Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale. Avem forma finală. Modificări pe ultima sută de metri / UPDATE: Ședința din Parlament a început
Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul fiscal. Ședința plenului reunit a început. Forma finală a pachetul fiscal este disponibilă aici Lege_Amendamente_preluate UPDATE Forma actuală a pachetului. Unde au apărut modificări CASS 10% pentru pensii mai mari de 3.000 lei. Se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Scutire CASS pentru pensionari din 2028 ( an electoral): Bursa pentru mamele minore rămâne: Bursă lunară de 700 lei pentru mamele minore reintegrate în școală, cu condiția frecventării cursurilor. În 2026, subvenția alocată partidelor politice se reduce cu 40% față de 2024. De menționat că în anul 2024( an electoral) suma a fost mult mai mare față de 2023. ACCIZA LA ȚIGĂRI: Nu crește până la 31 martie 2026. Nivel fix între 1 august 2025 – 31 martie 2026: 576,36 lei / 1.000 țigarete. Impozit pe câștiguri la jocurile de noroc: crește de la 3% la 4% (inițial fusese propus 10%). UPDATE Surse: Ședința amânată pentru ora 17:00 „Şedinţa va începe cel puţin la ora 17.00”, potrivit surselor MEDIAFAX. Conform unor surse guvernamentale, unii miniştri au fost convocaţi în cursul zilei la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Amânarea şedinţei a venit pe fondul solicitării social-democraţilor de a introduce unele amendamente în proiectul Legii Austerităţii. Luni, Partidul Social Democrat a depus 18 amendamente la pachetul de măsuri fiscale, printre care creşterea pragului de aplicare a contribuţiei de sănătate pentru pensii de la 3.000 la 4.000 de lei şi reducerea cu 40% a subvenţiei pentru partide, informează Gândul. Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2026, în contextul necesităţii corectării deficitului bugetar. PSD susţine că modificarea respectă angajamentele din programul de guvernare şi solicită în continuare scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii sociale, persoane persecutate politic de regimul comunist, veterani, văduve de război, deportaţi sau persoane implicate în lupta anticomunistă. Totodată, părinţii aflaţi în concediu pentru creşterea copilului, cu venituri sub 3.000 de lei, ar urma să fie scutiţi de contribuţia de sănătate. În plus, printr-un alt amendament, social-democraţii vizează reducerea cu 40% a subvenţiei acordate partidelor politice, faţă de nivelul din anul trecut. UPDATE Pachetul final de măsuri a fost schimbat pe ultima sută de metrii Ședința de parlament în care Guvernul Bolojan urmeză să își asume răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale urma să înceapă la ora 15:00, dar acesta pare că va fi întârziată sau chiar posibil amânată. Pachetul final a suferit mai multe modificări în ultimele ore și forma finală nu este încă trimisă. UPDATE 14:30 Ședința de guvern s-a încheiat Ședința de Guvern condusă de premierul Ilie Bolojan s-a încheiat după aproximativ o oră, în cadrul acesteia fiind stabilită forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Imediat după încheierea ședinței, membrii Cabinetului s-au deplasat la Parlament, unde Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar. Deși fusese programată inițial la ora 12:30, ședința a fost amânată pentru 13:30. Asumarea răspunderii în plenul Parlamentului este programată pentru ora 15:00. Între timp, reprezentanții AUR au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură în termenul constituțional de trei zile de la angajarea răspunderii Guvernului. UPDATE 13:56 PSD propune majorarea pragului pentru CASS la pensii și reducerea subvenției pentru partide Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 și 31 decembrie 2026, în contextul necesității corectării deficitului bugetar. În plus, printr-un alt amendament, social-democrații vizează reducerea cu 40% a subvenției acordate partidelor politice, față de nivelul din anul trecut. UPDATE 12:30 Opoziția depune moțiune de cenzură după angajarea răspunderii de către guvern Parlamentari ai Opoziției au semnat deja pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan. Inițiativa aparține AUR, scrie Gândul. Acest lucru se va întâmpla după ședința plenului reunit al Parlamentului, în care premierul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Surse politice precizează pentru Gândul că a început strângerea de semnături necesare, de la parlamentarii AUR, POT, SOS și grupul neafiliaților din Alianța Întâi România. „Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul – afară cu piromanii din Guvern!”, este titlul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară, care se încheie luni, 7 iulie. UPDATE 12:02 Guvernul a anunțat schimbarea orei de începere a ședinței de Guvern. Astfel, aceasta va avea loc la ora 13.30. UPDATE: Ședință de guvern, de la ora 12:30 Guvernul se reunește luni, de la ora 12.30, în ședință pentru aprobarea formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. „Ședința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari”, se arată în comunicat. De la ora 15.00, premierul Ilie Bolojan va participa la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal – bugetare. Știrea inițială Începând de vineri seara până luni dimineață, la ora 8.00, parlamentarii au putu depune amendamente. Executivul a aprobat, vineri, proiectul Legii Austerității pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și,
Opoziția depune moțiune de cenzură după angajarea răspunderii de către guvern: Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul
Acest lucru se va întâmpla după ședința plenului reunit al Parlamentului, în care premierul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, scrie Gândul. Surse politice precizează pentru Gândul că a început strângerea de semnături necesare, de la parlamentarii AUR, POT, SOS și grupul neafiliaților din Alianța Întâi România. „Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul – afară cu piromanii din Guvern!”, este titlul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară, care se încheie luni, 7 iulie. Critici dure la adresa măsurilor fiscale propuse Potrivit inițiatorilor, „Guvernul ne-a pregătit un adevărat șoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparență de predictibilitate. TVA general crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse, pentru alimente, medicamente, locuințe și servicii de bază ajung de la 5% și 9% la 11%”. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit pe profit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să-și retragă banii din firmă”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, reprezentanții opoziției transmit motivele pentru care „nu pot accepta” Legea austerității propusă de cabinetul condus de Ilie Bolojan: -Partidele actualei coaliții guvernamentale sunt singurii vinovați de situația bugetară actuală și este profund imoral să repari o ticăloșie cu aceiași oameni care au comis-o; -Măsurile cuprinse în această lege sunt menite a induce recesiune și scăderea nivelului de trai; -Creșterea taxelor pe consum va produce creșterea necontrolată, la niveluri de peste 10%, a prețurilor de consum, având un caracter puternic inflaționist; -Costul austerității este repartizat doar românilor (antreprenori, salariați și pensionari), în vreme ce marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creștere a fiscalității, iar administrația este scutită de orice diminuare a risipei pe care o face; -Niciuna dintre măsurile propuse nu are ca obiectiv risipa sau furtul din banul public, iar cheltuielile exagerate de acum sunt considerate justificate – suplimentarea prețului la contractele publice deja atribuite depășind anual 20 de miliarde de lei (vezi cazul centralei electrice de la Iernut, al cărui cost crește de șase ani neîntrerupt sau al centurii de la Comarnic, care a „beneficiat” de o suplimentare de aproximativ o treime din costul la data semnării contractului plus refacerea studiului de fezabilitate după execuția a 48% din lucrare). Etapele depunerii moțiunii și calendarul posibil al votului Pentru depunerea moțiunii de cenzură, inițiatorii au nevoie de 116 semnături. Procedural, moțiunea se poate depune în trei zile de la angajarea răspunderii. Inițiatorii doresc să facă acest lucru luni. Dacă vor reuși strângerea de semnături în aceeași zi în care Bolojan își angajează răspunderea, Birourile Permanente ar putea decide citirea textului tot luni. Articolul 113, alin. 3 din Constituția României prevede că „Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere”. După ședința de la ora 15.00, Birourile Permanente ale celor două Camere se vor reuni pentru înștiințarea plenului cu privire la depunerea moțiunii. Surse politice informează că dezbaterea și votul ar putea avea loc cel mai târziu vineri.
Plen comun al Parlamentului pentru asumarea răspunderii guvernului pe Legea Austerității
ncepând de vineri seara până luni dimineață, la ora 8.00, parlamentarii pot depune amendamente. Executivul a aprobat, vineri, proiectul Legii Austerității pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, potrivit unui comunicat de presă. Executivul menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective. Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB. „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României”, se menționează în finalul comunicatului.
Ce se întâmplă după ce partidele ajung la o înțelegere pe negocierile politice și măsurile fiscale. Procedura de ÎNVESTIRE a noului Guvern
Sunt programate discuții politice luni, de la ora 17:00, la Cotroceni. Principalele aspecte vizează pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, dar și negocieri politice privind componența noului Guvern și împărțirea portofoliilor. Pe 28 mai, președintele României a convocat la Cotroceni toate partidele politice parlamentare la consultări informale, în baza art. 80, alin. 2 din Constituție, care stipulează că „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. De regulă, consultările se convoacă și în baza art. 103, alin. 1, care prevede că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, potrivit Constituției. Așa a procedat, în trecut, fostul președinte Klaus Iohannis. Ce se întâmplă dacă partidele politice ajung la un acord privind guvernarea? Nicușor Dan se întâlnește cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, partidele care și-au exprimat disponibilitatea de a intra la guvernare, pentru a finaliza pachetul de taxe și impozite pe care România trebuie să-l adopte în vederea reducerii deficitului asumat în PNRR. Nu este exclus ca, la discuțiile de la Cotroceni, să se discute și funcții în noul Executiv, așa cum a sugerat liderul USR, Dominic Fritz. Deși participă la negocieri, PSD a anunțat, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu, că se va întoarce în sânul partidului pentru a cere un vot în format extins al colegilor privind intrarea social-democraților la guvernare, având în vedere că, în ședința CPN de la Vila Lac, Sorin Grindeanu a primit un mandat deschis de negociere. Nu este exclus ca același lucru să-l facă și PNL. „Ne interesează programul de guvernare, măsurile care vor trebui luate de către guvern. Dacă suntem într-o zonă în care convenim că acele măsuri sunt cele necesare, da, vom face următorul pas, vom supune atenţiei partidului această opţiune de a intra sau nu la guvernare”, a declarat Grindeanu. În cazul cel mai probabil în care partidele pro-europene ajung la un acord politic și decid să intre la guvernare, președintele Nicușor Dan demarează procedurile de desemnare a unui premier, în baza art. 103 (alin. 1) și art. 85, alin. 1 din Constituție. Astfel, Nicușor Dan trebuie să anunțe public, în urma consultărilor, numele premierului desemnat, cel mai probabil în persoana lui Ilie Bolojan. După desemnarea lui Ilie Bolojan, noul premier are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei de miniștri, potrivit art. 103, alin. 2 din Constituție. „Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”. Având în vedere că majoritatea parlamentară este deja coagulară de PSD–PNL–USR și UDMR, nu este exclus ca noul Guvern să fie învestit pe repede înainte de Parlament, pe exemplul Cabinetului Ciolacu 2, unde, de la desemnarea de către fostul președinte Klaus Iohannis și până la momentul votului din Parlament, au trecut aproximativ 10 ore. Tot în aceeași seară, Guvernul Ciolacu 2 a avut și prima ședință de Guvern. 3 din 4 formațiuni politice au conduceri interimare Atât PSD, cât și PNL și USR au conduceri interimare, adică fără a fi validate de Congres, forul intern cu cea mai mare reprezentativitate pentru un partid politic, potrivit statutului. Astfel, Sorin Grindeanu asigură interimatul social-democraților ca urmare a demisiei lui Marcel Ciolacu. Ilie Bolojan este în aceeași poziție, după demisia lui Nicolae Ciucă, iar Dominic Fritz s-a instaurat președinte de jure la USR ca urmare a demisiei Elenei Lasconi și de facto în momentul în care au decis să nu își mai sprijine propriul candidat și să-l susțină pe Nicușor Dan. UDMR este singura formațiune politică care are un președinte ales în mod statutar. Fritz: Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, că discuţiile de la Cotroceni se vor axa pe pachetul de măsuri care trebuie adoptate, dar trebuie tranşată şi problema premierului. „Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma în fruntea Guvernului aceste măsuri”, a spus Dominic Fritz. (mai multe detalii AICI) FOTO colaj: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sorin Grindeanu, despre implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale: Avem nevoie de clarificări suplimentare
„Dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”, a declarat, joi, la Parlament, liderul interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu a fost întrebat de ziariști, la Palatul Parlamentului, dacă este de acord cu implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale. „Am văzut foarte multe puncte de vedere după această declaraţie a domnului preşedinte. Pe de o parte, argumente prin care să nu se întâmple această implicare. Alţi colegi îmi spun sau alte argumente citite îmi arată că această problemă, adică evaziunea fiscală, este deja în strategia naţională de apărare a ţării. Adică putem să facem anumite reglementări, evident, şi să îmbunătăţeşti lucrurile, dar eu cred că acele lucruri se fac prin lege. Şi cred că ăsta e pasul normal”, a spus Sorin Grindeanu. Liderul PSD a mai precizat că, „dacă e nevoie de anumite clarificări, pe lupta aceasta contra evaziunii fiscale, fiind trecută deja în această strategie de apărare, avem nevoie de clarificări suplimentare”. CITEȘTE ȘI: Sorin Grindeanu, despre reforma fiscală: Anumite MĂSURI n-au fost dorite de colegi de-ai noştri Sorin Grindeanu: „Cine nu-și face treaba la ANAF trebuie să plece acasă. Nu există negocieri” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Sindicaliștii din Parlament îi cer lui Nicușor Dan să nu înghețe angajările și să păstreze SPORURILE pentru condiții vătămătoare
Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, sindicaliștii din Senat și Camera Deputaților îi cer președintelui României să țină cont că salariile angajaților din Parlament sunt înghețate din 2017 și cer menținerea sporurilor de condiții vătămătoare de muncă. Angajații din Parlament vor ca noile măsuri fiscal-bugetare negociate în grupurile tehnice de lucru de liderii celor patru formațiuni politice (PSD, PNL, USR, UDMR) care și-au manifestat dorința pentru a intra la guvernare „să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar”. „Având în vedere: masivul capital de încredere pe care orice nouă funcție de demnitate publică, cu atât mai mult cea de Președinte al Statului, îl are cel puțin la debutul mandatului; situația financiară a țării; cotele alarmante ale evaziunii fiscale; necesitatea imperativă de consolidare a unei atitudini responsabile, asumate, în interes național, a cheltuirii banului public; necesitatea de reformă profundă a Statului la nivel conceptual, funcțional și moral; faptul că un aparat bugetar depolitizat, profesionist, specializat contribuie nemijlocit la asigurarea, menținerea și sustenabilitatea echilibrului macro-financiar al oricărui Stat; necesitatea existenței și respectării ab initio a unor principii cu valoare fundamentală, atât în cadrul analizei și dezbaterilor premergătoare reformei, cât și în corpul actelor normative care vor rezulta din aceste analize și dezbateri; faptul că unul dintre aceste principii cu valoare fundamentală este, fără îndoială, depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice din aparatul bugetar al oricărui Stat, singurele funcții politice justificate fiind funcțiile de demnitate publică alese democratic, Vă rugăm să țineți cont de opinia noastră, conform căreia măsurile pe care le are în vedere grupul de lucru trebuie să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar. Pe de altă parte, reechilibrarea bugetului național”, se arată în începutul scrisorii semnate de Ionuț Aichimoaie și Alina Grigorescu. Sindicaliștii acuză că au salariile înghețate din anul 2017, iar eventuale tăieri ar conduce la venituri „sub nivelul mediu net pe economie”, susțin aceștia. „Anumite categorii de funcționari publici (printre care și angajații Parlamentului) au salariile înghețate încă din anul 2017. În aceste condiții, tăierea sub orice formă a veniturilor funcționarilor publici cu funcție de execuție va conduce, în unele sectoare ale aparatului bugetar, la salarii sub nivelul mediu net pe economie, iar în multe cazuri sub salariul minim net pe economie”. Aceștia se opun tăierii sporurilor pentru condiții vătămătoare de muncă, așa-numitul „spor de antenă”. „Concret, în privința sporurilor pentru condiții vătămătoare, acordate în baza valorilor măsurate, cuantificate ale riscurilor, apreciem că acestea nu pot fi eliminate în instituțiile în care factorii de risc nu pot fi eliminați. Pe de altă parte, există categorii de angajați în sistemul bugetar care cumulează venituri peste salariul Președintelui României”. Măsurile propuse de sindicaliștii din Parlament Reprezentanții intereselor angajaților din Senat și Camera Deputaților vin și cu propuneri de măsuri în acest sens. Ei vor înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere și depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice. „În aceste condiții, propunem ca parte a reformei fiscale și administrative: înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, cu excepțiile prevăzute de lege; revizuirea actelor normative care lasă la latitudinea angajatorului stabilirea veniturilor angajaților (primării etc.); redimensionarea corectă a veniturilor pentru acele categorii de funcționari ai Statului cu salarii peste cel al Președintelui; redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere, la toate palierele administrației publice centrale și locale, în raport cu analiza de impact concret al câștigului profesional și funcțional al organizației și cu o analiză atentă și realistă a justificării existenței acestor funcții; impunerea unui plafon de cheltuieli cu bunuri și servicii. Apreciem că, cel puțin pentru anul în curs, cheltuielile cu bunuri și servicii pot fi reduse cu 40-50%, fără a fi afectată funcționalitatea structurilor administrative statale; interzicerea prin lege a oricăror imixtiuni politice în exercitarea funcției publice din România, coroborat cu aplicarea de sancțiuni corespunzătoare. Considerăm că depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice este cheia unei reforme reale și profunde a administrației publice. Vă rugăm să țineți seama de aceste observații, în ideea în care noi, semnatarii acestei scrisori, ne dorim și susținem un Stat just, sustenabil, predictibil, dar ferm în raport cu respectul față de lege, în acord cu cerințele de securitate socială și predictibilitate bugetară perfect superpozabile timpului istoric pe care împreună îl parcurgem”. Ilie Bolojan a anunțat finalizarea tăierilor de personal de la Senat „În aceste zile s-au finalizat toate procedurile legate de reducerea personalului Senatului, ca urmare a deciziilor adoptate la începutul anului. Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate”, a anunțat, vineri, 30 mai, președintele Senatului, Ilie Bolojan. Potrivit șefului Senatului, „reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului și prin reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii și cabinetele demnitarilor”. „Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, a spus Bolojan. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Sorin Grindeanu: Nu excludem să dăm noi premierul. Toate soluțiile sunt pe masă. PSD-ul este primul partid din Parlament
„(Dacă primarii vor în opoziție – n.red.) n-am altă soluție decât să respect dorința majorității. De aceea, când mergem să consultăm baza partidului, ar trebui să știm, în mare, cam care sunt soluțiile spre care se merge”, spune șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, la emisiunea Ai aflat cu Ionuț Cristache, referitor la intrarea PSD la guvernare sau trecerea în opoziție. Sorin Grindeanu amintește că PSD a câștigat alegerile generale din 1 decembrie 2024, fiind primul partid ca pondere din Parlament. „Suntem cel mai mare grup parlamentar din Cameră și Senat. Alegerile n-au fost acum 3 ani. Au fost acum jumătate de an. PSD-ul, e adevărat că nu la procentele la care poate ne-am fi așteptat, dar în continuare a fost primul partid și este primul partid”. Întrebat dacă, pe această logică, PSD ar trebui să dea premierul, Sorin Grindeanu „nu exclude” această variantă, deși toate informațiile publice merg către varianta Ilie Bolojan. „N-avem (un nume de premier – n.red.). Da, rolul Partidului Social Democrat, necâștigând de unul singur alegerile, e să încerce să asculte și ce vor ceilalți. Acuma, rolul mediatorului, conform Constituției, revine președintelui, după ce vorbește cu toate… și între cel care poate să nominalizeze un nume care să asigure o majoritate premierului… Da, după o consultare a președintelui cu toate partidele, că dacă propune tot timpul, să spunem, soluții care nu pot fi votate, intrăm în altceva”, conchide Sorin Grindeanu. Vezi emisiunea integral mai jos: CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Adrian Severin: Când primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, fostul ministru de externe, Adrian Severin, a comentat pe larg numirea controversată a noului premier interimar. El a adus o serie de argumente juridice și constituționale, acuzând derapaje de la normele statului de drept și interpretări greșite ale rolului președintelui în structura executivă a României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Desemnarea premierului și limitele atribuțiilor prezidențiale Fostul ministru de externe a explicat succint că președintele României nu are dreptul să numească un prim-ministru, ci doar să desemneze un candidat pentru această funcție. „Nu există niciun text în Constituție care să dea președintelui competența de a numi prim-miniștri. Ăla nu devine prim-ministru în baza decretului de desemnare al președintelui. Asta îi permite să se ducă în Parlament ca să obțină acolo votul de natură a-i permite să acționeze efectiv ca prim-ministru. Președintele este în afara puterilor și nu poate el să numească șefii puterilor executive. Bolojan a rămas pe șina neconstituțională pe care merge statul ăsta merge.”, a declarat Severin revoltat. Demisia premierului înseamna automat demisia întregului guvern Adrian Severin a vrut să clarifice și faptul că premierul nu poate demisiona fără ca întregul guvern să fie atacat. Potrivit fostului ministru, întreaga echipă guvernamentală își pierde legitimitatea odată cu retragerea premierului. „În momentul în care primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează. (…) Nu există: `eu am plecat și miniștrii mei rămân`. (…) Guvernul este aprobat în bloc de Parlament și când primul ministru demisionează, demisionează toți cei pe care i-a adus cu sine.”, a mai adăugat Severin. Mai mult, Severin a acuzat neconstituționalitatea numirii premierului interimar de către președinte și a precizat că premierul demisionar rămâne în funcție până când i se desemnează un succesor. „Primul-ministru demisionar rămâne în post (…) până când îi vine înlocuitor. Așa ceva nu există. E necivilizat, e nelegal. E neconstituțional.”, a completat el. Pierderea susținerii parlamentare impune revenirea guvernului în fața Parlamentului Adrian Severin semnalează situația critică ce apare atunci când se modifică structura politică a guvernului prin ieșirea unui partid din coaliția de guvernare. În astfel de cazuri, susține el, legitimitatea guvernului trebuie revalidată de către Parlament. „Dacă prin remanierea guvernului se schimbă structura politică de susținere a acestui guvern, pentru că guvernul a primit un vot de încredere de la anumite grupuri parlamentare (…), în momentul ăla te întorci la Parlament să vezi dacă guvernul mai are vreo susținere parlamentară, vreo legitimitate.”, a conchis Severin. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele