Noi contre în coaliție. PSD va aviza proiectul de buget pentru a rezolva în Parlament ceea ce a fost blocat de premier

Anunțul a fost făcut joi, chiar în timpul ședinței de guvern în care se discută proiectul de buget. „Reprezentanții PSD din Guvern vor aviza, cu obiecții, proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească. Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului”, a transmis PSD. Social democrații l-au atacat pe premierul Ilie Bolojan acuzându-l că blochează adoptarea bugetului. „În contextul turbulențelor economice globale, întârzierea adoptării bugetului de stat reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a țării. România nu își permite perpetuarea acestei stări de incertitudine, din cauza blocajului provocat de un singur om! În aceste momente dificile, statul român are nevoie de o conducere coerentă și constructivă pentru a putea reacționa rapid la provocările din piețele internaționale”, a precizat PSD.
Parlamentul dezbate cererea SUA privind trimiterea de forțe și echipamente în România

UPDATE. Nicoleta Pauliuc, din partea PNL, anunță că solicitarea lui Dan a fost aprobată deja în comisiile de apărare. „Este vorba de echipamente defensive”, spune ea. UPDATE. George Simion, liderul AUR, anunță că formațiunea sa politică nu votează solicitarea lui Nicușor Dan. Simion susține că nu toți parlamentarii au putut consulta cererea și că el își dorește pace. „Alegem pacea”, încheie Simion. UPDATE. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, vorbește în plenul Parlamentului, în timp ce Opoziția vociferează și protestează. Parlamentarii se ceartă în plen pe tema solicitării venite din partea președintelui României, Nicușor Dan. Sunt supărați că documentul a fost clasificat, așa cum a anunțat și Mediafax, și nu pot vota în cunoștință de cauză. Camera Deputaților și Senatul urmează să se pronunțe astăzi, prin vot, asupra a 3 cereri din partea președintelui României. Prima se referă la solicitarea SUA de găzduire de forțe și echipamente în România, în contextul războiului din Iran A doua se referă la intrarea și staționarea în România a Forței de Reacție NATO pe 2026 A treia vizează misiunile Ministerului de Interne care vor fi trimise în 2026 în afara teritoriului național.
Ministrul Energiei, chemat la Ora Guvernului de USR, pe fondul crizei apei potabile din Argeș

USR îl cheamă în Parlament, la „Ora Guvernului”, pe ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru a da explicații în legătură cu criza apei potabile din județul Argeș, care afectează de aproximativ trei luni municipiul Curtea de Argeș și localitățile limitrofe. Potrivit unui comunicat emis de USR, mii de locuitori se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea apei potabile și au nevoie de informații clare privind măsurile concrete luate de Ministerul Energiei și de Hidroelectrica, compania responsabilă de administrarea amenajării hidroenergetice Vidraru. „Ce nu știm și vrem să aflăm este ce măsuri ia Hidroelectrica, companie din subordinea Ministerului Energiei, pentru a preîntâmpina apariția unor situații precum cea de la barajul Vidraru și care sunt acțiunile întreprinse pentru rezolvarea problemelor. Asta vrem să aflăm de la ministrul Bogdan Ivan, să vedem ce soluții sunt, pentru că este inacceptabil ca zeci de mii de oameni să fie nevoiți, de trei luni, să care apă de băut cu bidoane și sticle și nimeni să nu le spună care e orizontul de timp în care lucrurile vor reveni la normal”, a declarat Diana Stoica, liderul deputaților USR. Solicitarea a fost depusă la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar audierea ministrului Energiei este programată pentru luni, 9 februarie, în cadrul sesiunii „Ora Guvernului”. USR reamintește faptul că Hidroelectrica, care se află în subordinea Ministerului Energiei, este atât administratorul barajului Vidraru, cât și responsabilă de lucrările de modernizare ale acestuia. În același timp, tratarea apei potabile este realizată de Aquaterm SA, operator aflat în subordinea Consiliului Local Curtea de Argeș.
Kosovo: Victoria lui Albin Kurti la parlamentare a fost confirmată după renumărarea voturilor

Comisia Electorală din Kosovo a anunțat că partidul Autodeterminare (VV) condus de premierul interimar Albin Kurti, a câștigat alegerile parlamentare de la finalul lunii decembrie după ce a obținut 51.1% din voturile exprimate, notează Le Figaro. În decursul lunii ianuarie, Comisia Electorală a decis renumărarea voturilor după ce a constatat un „grad ridicat de inexactități” în renumărarea parțială de verificare, care ar fi afectat aproximativ 70.000 de voturi. În urma deciziei autorității electorale, procurorul general al Kosovo a anunțat că a deschis o anchetă privind posibile „infracțiuni legate de procesul electoral”. Alegerile din decembrie au fost organizate pe fondul impasului politic care a afectat statul. Deși VV a câștigat alegerile parlamentare din februarie 2025, partidul nu a obținut o majoritate, iar în urma eșecurilor repetate în formarea unui guvern, președinta Vjosa Osmani a anunțat dizolvarea parlamentului. Noul parlament trebuie să numească un nou președinte și să ratifice acorduri de împrumut în valoare de aproximativ un miliard de euro cu Uniunea Europeană și Banca Mondială, care urmează să expire în următoarele luni.
Reglementarea femicidului, un pas decisiv: protecția femeilor în România intră într-o nouă etapă

România face un pas important în lupta împotriva violenței de gen. Comisia juridică și Comisia specială „România fără violență domestică” au adoptat, luni, în ședință comună, raportul asupra proiectului de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Decizia vine într-un context alarmant. Potrivit datelor oficiale disponibile pentru anul 2025, aproape 60 de femei au fost ucise în România, cele mai multe în urma violenței domestice. Aceste crime nu sunt accidente și nu pot fi tratate drept „drame de familie”, ci sunt rezultatul unui lanț de abuzuri, control și lipsă de intervenție eficientă din partea statului. De ce este necesară această lege Inițiativa pornește de la o realitate dură: femicidul este, în multe cazuri, previzibil și prevenibil. În lipsa unei definiții juridice clare, a unor date centralizate și a unor instrumente eficiente de analiză, statul a reacționat până acum târziu, după producerea tragediilor. Noua reglementare schimbă această abordare și mută responsabilitatea de la victimă către instituțiile publice, care vor avea obligația de a identifica riscurile și de a interveni înainte ca violența să escaladeze. Ce aduce nou proiectul de lege Pentru prima dată, femicidul este definit explicit în legislația românească ca formă extremă de violență bazată pe gen. Proiectul prevede colectarea și publicarea anuală a datelor privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația dintre victimă și agresor. Un accent important este pus pe protecția copiilor rămași în urmă, care sunt recunoscuți ca victime directe și beneficiază de măsuri imediate de ocrotire. Totodată, legea întărește răspunsul penal pentru faptele motivate de gen și consolidează componenta de prevenție, inclusiv prin educație privind egalitatea de gen și relațiile non-violente. Ce urmează în Parlament Următorul pas este dezbaterea și adoptarea proiectului în plenul Senatului. Obiectivul declarat este ca România să facă tranziția de la reacție la prevenție și de la indiferență la responsabilitate instituțională. „Viața femeilor contează. Copiii rămași în urmă contează. Statul trebuie să fie de partea lor”, a transmis deputata Alina Gorghiu, președinta Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”.
Se modernizează Armata Română / Parlamentul avizează un acord de peste 600 de milioane de dolari pentru instruirea piloților F-16

Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Parlament au dat aviz favorabil Raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru anul 2024, document care avertizează asupra deteriorării mediului de securitate regional și internațional, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În cadrul ședinței comune, parlamentarii au analizat rolul CSAT în coordonarea sistemului național de apărare și măsurile adoptate pentru întărirea capacităților de descurajare și apărare ale României, în special pe Flancul Estic al NATO. De asemenea, a fost discutată continuarea procesului de modernizare a Armatei României și necesitatea adaptării legislației la noile amenințări hibride și cibernetice. Importanța creșterii rezilienței naționale Raportul CSAT subliniază importanța creșterii rezilienței naționale și a protejării infrastructurilor critice, într-un context de securitate descris drept „complex și impredictibil”. Tot în cadrul aceleiași ședințe, comisiile parlamentare au analizat solicitarea Ministerului Apărării Naționale privind aprobarea inițierii negocierilor pentru un acord-cadru cu compania americană Lockheed Martin, în valoare estimată de 612,4 milioane de dolari, fără TVA. Acordul, cu o durată de 60 de luni, vizează funcționarea Centrului European de Instruire F-16 (EFTC) și include servicii de instruire a personalului navigant, mentenanță pentru aeronavele F-16 și suport logistic integrat. Prioritățile strategice pentru securitatea națională Aprobarea Parlamentului este necesară potrivit legislației în vigoare, având în vedere valoarea contractului. Măsura este considerată esențială în contextul în care, de la 1 ianuarie 2026, România va prelua integral responsabilitatea operării centrului de instruire, odată cu transferul a 18 aeronave F-16, și face parte din pregătirea tranziției către avioanele de generația a V-a F-35. La finalul ședinței, președintele Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților, Mihai Weber, a declarat că întărirea capacităților de apărare, cooperarea cu aliații NATO și UE și continuitatea programelor de înzestrare și instruire rămân priorități strategice pentru securitatea națională a României.
Parlamentarii PACE- Întâi România depun vineri moțiunea de cenzură

Moțiunea de cenzură critică activitatea guvernamentală în planurile finanțelor, sănătății educației, administrației publică și înzestrarea armatei. În plus, în deschiderea moțiunii, semnatarii amintesc și incidentul de la barajul Paltinu: „Dezastrul de la Paltinu nu e un accident, ci o fotografie fidelă a guvernării Bolojan, un ministru progresist a decis să golească un baraj întreg chiar în plin cod meteorologic cu risc hidrologic. Acest Guvern s-a specializat, cu o consecvență demnă de cauze mai bune, în a lucra împotriva propriului popor”. Critici privind gestionarea finanțelor publice, sănătății, educației și administrației publice În gestionarea finanțelor publice, guvernul este acuzat de „ supra-îndatorare”. „Datoria publică a ajuns în august 2025 la aproape 1085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu 90 de miliarde mai mult decât la începutul anului. Și, pentru că nu se putea altfel, deficitul bugetar a atins fabulosul prag de 109 miliarde de lei doar în primele 10 luni ale anului”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, se punctează inflația de 9,8% și „cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din UE”. În domeniul sănătății, inițiatorii moțiunii acuză că Executivul „a tratat sănătatea românilor nu ca pe o prioritate, ci ca pe un experiment contabil. A tăiat personal, a tăiat bugete, a tăiat spitale dar n-a tăiat suferință”. De asemenea este criticată și introducerea CASS pentru mai multe categorii vulnerabile. Privind măsurile din educație, opoziția afirmă că Guvernul „a generat un sistem segregar, cu infrastructură de secol XIX cu toalete în curte, școli neconsolidate, mascate de o finanțare mincinoasă. În loc să combată analfabetismul funcțional, îl consolidează. În loc să investească în viitor, investesc în austeritate”. Despre administrația publică, moțiunea spune că Palatul Victoria: „a tratat această structură cu dispreț tehnocratic, ca pe o piesă de mobilier ce poate fi mutată oricum fără consecințe. Reducerea agresivă a personalului din primării și instituțiile locale nu a fost nici analizată, nici pilotată, nici consultată. A fost impusă. Rezultatul? Un experiment de administrație făcut pe spatele comunităților”. „Au redus ajutoarele sociale ca și cum sărăcia ar fi vina săracilor. Au diminuat fondurile pentru centrele de asistență socială, ca și cum bătrânii și persoanele cu nevoi speciale sunt cheltuieli inutile. Au tratat vulnerabilitatea ca pe o statistică, nu ca pe o realitate umană”, se arată în textul moțiunii despre măsurile de austeritate luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Cheltuieli militare netransparente Despre cheltuielile dedicate înzestării Aramtei, moțiune anotează: „a transforma bugetul apărării într-o vacă de muls, imună la orice verificare, în timp ce educația, sănătatea și administrația publică sunt puse pe regim de înfometare, aceasta nu mai este politică de stat, ci sacrificiu național”, adăugând: „Dacă România investește în apărare, atunci aceste investiții trebuie să genereze și dezvoltare internă, uzine românești, locuri de muncă românești, tehnologii românești, capacități de producție românești. Dar Guvernul progresist Bolojan a preferat acel tip de apărare care apără doar profiturile marilor corporații străine”. „Această moțiune este un apel la demnitate, la responsabilitate și la schimbare. Pentru România care muncește, care speră și care refuză să mai fie călcată în picioare. Și vă cer, cu solemnitate și responsabilitate. Votați moțiunea de cenzură. Votați demiterea Guvernului progresist Bolojan. România merită un guvern care servește România”, se arată în încheierea textului.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Mircea Abrudean, în plenul Parlamentului: Guvernul luptă să elimine inechitățile

„Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas este mai greu”. Astfel și-a început președintele Senatului, Mircea Abrudean, discursul de deschidere din plenul Parlamentului României, la începutul ședinței comune de angajare a răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților. „Avem nevoie unii de alții, oriunde ne aflăm. În orașe sau în sate, în țară sau peste hotare. Românii din diaspora duc numele României în fiecare zi mai departe. Ei trimit bani acasă, aduc idei noi, cer servicii publice mai bune. Cu toții îi vrem aproape. Îi ascultăm, îi respectăm, pentru că țara nu se măsoară doar în kilometri, țara se măsoară în legături, iar legăturile le facem noi. Avem nevoie de o clasă politică unită. Sigur, fiecare rămâne fidel doctrinei sale și își asumă politica față de alegători și simpatizanți. Dar nimeni niciodată nu are voie să lucreze împotriva țării sale”. Abrudean s-a concentrat pe ideea de comuniune a tuturor românilor, de oriunde s-ar afla aceștia și pe ideea că frica nu poate fi o fundație bună pentru a construi: „Nimeni nu câștigă voturi pe spatele fricii. A amenința sau a favoriza ieșirea României din Europa și din spațiul euroatlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis piețele și am câștigat libertatea de a circula și de a munci, asta este trădare și nu ne jucăm cu aceste câștiguri. România are nevoie de un viitor clar, dezvoltare regională, investiții, un mediu bun pentru afaceri, locuri de muncă stabile, infrastructură, spitale funcționale, școli care pregătesc pentru meserii reale. Acesta este un moment de renaștere. Am înțeles multe din greșelile trecutului. România trece printr-o perioadă grea, dar asumată politic, de reformă deplină și niciodată reformele profunde nu vin ușor. Guvernul luptă să elimine inechitățile, să oprească favoritismele, să taie influențele care au frânat inițiativa și au sufocat meritocrația, pentru că România merită reguli simple și egale, iar cetățenii merită instituții care să-i respecte. Trebuie să recitim istoria, pe data asta cu mintea limpede și să învățăm din greșeli. Doamnelor și domnilor, vă propun ca astăzi să onorăm sacrificiile și să construim din reușite”. „Vă propun să nu ne mai comparăm” „Istoria nu ne ține pe loc, istoria ne împinge înainte, dacă o înțelegem. Așa reclădim încrederea în politica de mâine și recâștigăm respectul oamenilor. România trece printr-un moment greu, dar aceste etape apar în viața fiecărei țări. Nu putem ocoli și de aceea le traversăm. Muncim, corectăm, ajustăm și știm că drumul greu o se termine. Vă propun să nu ne mai comparăm, să nu mai punem egal între țări și între parcursuri. Fiecare înaintează în alt ritm. Să nu ne mai judecăm aspru. Sigur că greșim, greșim cu toții și știm că decidenții poartă o parte mare din judecată, dar ne-o asumăm și o transformăm în responsabilitate”, a spus Abrudean. „Vă invit la mai multă implicare” În continuare, președintele Senatului a insistat pe ideea discursului echilibrat și a chemat la mai multă implicare: „Doamnelor și domnilor, lucrurile cresc atunci când stăm împreună. Cresc atunci când ne acordăm timp, cresc atunci când avem răbdare. Astăzi, cu prilejul acestei ședințe comune solemne a Camerei Deputaților și a Senatului, vă rog să avem mai multă răbdare. Vă invit la mai multă implicare. Să nu ne mai grăbim fără rost, să nu ne mai jignim. Și să nu ne mai slăbim singuri rezistența țării noastre. Să ne vedem fiecare de treaba lui și să facem lucruri. Pentru că faptele construiesc și vorbele obosesc. Ne putem certa atunci când greșim, dar ar fi foarte bine ca în același timp să și vorbim mai mult despre reușite și despre ceea ce facem bine. La mulți ani, România!”, a încheiat Abrudean.
Kosovo organizează alegeri anticipate pe fondul blocajului politic

Președinta Vjosa Osmani a anunțat data scrutinului după ce a dizolvat parlamentul, chemându-i pe kosovari la urne pentru a șaptea oară de la declararea independenței față de Serbia, în 2008. Alegerile parlamentare de anul acesta au fost câștigate de partidul de guvernământ Autodeterminare (VV), condus de premierul Albin Kurti, însă nu a reușit să câștigea majoritatea mandatelor, câștigând doar 48 de mandate. După ce Kurti nu a reușit să formeze o majoritate, la finalul lunii octombrie, acesta a anunțat că este dispus să cedeze mandatul de premier propunând ca Glauk Konjufca, președintele parlamentului să fie desemnat premier, în timp ce el ar urma să preia rolul de vicepremier și ministru de externe. Miercuri, propunerea lui Konjufca a primit doar 56 de voturi în parlamentul cu 120 de locuri, insuficiente pentru formarea unui guvern. „Opoziția a ales încă o dată obstrucția în locul responsabilității, blocând voința majorității și împiedicând Kosovo să progreseze”, a declarat Liza Gashi, viceministru de externe și membră a partidului VV. Kosovo, care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, rămâne doar candidat potențial, întrucât cinci state membre ale UE nu recunosc independența sa.