unul excelent este că primul administrează ceea ce există deja, în timp ce al doilea produce schimbări care continuă să aibă efecte și după încheierea mandatului. Acesta consideră că haina poate crea o primă impresie, însă caracterul unui om este definit de ceea ce spune și de felul în care acționează. Bogdan Ivan afirmă că tinerii pot avea o carieră în România dacă sunt serioși, își respectă cuvântul și muncesc. Ca argument, își evocă propriul parcurs, spunând că a plecat dintr-un sat cu aproximativ 300 de locuitori și a ajuns să ocupe funcții importante în administrația publică. Întrebat ce ar face dacă ar ieși din politică, acesta spune că și-ar lua mai întâi o pauză pentru a petrece timp cu familia, după care s-ar orienta spre mediul universitar sau spre mediul privat. La finalul interviului „Ping Pong”, Bogdan Ivan spune că și-ar dori ca oamenii să spună despre el că este „diferit”, „altfel” și că este un om care își respectă întotdeauna cuvântul.
VIDEO | Iulian Lorincz: Caracterul contează mai mult decât trei doctorate în politică
Despre experiența cu străinătatea Deputatul USR de diaspora Iulian Lorincz vorbește, în cadrul interviului pentru MEDIAFAX, despre provocările cu care se confruntă românii stabiliți în străinătate și explică de ce păstrarea limbii române în rândul noilor generații este esențială. Pornind de la propria experiență, după cei 17 ani petrecuți în Spania, acesta spune că îi încurajează pe părinți să-și înscrie copiii la cursurile de limba română și susține că legătura cu țara trebuie păstrată indiferent de distanță. Ca arhitect, despre demolări În același timp, Lorincz vorbește despre începutul activității sale parlamentare și recunoaște că una dintre cele mai importante lecții învățate în primul mandat a fost necesitatea dialogului și a negocierii înainte ca un proiect legislativ să ajungă la vot. Ca arhitect, el afirmă că nu ar demola clădiri valoroase, ci doar construcțiile ridicate fără autorizație, iar întrebat dacă există adevăruri pe care politicienii le cunosc, dar nu le spun public, răspunde că nu a descoperit până acum un astfel de lucru. Politicieni fără Bacalaureat Iulian Lorincz atrage atenția și asupra nivelului de pregătire al unor parlamentari. Deputatul afirmă că în Parlament există politicieni care nu stăpânesc bine limba română și chiar aleși care nu au promovat examenul de bacalaureat. În opinia sa, aceste aspecte arată cât de important este ca un politician să fie bine pregătit și să investească permanent în educație. Ce vrea să lase în urmă La final, interviul capătă un ton mai relaxat. Deputatul de diaspora vorbește despre preferințele sale culinare, explică de ce alege sangria în locul țuicii și jamón serrano în locul șuncii ardelenești și spune că și-ar dori ca, peste ani, oamenii să își amintească de impactul pozitiv al activității sale, nu doar de funcția pe care a ocupat-o.
Ilie, nu mai încălca legea!. Grindeanu anunță că PSD a depus plângeri prealabile pentru 12 HG-uri
În cadrul unei declarații susținute în Parlament, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul său a depus „12 plângeri prealabile pentru 12 HG-uri”. „Premierul demis Bolojan ar trebui să înțeleagă că, într-un stat de drept, respectarea legii nu este facultativă, este obligatorie. Anunț că Partidul Social-Democrat a depus ieri plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de guvern din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor 8 hotărâri contestate concomitent. Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis. Promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile”, a declarat liderul PSD. Din aceste 12 HG-uri, 11 „au fost deja publicate în monitorul oficial și au putut fi contestate la Curtea de Apel București”, potrivit acestuia. „De aceea fac, așa cum am făcut și ieri, încă un apel la premierul demis Ilie Bolojan să retragă acest HG și să-l trimită de urgență la Parlament”, a declarat Grindeanu. În caz contrar, „premierul Bolojan va fi unicul vinovat dacă România va pierde un miliard de euro din PNRR”, afirmă el. Sorin Grindeanu a afirmat „că Parlamentul va dezbate cu celeritate acest proiect și vom acorda toată atenția cuvenită pentru a ne asigura că nu se vor crea blocaje suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii mari de transport. Nu va distruge capacitățile de producție a energiei hidro și nici nu va compromite șansa României de a extrage gaze naturale din Marea Neagră”. La finalul discursului său, liderul PSD a făcut un apel către Ilie Bolojan. „Ilie, nu mai încălca legea! Trimite acest proiect la Parlament și-l vom dezbate cu celeritate. Dacă nu vei face acest lucru și vom pierde acel miliard, ești unicul vinovat pentru această situație”, a conchis Sorin Grindeanu.