Victor Ponta, despre viitorul Executiv: Practic, se anulează și alegerile parlamentare
Ponta a declarat că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet, dar a apreciat că numele vehiculate în spațiul public sunt mai bine pregătite decât actualii membri ai Guvernului. „Mâine (marți n.r.) aștept să ne spună și numele. Dacă sunt numele alea din presă, ne propune niște oameni de 100 de ori mai bine pregătiți și mai deștepți decât ăștia pe care îi are acum Bolojan. La Externe, la Apărare, la Agricultură, la Mediu…”, a afirmat fostul premier luni, invitat la emisiunea Marius Tucă Show. Ponta: republică prezidențială Victor Ponta spune că influența președintelui asupra viitorului Executiv este fără precedent și a comparat situația cu o republică prezidențială. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul”, a afirmat el. De asemenea, Ponta susține că președintele își impune propria formulă guvernamentală, iar rolul Parlamentului devine unul marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el”, a declarat politicianul. Parlamentul, „pus în paranteză” Potrivit fostului premier, influența Parlamentului în procesul de guvernare din România este în scădere. „Parlamentul devine o paranteză. Iar acum punem definitiv Parlamentul în paranteză. Pentru că nu mai contează”, a afirmat el. Precedentul Iohannis Ponta a comparat situația actuală cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis. „Iohannis a încercat să facă «guvernul meu». Nu i-a ținut. Până la urmă a adus PSD-ul la guvernare”, a declarat Ponta. Acesta a apreciat însă că actualul context politic este diferit deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028.
Dan Dungaciu: Nu poate nimeni să ignore AUR, un partid care are peste 40% în sondaje. E nevoie de o minimă politețe și decență
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat că nimeni nu poate să ignore AUR, un partid care are peste 40% în sondaje. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „INSCOP poate e bănuit de multe lucruri, dar nu că e simpatic în raport cu noi. Deci când noi avem 40% n-am pierdut nimic în toată această poveste, ne-am menținut la o cotă. Chiar am crescut oarecum în termeni, relativi cel puțin.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a explicat că nimeni nu poate să ignore AUR, un partid care are peste 40% în sondaje. Acesta spune că cei care critică AUR ar trebui să aibă o minimă decență. Analistul subliniază că INSCOP nu este părtinitor. „Narativa asta este politic, nu face cinste nici la nivelul discursului, nu spun academic, nici măcar discursului politic. Nu face cinste unei instituții, inclusiv instituția Președinției României, pentru că jocul ăsta, semantica asta este ieftină. Și nu am vrea… Sigur că în principiu, când spui că a coborât nivelul societății românești, nivelul ăsta coborât se vede în toate instituțiile. Că nu sunt unele care au rămas geniale și altele care sunt bătute în cap. Deci nu ne așteptăm că instituția prezidențială, ea însăși ar fi scăpat de acest val de, hai să zic așa, scădere de nivel. Dar totuși e un anumit nivel și nu ne jucăm, ne certăm precum copiii de la școală. Sau dacă în fața blocului să ne punem piedică și etichete. Asta nu face o instituție serioasă. Și asta am vrut să clarificăm. Noi suntem un partid care are 20%. Suntem al 2-lea partid din Parlament, iar în sondaje tocmai apăruse… INSCOP poate e bănuit de multe lucruri, dar nu că e simpatic în raport cu noi. Deci când noi avem 40% n-am pierdut nimic în toată această poveste, ne-am menținut la o cotă. Chiar am crescut oarecum în termeni, relativi cel puțin. Nu poți să tratezi totuși un partid care reprezintă jumătate din electorat român. 20% am zis aproximativ, dar acuma vreo 40 în sondaje. Deci, din punctul ăsta de vedere, măcar un pic de, hai să zic așa, minimă politețe, ca să nu zic decență. Asta am vrut să transmitem. Eu cred că mesajele astea au fost bine înțelese, chiar dacă n-am primit neapărat de fiecare dată răspunsuri clarificatoare.”, a declarat analistul.
Vicepreședinta unei țări ar putea fi pusă sub acuzare și exclusă din viața publică
Camera Reprezentanților din Filipine vrea să o pună sub acuzare pe vicepreședinta Sara Duterte, fiica fostului președinte Rodrigo Duterte, potrivit Al Jazeera. Procedura parlamentară are loc luni și reprezintă cel mai recent episod din conflictul politic dintre familia Duterte și președintele Ferdinand Marcos Jr. Acuzațiile împotriva lui Duterte includ două încălcări ale constituției și trădarea încrederii publice prin utilizarea abuzivă de fonduri guvernamentale confidențiale, nedezvăluirea averii sale și luare de mită. Printre altele, acuzatorii săi vorbesc despre tranzacții bancare suspecte în valoare de peste 110 milioane de dolari. De asemenea, Sara Duterte este suspectată de implicarea în amenințările cu moartea la adresa lui Marcos, a soției sale, Liza Araneta, și a fostului președinte al Camerei, Martin Romualdez. Parlamentarii solicită înlăturarea lui Duterte din funcția de vicepreședinte și interzicerea de a mai ocupă o funcție guvernamentală. Pentru a fi aprobată, procedura are nevoie de o treime din voturile parlamentarilor din Camera Reprezentanților. Inițiatorii procedurii susțin că au voturile necesare. De altfel, o moțiune similară a fost adoptată în 2025. Totuși, vicepreședinta a rămas în funcție deoarece procedura a fost anulată de Curtea Supremă din cauza unor chestiuni tehnice.
Surse: Nicușor Dan nu se va grăbi cu noul premier. Demisul Ilie Bolojan va mai sta la Palatul Victoria
Surse politice au precizat pentru Mediafax că președintele Nicușor Dan nu intenționează să grăbească desemnarea unui nou premier. Șeful statului ar urma să evite consultările oficiale imediate cu partidele și să lase mai întâi formațiunile pro-occidentale să ajungă la un acord politic minimal pentru viitoarea majoritate. În această săptămână ar putea avea loc doar discuții informale între Cotroceni și liderii partidelor considerate pro-europene. Potrivit acelorași surse, președintele vrea să cheme partidele la consultări oficiale abia după ce acestea își clarifică pozițiile și vin cu o variantă realistă de premier și de formulă guvernamentală. Până la instalarea unui nou Executiv, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar cu atribuții limitate. Constituția prevede că Guvernul demis îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet. Căderea Guvernului Bolojan nu duce automat la alegeri anticipate. Președintele trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de premier, iar acesta va avea nevoie de votul Parlamentului pentru a forma un nou Guvern. Surse politice susțin că varianta cea mai probabilă este încercarea refacerii unei majorități pro-europene, însă fără ca Ilie Bolojan să mai fie în fruntea Guvernului. PSD, partid fără de care este dificilă construirea unei majorități pro-europene, a transmis anterior că ar putea reveni într-o formulă guvernamentală, dar cu un alt prim-ministru. În același timp, social-democrații au exclus o guvernare alături de AUR, deși cele două partide au votat împreună moțiunea de cenzură. Soarta PNL se joacă în ședința de la ora 17 Prima miză politică majoră după căderea Guvernului este ședința PNL programată pentru ora 17.00. Liberalii se reunesc pentru a decide cu ce mandat merg mai departe: rămân în logica Bolojan, intră în Opoziție sau acceptă o împăcare cu PSD, dar fără actualul lider liberal în fruntea Guvernului. Ședința PNL de la ora 17.00 era programată. Întâlnirea liberalilor pregătește, practic, mandatul cu care partidul va merge la viitoarele consultări de la Cotroceni. Ilie Bolojan va pune pe masa conducerii PNL două variante: intrarea în Opoziție și construirea unui pol de centru-dreapta, alături de USR și alte formațiuni mai mici, sau continuarea negocierilor pentru o formulă guvernamentală. În paralel, o tabără anti-Bolojan din PNL ar vrea reconcilierea cu PSD și forțarea unui vot intern care să ducă la slăbirea sau chiar retragerea lui Bolojan din fruntea partidului. Surse politice susțin că în PNL există două curente tot mai vizibile. Primul este grupul pro-Bolojan, care consideră că PSD a rupt definitiv încrederea prin moțiune și că liberalii trebuie să iasă din logica marilor coaliții cu social-democrații. Al doilea este grupul pragmatic, format în special din lideri locali și parlamentari care se tem că intrarea în Opoziție ar scoate PNL de la guvernare, de la resurse și de la influență administrativă. Președintele Nicușor Dan a încercat să transmită, înaintea votului, un mesaj de stabilitate, afirmând că România își va păstra direcția occidentală indiferent de rezultatul moțiunii și că există acord politic pe obiective precum SAFE și PNRR.
Oana Țoiu, parlamentarilor îndemnați să voteze moțiunea cu bilele la vedere: Să aibă respect
Țoiu a spus că Parlamentul are un atribut constituțional foarte important și anume acela ca „fiecare parlamentar, când își exercită votul, să facă numele cetățenilor care l-au trimis acolo”. „Și asta înseamnă pentru calitatea vieții românilor, ce am văzut că s-a întâmplat în ultimele zile, din păcate este opusul acestui lucru. Avem leul care este la un curs valutar istoric în sens negativ. Oamenii simt asta în ratele pe care le au la bănci. Se simte asta și la nivel macro. România în acest moment se împrumută la dobândi recorduri. Această dobândă mare, generată de o criză politică inutilă până la urmă, se resimte tot în taxe, tot în bugetul public”, a spus.Țoiu, la TVR 1. Întrebată ce părere are că PSD și AUR vor să-și pună parlamentarii să voteze cu bilele la vedere la moțiunea de cenzură, deși votul ar trebui să fie secret, Oana Țoiu a spus că „și partidele politice trebuie să aibă un respect față de reguli și a le ignora este de asemenea un semnal negativ”. „Însă, dincolo de asta, e important, în primul rând, repet, ca parlamentarii să urmeze acest imperativ al votului pe care l-au în baza interesului public, în baza interesului cetățenilor. Pentru că este foarte clar că niciun partid politic nu poate să dea un mandat imperativ unui membru al Parlamentului. Acest lucru este foarte clar. Independența fiecărui parlamentar, cel puțin la nivel constituțional, la nivel legislativ. Sigur că politic majoritățile se fac cu grupuri politice”, a mai spus Oana Țoiu. Ministrul de Externe a vorbit duminică seara și despre mitingul de susținere a premierului Ilie Bolojan. „Inclusiv oamenii care au ieșit în seara asta să arate susținerea pentru guvern, nu o fac atât de mult, cred, pentru o persoană sau pentru un partid politic, sau pentru noi, individual, ca miniștri, sau pentru premier individual, cât e o susținere pentru un guvern, pentru un premier care a avut și are curajul de a face reformele necesare pentru a menține România într-o zonă în care creșterea economică este posibilă, într-o zonă în care accesul la finanțare internațională este la un preț pe care România și-l permită în continuare, în care menținem o traiectorie de creștere și nu reluăm o spirală negativă, așa cum a fost, practic, momentul în care România a ajuns la un deficit record în mandatul domnului Ciolacu”, a afirmat Oana Țoiu. Pasul 2 dacă trece moțiunea Întrebată cum vede pasul următor în scenariul în care moțiunea trece și guvernul cade marțea viitoare, Oana Țoiu a spus că este „responsabilitatea celor care au declanșat inutil această criză să explice românilor, celor care i-au votat până la urmă să le dea puterea în Parlament, ce fac cu această putere, care este planul următor”. „Ce este foarte important însă pentru România, așa cum vorbesc și din perspectiva angajamentelor internaționale, din perspectiva relației pe care o avem cu partenerii noștri strategici, este să nu ne abatem de la angajamentele pe care ni le-am luat, de la direcția profund pro-europeană, de la un parteneriat strategic iată în ultimul an consolidat, un parteneriat strategic pe care acum ne putem baza cu încredere. Aceste lucruri nu pot fi întărite doar prin declarații, doar prin postări de Facebook, doar prin declarații politice. Ele trebuie întărite și prin responsabilitatea actului politic. Și aici vedem că subiecte pe care liderii partidelor se angajaseră să nu le transforme în sfadă politică, să nu le transforme în subiect de poziționare politică, sunt acum în centrul dezbatelor. Programul SAFE este un asemenea exemplu.”, a mai spus ministrul de Externe.
Raluca Turcan: Ilie Bolojan poate duce România pe un drum de creștere
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii și al Muncii, vicepremier al României și în prezent deputat, membru în Comisia pentru învățământ, în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, vorbește despre cum se construiește azi încrederea în politică și despre distanța tot mai mare dintre critică și soluții reale în spațiul public. Ea aduce în discuție și felul în care tinerii se raportează la decizie și importanța surselor de informare credibile, într-un context marcat de neîncredere și tensiuni publice. În același timp, Ilie Bolojan este menționat ca exemplu de lider în care are încredere. INTERVIU Reporter: Numele complet?Raluca Turcan: Raluca Turcan. Reporter: Studii și funcția actuală?Raluca Turcan: Economist, absolvent de Academia de Studii Economice, facultatea de Relații Economice Internaționale, deputat. Despre încrederea în politica actuală, Ilie Bolojan, Theodor Stolojan și Traian Băsescu Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.Raluca Turcan: Ilie Bolojan, pentru că într-un context dificil a stabilizat România și cred că poate să ne conducă pe un drum în care țara noastră să înceapă să crească din nou și economic, și din perspectiva atractivității pentru oameni. Theodor Stolojan, un om care în doi ani de zile a dublat scorul Partidului Național Liberal și și-a menținut o cotă de credibilitate ani la rând după ce a deținut funcția de prim-ministru. Traian Băsescu, un om care a riscat suspendarea din funcția de președinte atunci când a considerat că țara trebuie să meargă pe un anumit drum. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează?Raluca Turcan: Că toți fură, nu toți politicienii fură. Politicienii care jignesc și refuză alternative Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.Raluca Turcan: Nu pot să spun a priori că n-aș vota anumiți oameni politici, însă pot să vă spun ce mă îndepărtează de oamenii politici de multe ori: când jignesc, când critică și nu oferă alternativă, când încearcă să acopere cu cuvinte lipsa ideilor. Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în sistemul cultural românesc?Raluca Turcan: Mă deranjează enorm de tare faptul că mulți oameni grei, cu decizie importantă, consideră cultura un domeniu nesemnificativ. De ce indiferența nu e o opțiune Reporter: De ce ar trebui un tânăr să nu dea scroll când aude de politică?Raluca Turcan: Tinerii trebuie să înțeleagă că, oricât de mult le-ar displăcea politica, politica înseamnă decizie. Dacă politica este proastă, decizia este proastă. Dacă ei dau scroll și nu se informează bine, riscă să aibă opțiuni greșite care duc la decizii greșite. Reporter: Care e diferența dintre un ministru bun și unul excelent?Raluca Turcan: Cred că un ministru bun e cel care își îndeplinește mandatul cu un confort de resurse, un ministru excelent este acela care se străduiește, de multe ori cu resurse puține, să facă lucruri și să le termine. România reală vs percepția publică Reporter: Ce funcționează în România mai bine decât cred majoritatea oamenilor?Raluca Turcan: Cred că în fiecare domeniu există lucruri care funcționează mai bine decât oamenii vor să creadă, de exemplu în educație sunt profesori excepționali, dar sunt tentați să arunce în derizoriu întregul sistem de educație românesc. În sănătate, sunt oameni care performează, care salvează vieți, dar de multe ori se preferă să fie scoase în evidență disfuncționalități ale sistemului de sănătate. Reporter: Cum i-ați schimba părerea unui tânăr care crede că „toți politicienii sunt la fel” în 20 de secunde?Raluca Turcan: Asta da o provocare! Surse de informare credibile. Asta este sfatul pe care i-l dau și copilului meu, care este în formare, în clasa a XI-a, și îi spun: dacă vrei să ai o opțiune corectă și o opinie clară, bine fundamentată, încearcă să ai mai multe surse de informare și acelea să fie credibile. Discurs agresiv, fără rezultate Reporter: Cum separați critica onestă de atacul gratuit?Raluca Turcan: Critica onestă întotdeauna ar trebui să comporte și e utilă atunci când comportă și alternativă, adică nu doar să critici, ci să ai întotdeauna și ceva de pus în loc. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi, distrug o guvernare, dar nu au o soluție despre ce se întâmplă după acest moment al dărâmării unui guvern. Critica gratuită este aceea superficială și care de multe ori ascunde lipsa de performanță. Sunt foarte mulți oameni politici care au în spate zero realizări, dar care au un discurs foarte bun și, de multe ori, decât să ți-i pui în cap, mai bine îi ignori și încerci să treci pe lângă ei, pentru că sunt foarte agresivi. Respectul față de omul simplu Reporter: Ce lucru/gest mic spune cel mai mult despre un lider?Raluca Turcan: Mic nu e, dar nu se vorbește. Integritatea. Integritatea face un lider lipsit de vulnerabilități. Și aș mai spune ceva: dai omului o funcție, ca să vezi ce caracter are, știți, e o vorbă veche. Merită să urmărești omul, mai ales cel cu funcții importante, cum se raportează la omul simplu. Reporter: Alături de ce politician din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?Raluca Turcan: Aș spune Margaret Thatcher. Reporter: Cu ce emoji ați caracteriza contextul politic actual?Raluca Turcan: E unul în care sunt niște steluțe, pentru că, realmente, România este aruncată într-o criză extrem de periculoasă și nu este clar un plan de parcurs pentru viitor, deci cine a făcut lucrul acesta nu cred că a gândit foarte mult. Întoarcerea acasă între dorință și realitate Reporter: De ce ar trebui ca românii din diaspora să revină acasă?Raluca Turcan: Evit să spun că ar trebui să se întoarcă în țară, mi-ar plăcea să fie convinși să se întoarcă în țară, pentru că și în România pot să găsească o calitate a vieții comparativă cu țările în care au ales să meargă să muncească, însă calitatea vieții în România, modul în care ești tratat de instituțiile statului, infrastructura pe care o ai la dispoziție, calitatea serviciilor publice, de multe ori îi face pe români să prefere să rămână în străinătate. Reporter: Dacă politica românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des?Raluca
Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă
Plenul Parlamentului European a aprobat marți ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă pentru mai multe fapte invocate de autoritățile române în cererea transmisă la Strasbourg. Decizia privind ridicarea imunității pentru punctele B, C, D, E, F, G și H din raport a fost aprobată. Punctele vizează acuzații de lipsire de libertate în mod ilegal, glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război, declarații cu caracter antisemit, promovarea unor idei legionare, rasiste sau xenofobe, precum și ultraj, după ce aceasta ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În schimb, Parlamentul European a aprobat propunerea de a nu ridica imunitatea în cazul punctului I, referitor la un discurs susținut de Diana Șoșoacă în plenul Parlamentului European la 11 februarie 2025, în care aceasta ar fi făcut referiri la Nicolae Ceaușescu.. Ce efect are votul Votul permite procurorilor români să continue cercetările în dosarul penal în care este vizată Diana Șoșoacă. Ridicarea imunității nu reprezintă o condamnare și nu se pronunță asupra vinovăției, ci elimină un obstacol procedural în calea anchetei. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European în 2025, în legătură cu o procedură penală deschisă în România. Potrivit raportului discutat în Parlamentul European, cazul vizează mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, avizase favorabil solicitarea de ridicare a imunității, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj. Europarlamentara beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare. Punctele unde s-a ridicat imunitatea B – acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal, într-un incident din 10 decembrie 2021, într-un apartament din București. C – acuzația de glorificare a unei persoane condamnate pentru crime de război, printr-un comunicat publicat pe site-ul partidului S.O.S. România. D – declarații publice cu caracter antisemit, inclusiv pe Facebook, în mai 2024. E – alte declarații făcute în Parlamentul României, prin care ar fi acuzat colectiv evreii de crime istorice împotriva românilor. F – declarații online din octombrie 2024 privind glorificarea unor persoane și mișcări asociate cu crime de război și acuzații colective la adresa evreilor. G – declarații din 1 decembrie 2024 privind glorificarea unei persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei legionare, rasiste și xenofobe. H – acuzația de ultraj, după ce ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Strigătul lui Gică Hagi declanșează revoluția în sportul românesc! Direct din Parlament: Am demarat proiectul de reconfigurare pentru legea sponsorizării
Un proiect de lege menit să producă schimbări majore în sportul românesc e gata să intre în acțiune, iar ProSport are toate detaliile, în exclusivitate, despre inițiativa prin care finanțarea federațiilor și cluburilor s-ar putea modifica într-o direcție firească în sportul de performanță. La câteva zile după ce Gică Hagi, în conferința de prezentare ca selecționer al echipei naționale, a adresat un mesaj public fără echivoc înspre cei mai bogați oameni din România, solicitându-le să investească în fotbal (mesajul integral AICI), un deputat anunță demararea unui proiect de maximă importanță pentru întregul ecosistem sportiv din țara noastră. Președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, Ciprian Paraschiv este inițiatorul proiectului de restructurare pentru Legea 4, cel susținut de cluburi și suporteri, dar și al proiectului Legea 40%, aflat în pronunțare la Curtea Constituțională, prin care ordinul de ministru Novak referitor la utilizarea 40% români pe teren în sporturile de echipă să devină literă de lege. Acum, fostul căpitan și ulterior conducător al Politehnicii Iași anunță că e pregătit să demareze încă un proiect amplu dedicat sportului românesc: reconfigurarea legii sponsorizării! Și, în exclusivitate pentru ProSport, deputatul AUR de Iași detaliază direct din Parlament contextul și motivele pentru care a pornit această inițiativă: „Cred că toți ne dorim ca sportul de performanță să nu mai aibă legătură cu banii publici, din mai multe motive. În primul rând, doar așa putem vorbi de cluburi stabile pe termen mediu și lung, cu strategii și performanță. Când tu depinzi majoritar sau în totalitate de fondurile alocate de un primar sau de un președinte de consiliu județean, iar el dispare din peisaj, ești deseori obligat să intri în insolvență sau chiar să pui lacătul pe ușă! E anormal! Apoi, având în vedere fluxul de finanțare complicat dinspre autorități, se ajunge la blocaje financiare, adică salarii restante față de jucători, antrenori și ceilalți salariați. Nu în ultimul rând, banii publici nu au ce să caute în sportul de performanță, pentru că aduc imixtiune politică, rolul lor e în infrastructura sportivă, în zona juvenilă, în alte direcții de susținere a sportului” FOTO: Mihai Pop, ProSport „Am auzit cu toții strigătul lui Gică Hagi din conferința lui de prezentare ca selecționer al României. Vrem toți ca bogații României să vină cu o parte din banii lor spre sportul românesc! Doar așa ne vom dezvolta sportiv, dar și ca societate modernă. Tocmai de-aceea voi demara acest proiect. Hai să arătăm că fiecare poate avea de câștigat și, împreună, ne putem dezvolta sportul dar și ca țară, prin sport!” „Construim echipa de lucru, fixăm calendarul de consultări în Comisie și trecem la treabă!” Pentru Ciprian Paraschiv, restructurarea legii sponsorizării, mai exact Legea 32/1994, ar putea deschide o interfață spectaculoasă, atractivă pentru mediul privat, și un punct de plecare vital pentru bunăstarea cluburilor, a federațiilor și a sportivilor: „Cea mai puternică modalitate prin care ne putem îndrepta spre normalitate, adică spre un sport românesc de performanță susținut de investițiile private, e să construim un cadru normativ care să sprijine perspectiva. Să oferi prin legea sponsorizării atât canalele optime prin care federațiile și cluburile să poată primi un sprijin financiar consistent dinspre privat, dar în același timp, să pui în fața mediului de business o interfață atractivă. Nu doar cluburi sănătoase și performanța sportivă propriu-zisă, ci și facilități financiare pentru antreprenorii români. Să fie clar și concret beneficiul lor atunci când bagă fiecare euro în sportul românesc! Iar când sportul românesc de performanță va deveni finanțat în proporție covârșitoare din mediul privat, inclusiv autoritățile locale vor rămâne cu un buget mai consistent, banii cetățenilor se vor putea îndrepta spre zone de investiții fierbinți, dincolo de sport” FOTO: facebook Ciprian Paraschiv Concret, ce să așteptăm în perioada imediat următoare? Care ar fi pașii de început în acest proiect și cum se va găsi forma unui proiect de lege care să ducă spre o situație care sună atât de bine? Explică Ciprian Paraschiv: „În perioada următoare voi fixa un calendar de consultări în Comisia pentru tineret și Sport din Camera Deputaților și voi construi o echipă de lucru dedicată proiectului de reconfigurare a legii sponsorizării, deopotrivă în beneficiul sportului românesc și al mediului privat din România. Trecem la treabă! Consultări temeinice în Comisie, în urma cărora vreau să dezbatem propunerile punctuale și problemele fiecărei zone de impact și să preluăm în noua lege tot ce e bun. Așa cum am procedat și în elaborarea proiectului pentru restructurarea Legii 4. Împreună cu echipa de lucru ne vom întâlni cu reprezentanți ai mediului de privat și ai asociațiilor antreprenoriale, cu conducerile cluburilor sportive care reprezintă deja un exemplu de bune practici în atragerea finanțărilor private, apoi cu cluburile care depind majoritar de bani publici în acest moment, ca să explorăm fiecare cazuistică și să identificăm soluțiile cele mai bune. În paralel, consultări cu juriști de calibru din zona fiscală și financiară, bineînțeles”
Desființarea Institutului pentru Drepturile Omului, în dezbatere la Senat. 45 de zile pentru concedierea angajaților
Potrivit proiectului de lege, patrimoniul, arhiva și obligațiile de raportare financiară ar urma să fie preluate de Camera Deputaților. Inițiatorii solicită desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) și încetarea activității acestuia de la intrarea în vigoare a legii. Propunerea prevede explicit că „în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condițiile legii, încetează toate contractele de muncă ale angajaților”. Întregul buget, cheltuit pentru salarii USR a anunțat în martie că solicită desființarea a șase instituții publice pe care le consideră ineficiente, printre care se numără și acest institut. „IRDO este o instituţie care există formal, dar nu funcţionează substanţial. Este o structură administrativă inertă, finanţată constant din bani publici, fără impact real în domeniul drepturilor omului”, se arată în motivarea proiectului. De asemenea, „întregul buget este consumat pentru menţinerea aparatului instituţional, fără a putea fi identificate activităţi sau rezultate concrete”, spun inițiatorii. Numiri fără transparență și fără reguli Potrivit acestora, „structura de conducere este supradimensionată raportat la activitatea desfăşurată”. În peste 30 de ani de existență, instituția a avut doar doi directori, „fără limită de mandat, fără criterii de performanţă şi fără obligaţii reale de transparenţă”. Institutul este finanțat din bugetul Parlamentului și ar trebui să fie sub control parlamentar, însă acest control nu a funcționat efectiv, spun inițiatorii, care explică faptul că obligația legală de a prezenta un raport după doi ani „nu a devenit niciodată un mecanism real de responsabilizare”. Parlamentarii invocă și evaluările internaționale, potrivit cărora institutul, singurul din România acreditat conform Principiilor de la Paris, ar fi primit cel mai slab posibil calificativ. ONU a criticat explicit „modul netransparent de numire a membrilor”, „lipsa pluralismului” și „absenţa duratei mandatelor prevăzute în lege”. Institutul este condus de un consiliu director și are aproximativ 20 de angajați, potrivit datelor citate în proiect. Costuri fără rezultate USR menționează și costurile instituției, care a primit aproximativ 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei în 2025, bani alocați în principal pentru salarii și cheltuieli curente. Potrivit inițiatorilor, desființarea ar genera „un impact bugetar pozitiv”, constând în economisirea a aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Ei susțin că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidenţiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituţiei”. Proiectul are termen în a doua parte a lunii aprilie pentru avizul Consiliului Legislativ, care poate formula observații de natură juridică și propune corecturi de redactare sau de corelare cu legislația în vigoare.
Ce urmează cu Legea 4. Revolta fotbalului românesc lasă trei scenarii deschise pe masa Parlamentului
Legea 4 a fost ani la rând subiect de proteste din partea suporterilor, pe stadioane sau în mediul online. Însă, în aceste zile, proiectul deputatului Ionuț Stroe pentru modificarea acesteia care a stârnit realmente revolta fotbalului românesc lasă deschise trei scenarii pe masa parlamentarilor! Majoritatea marilor cluburi au reacționat prin comunicate oficiale virulente, de la Universitatea Craiova și Rapid, până la Dinamo, FC Argeș, Oțelul Galați, U Cluj, Petrolul Ploiești, și Farul Constanța .Organizațiile suporterilor sunt în aceeași direcție, iar ultima etapă din Superliga a completat cu reacții dure pe multe arene din România. Ce urmează cu Legea 4? E întrebarea la care ProSport răspunde azi pe baza informațiilor obținute în exclusivitate din partea surselor din lumea politică. Ce urmează cu Legea 4. Proiectul Paraschiv e momentan în stand-by Pentru a înțelege, întâi de toate, contextul, să punctăm cronologia evenimentelor și care sunt diferențele dintre actuala Legea 4, Proiectul Paraschiv și Proiectul Stroe, acesta din urmă stârnind revolta fotbalului românesc. Legea 4, cunoscută și drept Legea Mitică Dragomir, după inițiatorul ei, e în vigoare încă din 2008. La începutul anului trecut, așa cum ProSport anunța în exclusivitate aici, deputatul AUR Ciprian Paraschiv a demarat un proiect de restructurare a legii, pe care de aici înainte îl vom numi „Proiectul Paraschiv”. Deputatul, care este și președinte al Comisiei pentru tineret și sport de la Camera Deputaților, a organizat o serie amplă de consultări, în ședințe diferite, cu toți cei implicați în fenomenul sportiv. Federații, organizații de suporteri, cluburi din Superliga, autorități și forțe de ordine etc. Pe baza acestor consultări, a redactat proiectul său pentru restructurarea Legii 4. Fotomontaj ProSport Cele mai importante noutăți aduse de Proiectul Paraschiv: eliminarea interdicției pe stadioane doar în baza unui proces-verbal întocmit de forțele de ordine dispariția zonelor-tampon de pe stadioane permiterea consumului de bere și băuturi slab alcoolizate la evenimentele sportive show-uri pirotehnice permise în mediu controlat proceduri pentru accesul persoanelor cu nevoi speciale la evenimentele sportive Proiectul Paraschiv a primit în toamnă avize pozitive din partea Senatului, dar apoi interesele politice au sistat totul! ProSport a dezvăluit aici încă din decembrie detaliile planului din culise menit să blocheze inițiativa. Potrivit informațiilor venite pe surse din Parlament, forțele de ordine vor o lege și mai strictă decât cea actuală, în totală contradicție cu demersul lui Paraschiv, iar parlamentarii PSD, PNL și USR ar fi primit directive de partid să nu mai susțină, până la capăt, un proiect inițiat de un deputat AUR. Proiectul Stroe a trecut „ca gâsca prin apă” și a stârnit revolta Opozanții de mai sus ai Proiectului Paraschiv au elaborat un proiect separat, avându-l ca inițiator pe deputatul PNL Ionuț Stroe, fost ministru al Sportului, pe care îl vom denumi de-aici înainte Proiectul Stroe. Acesta a ieșit „pe piață” la finalul anului trecut, aproape concomitent cu momentul în care Proiectul Paraschiv a fost distribuit la Camera Deputaților, de către Biroul Permanent, spre nu mai puțin de 5 comisii spre raportare și alte 2 spre avizare! FOTO: facebook Ce înseamnă asta? Explică surse politice: „Proiectul lui Paraschiv avea avize pozitive de la Senat, dar ca să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă apoi, finalmente la vot, în plen, l-au obligat acum să treacă prin cinci comisii diferite de unde să ia raport pozitiv. E o decizie excesivă și fără rost, proiectul e trimis inclusiv la comisia pentru învățământ sau la comisia care se ocupă de culte… Au făcut asta pentru că orice raport negativ, de la oricare din comisii, înseamnă că proiectul nu mai ajunge spre votare! L-au blocat, complicându-i parcursul. Iar proiectul lui Stroe, până acum, a trecut ca gâsca prin apă…” Proiectul Stroe, fără să aibă consultări, potrivit surselor ProSport și așa cum confirmă comunicatele cluburilor din Superliga, cu suporterii sau cu cluburile, a mers la Senat unde a primit… aviz negativ din partea Comisiei pentru Tineret și Sport! Însă a continuat parcursul legislativ, pentru că nu i s-a cerut și raport de la această comisie, ci doar aviz! Și, cu un mare scandal, a fost votat de Senat. Urmează ca proiectul Stroe să fie și el distribuit, acum, la comisiile din Camera Deputaților. Va ajunge oare tot la cinci comisii diferite pentru raportare și alte trei pentru avizare, precum Proiectul Paraschiv? Principalele nemulțumiri ale suporterilor și cluburilor vizavi de Proiectul Stroe: amenzi și sancțiuni de cinci ori mai mari decât în actuala Lege 4 legalizarea abuzurilor costuri noi, nejustificate, puse în sarcina cluburilor prevederi absurde: consum de bere pe stadion permis dar doar când nu te uiți la meci! FOTO: facebook Ce urmează cu Legea 4. Scenariul unu: „Nu vreau să-mi imaginez ce va ieși!” Având în vedere contextul de mai sus, la acest moment se deschid trei scenarii pe masa parlamentarilor, potrivit informațiilor oferite în exclusivitate pentru ProSport de surse din lumea politică. Primul dintre acestea ar însemna ca Proiectul Stroe să devină, până la urmă, noua Lege. Detaliază un deputat cu mai multe mandate experiență: „Miza e în mâinile celor de la PSD, ca să fiu sincer. Dacă PSD își asumă să ia pe piept toată furia asta produsă în fotbal, la nivel de suporteri și de cluburi, ca să facă pe placul PNL, care a inițiat proiectul prin Stroe teoretic, în cadrul unui târg politic, atunci desfășurarea e simplă. Proiectul lui Paraschiv va fi trântit cu raport negativ pe la vreo comisie și nu va mai ajunge la vot, proiectul lui Stroe va trece ușurel și pe la comisiile din Camera Deputaților, apoi se va vota în plen cu sprijinul PSD și gata! Un exercițiu de forță, practic. Dar nu vreau să-mi imaginez ce va ieși în discuțiile interne la PSD pe această temă: pe de o parte, direcția momentului e clar anti-PNL și Bolojan, pe de altă parte, ar trebui să susțină un proiect AUR pe față!” Scenariul doi: „E și un test, dacă voturile sunt azi peste sau sub târgul politic” Al doilea scenariu ar fi cel prin care Proiectul Paraschiv ar ajunge să fie noua lege, în acord cu voința suporterilor și