Parlamentarii dezbat două moțiuni simple AUR împotriva miniștrilor Transporturilor și Energiei
Senatul va dezbate luni, de la ora 16:00, moțiunea simplă intitulată „Calea ferată a pierdut trenul”, inițiată de senatorul Petrișor-Gabriel Peiu în numele Alianței pentru Unirea Românilor. Documentul, semnat de o pătrime dintre senatori, acuză degradarea severă a sistemului feroviar românesc și responsabilizează direct actuala conducere politică a Ministerului Transporturilor, precum și premierul Ilie Bolojan. Moțiunea pornește de la scandalul în care un om de afaceri ar fi oferit o mită de 1,5 milioane de euro președintelui PNL Vaslui, Mihai Barbu, pentru a obține o audiență la premierul Bolojan. Autorii susțin că Barbu, un apropiat al structurilor feroviare, ar fi fost promovat în funcții-cheie de miniștri PSD, deși nu ar avea calificările necesare. Acesta a condus, succesiv, CFR Călători, Metrorex, Compania de Telecomunicații CFR și, în prezent, Autoritatea de Reformă Feroviară. Moțiunea punctează că, în 2024, trenurile de călători au circulat cu o viteză medie puțin peste 40 km/h, iar transportul de marfă cu doar 17 km/h, cifre care plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Documentul acuză întârzieri majore în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și PT 2021-2027, în valoare totală de peste 5,7 miliarde de euro. Printre proiectele întârziate se numără modernizarea liniilor feroviare Curtici-Simeria, Brașov -Simeria, Cluj-Episcopia Bihor și Caransebeș-Timișoara -Arad, toate cu stadii de execuție mult sub termenele contractuale. Sunt vizate și achizițiile de material rulant, unde livrarea ramelor Alstom și PESA este întârziată cu peste doi ani. Documentul critică și funcționarea Autorității de Reformă Feroviară, despre care inițiatorii afirmă că este „o mostră de birocrație excesivă”, și punee sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate licitațiile, inclusiv excluderea producătorilor chinezi, o decizie declarată nelegală de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Moțiunea cere adoptarea unei strategii naționale de dezvoltare a transportului feroviar, menținerea finanțării actuale, sancționarea companiilor care întârzie proiectele, sprijinirea producătorilor români de material rulant și realizarea unui coridor feroviar strategic Galați-Siret-Constanța, necesar pentru fluxurile comerciale către Ucraina și pentru protejarea Deltei Dunării. De asemenea, deputații vor discuta moțiunea simplă „România în beznă- falimentul programat al sistemului energetic național”, depusă de același grup parlamentar împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Demersul susține că sistemul energetic național se află într-o stare „critică” și că politicile din ultimii ani ar fi condus la „reducerea rezervelor sincrone și la creșterea riscului de blackout”. Documentul acuză închiderea sau oprirea temporară a unor capacități energetice, inclusiv unități termo, hidro și nuclear precum și dependența tot mai mare de producția nesincronă, în special solară și eoliană, fără un sistem adecvat de stocare. Potrivit moțiunii, prețurile la energie, raportate la puterea de cumpărare, se numără printre cele mai ridicate din UE, iar absorbția fondurilor europene în domeniu este „sub media europeană”. Inițiatorii cer redeschiderea și modernizarea capacităților sincrone, investiții în stocare și definirea unei strategii energetice naționale „coerente și adaptate nevoilor României”.
Ai permis, dar cu restricții! / Șoferii începători nu vor mai avea voie să conducă mașini puternice
Șoferii care au permis de conducere categoria B de mai puțin de doi ani nu vor mai avea voie să conducă mașini puternice. Acest proiect de lege, aflat în dezbatere în Parlament nici nu a fost redactat în forma lui finală și deja iscă o mulțime de discuții și controverse. Prea multele accidente provocate de tineri fără experiență la volanul unor mașini puternice a determinat legiuitorul să introducă acest proiect în dezbateri. Potrivit acestui document, mașina nu trebuie să aibă un raport putere / greutate mai mare de 0,075 kW/kg. Un proiect „inspirat” din viață Parlamentul consideră că, în acest fel, se vor reduce accidentele produse de șoferi neexperimentați, aflați la volanul unor mașini pe care nu știu să le stăpânească. Este adevărat că acest proiect a fost inspirat de accidente îngrozitoare de mașină, provocate nu doar de lipsa de experiență, ci și de consum de stupefiante la volan. Unele dintre aceste accidente au căpătat notorietate, altele pur și simplu au rămas necunoscute publicului, însă toate au acest fond comun: suferință incomensurabilă, destine pierdute într-o clipă, toate provocate de lipsa de experiență la volan. Proiectul cuprinde excepții și acestea sunt: Dacă în mașina condusă de șoferul neexperimentat se află un șofer experimentat (înțelegându-se prin asta un șofer care are permis de cel puțin 10 ani). Dacă mașina e folosită doar pentru serviciu, e în timpul programului și există un contract de muncă doveditor. Contravenienții primesc amendă de clasa a IV-a (între 9 și 20 de puncta amendă) și suspendarea permisului pentru 90 de zile. Care sunt mașinile considerate sigure pentru începători: Dacia Logan și Sandero 1.0 SCe Renault Clio 1.0 TCe Volkswagen Polo 1.0 MPI și Golf 1.0 TSI Ford Fiesta 1.1 Hyundai i20 1.2 Toyota Yaris 1.0 VVT-i Skoda Fabia 1.0 MPI Seat Ibiza 1.0 MPI Proiectul nu este întru totul pe înțelesul Guvernului, care cere lămuriri: 1 – cum influențează șofatul începătorului simpla prezență în mașină a unui șofer experimentat, atâta vreme cât acesta nu se află la volan? 2 – legat de mașina de serviciu, experții din Guvern consider că formularea actuală nu acoperă toate situațiile care sunt întâlnite pe teren. De exemplu, polițiștii nu au contract de muncă, ci raport de serviciu, iar antreprenorii își folosesc mașinile în activitățile lor economice, dar nu sunt incluși în excepțiile prevăzute în proiectul de lege. Guvernul mai propune și ca șoferul să aducă o dovadă clară că are nevoie de mașină de serviciu, nu doar de o menționare a atribuțiilor. Proiectul rămâne în dezbatere în Parlament.
România, evaluată pozitiv la OCDE în domeniul integrității publice
România a obținut o evaluare pozitivă în cadrul Grupului de lucru pentru integritate publică al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a transmis președintele Senatului, Mircea Abrudean, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. Abrudean a condus delegația română la reuniunea desfășurată la Paris și a subliniat că rezultatele confirmă angajamentul țării de a implementa reforme menite să întărească responsabilitatea și încrederea publică în instituțiile statului. El a precizat că, în perioada următoare, accentul OCDE va fi pus pe continuarea implementării măsurilor deja adoptate, aflate „pe un parcurs bun” și conforme cu standardele organizației. Abrudean a mulțumit Parlamentului pentru adoptarea pachetului legislativ necesar și a evidențiat rolul premierului Ilie Bolojan, al secretarului general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, al ministrului Justiției, Radu Marinescu, al Violetei Alexandru, președinta Comisiei speciale pentru aderarea la OCDE, precum și al lui Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului. De asemenea, a apreciat contribuția Agenției Naționale de Integritate și a echipelor tehnice din ministere. „Succesul de astăzi este rezultatul unei munci de echipă”, a transmis Abrudean.
Irakienii votează pentru un nou parlament. Ce schimbări ar putea aduce alegerile
Irakienii aleg marți un nou parlament, într-un vot care are loc într-un moment crucial pentru țară și pentru regiune, și pe care atât Iranul, cât și Statele Unite îl vor urmări îndeaproape, potrivit France24. Irakul a fost neobișnuit de stabil în ultimii ani, în timp ce națiunea încearcă să depășească decenii de război și represiune sub dictatorul Saddam Hussein și de la invazia condusă de SUA care l-a răsturnat de la putere. Țara cu 46 de milioane de locuitori suferă de o infrastructură precară, servicii publice deficiente și corupție endemică. Beneficii pentru elitele politice și puterile regionale Mulți și-au pierdut speranța că alegerile pot aduce schimbări semnificative în viața lor de zi cu zi și văd votul ca pe o farsă care aduce beneficii doar elitelor politice și puterilor regionale. În ciuda scepticismului, peste 7.740 de candidați, aproape o treime dintre ei femei, candidează pentru parlamentul cu 329 de locuri. Doar 75 de independenți candidează în baza unei legi electorale despre care mulți cred că favorizează partidele mai mari. Peste 21 de milioane de persoane sunt eligibile să voteze, dar există temeri că prezența la vot ar putea scădea sub 41% înregistrată în 2021 – cea mai mică cifră de la începerea votului. Președinția, funcție ceremonială De-a lungul anilor de când forțele conduse de SUA l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein, un sunnit, majoritatea șiită din Irak, mult timp oprimată, încă domină, majoritatea partidelor păstrând legături cu Iranul vecin. Prin convenție, în Irakul de după invazie, un musulman șiit deține puternica funcție de prim-ministru, iar un sunnit pe cea de președinte al parlamentului, în timp ce președinția, în mare parte ceremonială, revine unui kurd. Nu au apărut nume noi recent, în prim-plan rămânând aceiași politicieni șiiți, sunniți și kurzi. Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care speră la un al doilea mandat după ce a servit sub steagul stabilității și reconstrucției, va obține probabil o victorie semnificativă. Sudani a ajuns la putere în 2022 prin intermediul Cadrului de Coordonare, o alianță de guvernământ formată din partide și facțiuni șiite, toate legate de Iran. El a subliniat succesul său în a menține Irakul relativ neatins de tulburările care cuprindeau Orientul Mijlociu.
Un proiect de lege israelian care propune pedeapsa cu moartea pentru teroriști trece de primul vot parlamentar
Un proiect de lege care propune pedeapsa cu moartea pentru „ teroriști ” a trecut luni în primă lectură în parlamentul israelian, o măsură care s-ar putea aplica palestinienilor condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor, potrivit France24. Amendamentul la codul penal, cerut de ministrul de extremă dreaptă al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, și aprobat de Comitetul pentru Securitate Națională, a fost aprobat cu 39 de voturi pentru și 16 împotrivă. Acesta trebuie să treacă de o a doua și a treia lectură înainte de a deveni lege. Ultima execuție, nazistul Eichmann, în 1962 Votul a avut loc pe fondul unui armistițiu tensionat cu Hamas în războiul din Gaza.Deși pedeapsa cu moartea există pentru un număr mic de infracțiuni în Israel, acesta a devenit de facto o țară aboliționistă – autorul Holocaustului nazist Adolf Eichmann a fost ultima persoană executată în 1962. Ben Gvir amenințase că își va retrage partidul Puterea Evreiască din coaliția de guvernare dacă legea nu va fi supusă la vot. O declarație a comisiei de securitate care include nota explicativă a proiectului de lege spunea: „Scopul său este de a elimina terorismul de la rădăcină și de a crea un factor de descurajare puternic”. „Se propune ca un terorist condamnat pentru crimă motivată de rasism sau ură față de public și în circumstanțe în care actul a fost comis cu intenția de a dăuna statului Israel… să fie condamnat la pedeapsa cu moartea – obligatorie”, se arată în declarație. Ministerul palestinian de Externe: „o nouă formă de escaladare a extremismului” Un armistițiu în Gaza a intrat în vigoare luna trecută, iar guvernul încă discută cu Statele Unite și cu alte state condițiile de prelungire a măsurii. Hamas a declarat că legea propusă „întruchipează fața fascistă urâtă a ocupației sioniste necinstite și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Ministerul palestinian de Externe, cu sediul la Ramallah, a numit-o „o nouă formă de escaladare a extremismului și criminalității israeliene împotriva poporului palestinian”.
Când va merge Bolojan la Ora premierului în Parlament? Răspunsul purtătoarei de cuvânt a Guvernului
„Disponibilitatea a fost formulată încă de atunci, însă cred că toată lumea a văzut care a fost programul zilei de luni, foarte complex și cu componentă externă foarte puternică, deci stabilită din timp, cu mult timp înainte. Când, dacă se va stabili o nouă dată pentru prezența premierului în Parlament, rămâne de văzut și de stabilit în continuare. Vă vom comunica dacă acest lucru se va întâmpla”, spune Ioana Dogioiu. În momentul în care jurnaliștii au subliniat că la Camera Deputaților a fost înregistrată o nouă cerere pentru premierul să vină în Parlament, Dogioiu a spus: „Nu am mai discutat cu domnia sa acest subiect, dar când și dacă urmează să mă anunțe în momentul în care se va lua o nouă decizie. În această privință, disponibilitatea, v-am spus, a fost de prima dată”. Privind chemarea lui Ilie Bolojan la „Ora premierului”, în Parlament, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus marți: „Eu am primit ieri (n.r. luni) adresa de la cabinetul primului ministru, prin care m-a informat că nu poate să vină la ora primului ministru, cred că era ieri după masă la ora 16 sau 17. I-am trimis înapoi o altă adresă, sau cabinetul meu, în care a spus că aștept să-mi comunice de la Palatul Victoria, când, în programul domniei sale, ar putea să vină în Parlament. Că, da, trebuie să vină în Parlament”. Premierul Ilie Bolojan nu a participat luni la „Ora premierului”, întrucât agenda sa a fost foarte încărcată de semnarea contractului cu compania Rheinmetall și discuțiile privind Programul SAFE.
Premierul Ilie Bolojan nu va merge luni în Parlament, după ce a fost chemat de PSD și AUR să dea explicații
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a primit cu interes invitația grupurilor parlamentare PSD si AUR la „Ora Premierului” din Parlamentul României, pentru ziua de 3 noiembrie, ora 16. Parlamentul este o instituție fundamentală a democrației, care trebuie respectată ca atare, iar o dezbatere civilizată și serioasă pe teme de interes public nu poate fi decât în beneficiul cetățenilor României”, transmite Executivul într-un comunicat. Agenda zilei de luni este însă foarte încărcată pentru premierul Ilie Bolojan, dedicată aproape în totalitate semnării contractului cu compania Rheinmetall și discuțiilor privind Programul SAFE, „de importanță majoră pentru economia și capacitățile de apărare ale României”. Bolojan va cere Birourilor permanente ale Parlamentului reprogramarea „Orei Premierului” pentru o zi care să permită armonizarea agendelor. AUR a cerut ca premierul Ilie Bolojan să fie prezent luni, în plenul Camerei Deputaților, la „Ora prim-ministrului”, pentru a prezenta date privind execuția bugetară și proiectul de buget pentru 2026. PSD a solicitat prezența premierului Ilie Bolojan în Parlament pentru a oferi explicații privind poziția Guvernului față de decizia Statelor Unite de a retrage o parte dintre trupele americane din România.
USR acuză că șefii ANRE, ASF și ANCOM au prezentat Parlamentului intenții, nu cifre concrete și fapte
Șefii ANRE, ASF și ANCOM nu au oferit răspunsuri convingătoare nici referitor la primele de zeci de milioane de lei acordate fără criterii clare, nici în ceea ce privește modul de selecție a angajaților care vor părăsi instituțiile, acuză USR. „Legea asumată de Guvern e clară: mai puține posturi, mai puțini bani, zero bonusuri. Realitatea din rapoartele prezentate astăzi de ASF, ANRE și ANCOM? Posturi «reduse» care nici nu existau, economii doar pe hârtie și măsuri care «se vor aplica» la… un moment dat. Nimeni nu a venit cu cifre reale, singurul lucru bifat e că au trimis raportul la timp, nu și conținutul cerut de lege. Reformă nu înseamnă să tai din pix, ci să recâștigi încrederea oamenilor prin măsuri concrete, care să arate că instituțiile statului nu sunt sinecuri pentru prieteni”, declară deputatul USR Adrian Echert, membru al Comisiei pentru buget-finanțe din Camera Deputaților. ASF și ANRE nu au prezentat Parlamentului noile organigrame și nici comparație cu organigramele actuale pentru a se vedea clar dacă sunt respectate prevederile din Legea 145/2025 privind reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor din structurile de suport. Totodată, șefii celor două instituții nu prezentat grile de salarizare comparative pentru a se putea vedea dacă scad într-adevăr cu 30% salariile de bază și/sau indemnizațiile pe care le plătesc. „Audierile de astăzi au arătat că cele trei instituții au bifat acest moment ca pe unul formal. Din păcate, nu există garanții că reorganizarea va duce la eliminarea sinecurilor și păstrarea salariaților potriviți și performanți. De exemplu, ANRE prevede ca noua structură să aibă un număr de angajați cu 4 mai puțin decât sunt azi, mutând practic salariații din zona suport în zona de specialitate. Atragem atenția ca astfel de «reorganizări» pot periclita siguranța cetățenilor dacă salariații sunt încadrați pe funcții pentru care nu au pregătirea sau experiența necesare”, afirmă deputatul USR Alin Stoica, membru în Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților. Pe lângă întrebările legate de politizarea autorităților de control, șefii ASF și ANCOM au evitat și întrebările privind criteriile de performanță în baza cărora au acordat prime de zeci de milioane de lei în ultimii ani. Totodată, a rămas neclar după ce criterii vor fi selectați angajații care vor părăsi instituțiile. „Domnul Zgonea de la ANCOM nu a putut explica de ce aproape toți angajații instituției au luat prime în 2024 și nici dacă, în urma reorganizării cerute de Guvern, rămân în funcții cei șapte consilieri „speciali”, inclusiv soția dumnealui. Cum nu a explicat nici de ce ANCOM, care clamează transparența în activitatea sa, nu a venit în Parlament anul acesta să-i fie aprobat bugetul. Am văzut astăzi cum șefii celor trei autorități de control au fugit de întrebările incomode”, precizează deputatul USR Cezar Drăgoescu, membru în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.
Demnitarii ar putea fi amendați cu 10.000 de lei dacă nu declară locurile de muncă din ultimele 12 luni / Aviz ANI, necesar pentru ocuparea funcției
Executivul a trimis în Parlament un proiect de lege care introduce restricții pre și post angajare pentru demnitari și personalul din cabinete, o condiție pentru aderarea la OCDE. Cei care încalcă regulile riscă amenzi de până la 10.000 de lei. „Ca obiectiv de îndeplinit pentru aderarea la OCDE, dar nu numai, a fost adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea legii 176 pe 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea legii 144 pe 2007, așa-numita lege ANI”, a tranmis Dogioiu. Demnitarii, obligați să depună o declarație privind angajările din ultimul an Proiectul vizează demnitari, de la prim-ministru și miniștri până la consilieri și personal contractual din cabinete, care vor avea obligația să depună, în 15 zile de la numire, o declarație cu angajările din ultimele 12 luni. „Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar, privind restricții pre- și post-angajare pentru mai multe categorii de persoane. În primul rând, sigur, este vorba despre demnitari, începând cu primul ministru, ministri, secretar general al Guvernului, consilieri, dar continuând și cu personalul contractual de la cabinetele demnitarilor. Din momentul intrării în vigoare a acestei legi, ei au la dispoziție 15 zile, de la data anumirii sau alegerii în funcție, să depună o declarație pe propria răspundere, în care să precizeze angajările anterioare, aferente ultimelor 12 luni, obligații pe care îi vizează atât pe cei cu funcții publice de conducere, cât și, cum vă spuneam, personal contractual. La finalul mandatului sau al contractului, post-angajare, au obligația nu numai de a păstra confidențialitatea, dar și a notifica intenția de a desfășura activități profesionale remunerate sau nu la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activitățile respective sunt prezumate că ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior. Ei trebuie să notifice această intenție de a desfășura aceste activități, ANI evaluează situația și emite un aviz. A desfășura o asemenea activitate post-mandat, fără notificare și sau fără aviz, duce la sancțiuni contravenționale semnificative până la 10.000 de lei”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a descris măsura drept „sistemul de combatere a ușilor batante”, aplicat în alte țări, prin care „ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”.
Deputatul Nicolae Păun: Nu mai votez la indicațiile conducerii Grupului Minorităților
Nicolae Păun a transmis că nu mai acceptă să voteze „la comandă”, fără consultări reale pe proiectele de lege importante. „Grupul pentru Minoritățile Naționale a devenit o bătaie de joc. Deciziile se iau într-un cerc restrâns, iar noi suntem puși să votăm ca niște roboți”, a declarat deputatul. Parlamentarul susține că va vota de acum înainte „după propria conștiință”, ținând cont de interesele romilor: „Nu sunt de acord să fiu pe post de mobilier. Reprezint a doua cea mai numeroasă minoritate din România și nu voi ridica mâna pentru a aproba măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan.” Păun a criticat dur liderii GPMN – Varujan Pambuccian, Ovidiu Victor Ganț și Silviu Vexler – acuzându-i de lipsă de transparență și colaborare. El a avertizat și actuala coaliție de guvernare că sprijinul politic al romilor nu mai este garantat: „Dacă ne tratați ca pe niște cerșetori, să vedem dacă veți mai avea cele 5,5% din voturi la următoarea moțiune de cenzură.” Deputatul a reamintit că Partida Romilor a sprijinit PSD și PNL la ultimele alegeri și că voturile comunității rome au contat decisiv pentru victoria primarilor și președinților de consilii județene: „Acum, după ce s-au văzut cu sacii în căruță, nu ne mai bagă în seamă.” Nicolae Păun și-a încheiat declarația cu un avertisment direct: „Dacă aveți memoria scurtă, atunci schimb foaia. Să vedem dacă mai treceți de următoarea moțiune de cenzură!”