1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare europeană. Fifor: Pentru România, această oportunitate este esențială
Mihai Fifor spune joi, într-o postare pe Facebook, că Parlamentul European a aprobat primul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP), un instrument care pune la dispoziție 1,5 miliarde de euro până în 2027 pentru a consolida capacitatea de producție militară a Europei. Programul introduce achiziții comune, proiecte europene de interes comun și un mecanism european de „securitate a aprovizionării”, menit să reducă dependențele externe și să permită livrarea rapidă de echipamente, inclusiv în situații de criză. Fostul ministru al Apărării arată că Europa trebuie să accelereze în mod decisiv ritmul de înzestrare și să își refacă baza industrială de apărare. „Pentru România, această oportunitate este esențială. Noua Strategie Națională de Apărare, adoptată ieri în Parlament, subliniază explicit că țara noastră are obligația să își reconstruiască industria de apărare și să participe activ la lanțurile europene de producție militară. Fără capacitate industrială proprie, fără producție internă, nu putem avea predictibilitate în înzestrare și nici autonomie strategică reală”, a scris Fifor pe rețeaua de socializare. El susține că România trebuie să fie parte a fiecărui efort european care vizează dezvoltarea capabilităților, creșterea producției și integrarea tehnologică. „În joc nu este doar modernizarea Armatei României, ci și consolidarea economiei naționale de apărare, crearea de locuri de muncă, investițiile în tehnologie, cercetare, dezvoltare și întărirea poziției României în arhitectura de securitate a Europei. Strategia adoptată ieri arată limpede direcția: România trebuie să redevină producător de capabilități, nu doar beneficiar al acestora”, transmite social-democratul. El spune că România are datoria strategică de a accelera în același ritm cu Europa, nu ca spectator, ci ca actor deplin, capabil să contribuie, să producă și să își asume rolul cuvenit într-o arhitectură europeană de securitate care se redefinește.
Cazul păpușilor sexuale cu înfățișare de copil pe masa Parlamentului European
Europarlamentarul Gabriela Firea anunță că, miercuri, plenul Parlamentului European de la Strasbourg, se pregătește să voteze un proiect crucial: „Protejarea consumatorilor din UE împotriva practicilor anumitor platforme de comerț electronic: cazul păpușilor sexuale cu înfățișare de copil, al armelor și al altor produse și materiale ilegale”. „Am luat deja atitudine! Încă de la confirmarea cazurilor scandaloase privind vânzarea păpușilor sexuale cu înfățișare de copil pe cele mai mari platforme comerciale, foarte accesate de români, am înaintat o interpelare Comisiei Europene”, susține Gabriela Firea pe Facebook. Social-democrata arată că a cerut Comisiei să asigure monitorizarea proactivă a platformelor online mari pentru a preveni vânzarea acestor produse, „nu doar să reacționeze la raportări”. De asemenea, Firea spune că a solicitat demararea de urgență a investigațiilor în temeiul Articolelor 51 și 52 din Digital Services Act (DSA) pentru a penaliza platformele care pun în pericol siguranța minorilor, dar și crearea unui mecanism permanent de alertă rapidă și eliminare la nivelul întregii UE, coordonat cu Europol, „pentru a închide definitiv lacuna de aplicare care permite acestor produse să ajungă pe piață”. „Votul de astăzi nu face decât să întărească această luptă. Vom continua să facem presiuni pentru aplicarea strictă și imediată a DSA pentru a proteja copiii și pentru a face spațiul digital mai sigur. Zero toleranță pentru conținutul și produsele ilegale”, adaugă Gabriela Firea pe rețeaua de socializare. Mai mulți retaileri au intrat în atenția autorităților cu privire la vânzarea de păpuși sexuale cu aspect infantil.
Gabriela Firea cere măsuri ferme la nivel european pentru combaterea violenței împotriva femeilor
Documentul include propuneri concrete privind extinderea protecției pentru victime, incriminarea feminicidului și sancțiuni mai dure pentru agresori. Propunerile Gabrielei Firea pentru combaterea violenței împotriva femeilor la nivelul UE În scrisoarea sa, Firea subliniază necesitatea unui cadru juridic comun pentru prevenția, investigarea și sancționarea agresiunilor asupra femeilor, argumentând că responsabilitatea pentru combaterea violenței împotriva femeilor este una comună. Ea mai propune un cadru strategic european pentru sprijin psihologic, consiliere și adăposturi dedicate victimelor, precum și o linie bugetară specifică pentru finanțarea organizațiilor de apărare a drepturilor femeilor. Europarlamentarul PSD solicită, de asemenea, introducerea unui set unic de indicatori de performanță în Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, prin care să fie monitorizată autonomia economică a femeilor, nivelul de încredere în instituții și participarea la procesul decizional. Totodată, Firea cere obligarea statelor membre să colecteze și să raporteze date armonizate privind violența de gen. Printre măsurile avansate se numără și crearea unui mecanism european permanent, cu rol operațional și interconectat, care să faciliteze coordonarea transfrontalieră, alertarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre. Firea avertizează că fenomenul violenței domestice este în creștere în numeroase state ale Uniunii Europene, iar cazurile recente, inclusiv cele din România, arată vulnerabilități majore în sistemele de protecție. Ea a amintit cazul recent al unei femei ucise pe stradă de fostul soț, în prezența copilului lor, deși victima depusese plângeri și exista un ordin de restricție în vigoare. Acest exemplu, spune Firea, subliniază necesitatea unor instrumente legislative mai eficiente și a unor mecanisme de intervenție rapide pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Apel politic pentru combaterea violenței împotriva femeilor Firea afirmă că este profund angajată în apărarea drepturilor femeilor, în calitate de membru al Comisiei FEMM, și că propunerile sale sunt rezultatul consultărilor cu specialiști, experți și reprezentanți ai societății civile. „Combaterea violenței fizice, sexuale, psihologice și economice împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate a Uniunii Europene”, a scris aceasta.
Parlamentul European a aprobat votul împuternicit pentru europarlamentarele care sunt însărcinate
Odată cu noile modificări aprobate în această săptămână, femeile însărcinate vor putea să delege votul lor cu trei luni înainte de naștere și șase luni după naștere. Moțiunea a fost adoptată cu 605 voturi pentru din totalul de 640 de voturi reprezentate în cameră, potrivit Euronews. Laura Ballarín, membră grupului S&D din Parlamentul European a salutat această măsură, precizând că, uneori în PE voturile sunt foarte strânse și că fiecare persoană contează. Dacă măsura va fi aplicată la timp, îi va permite să continue să își reprezinte alegătorii, chiar dacă așteaptă un copil. „Nu-mi place să fiu nevoită să aleg între recuperarea fizică după naștere și dreptul meu de a vota”, a declarat Eurodeputata Ballarín pentru Euronews. Ea a declarat că nașterea unui copil nu ar trebui să reprezinte un obstacol pentru femeile care lucrează. Deși votul delegat a fost aprobat de PE, noile modificări trebuie să fie aprobate în unanimitate de Consiliul European, urmând ca apoi, să fie ratificate de parlamentele naționale înainte de a putea intra în vigoare. „Trebuie să încurajăm mai multe femei să candideze la alegeri; trebuie să le împuternicim să își ocupe locul la masa decizională”, a declarat Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. Tații, exceptați de la noile modificări Dacă schimbările vor fi aprobate, singurele care pot beneficia de posibilitatea votului delegat sunt femeile care devin mame. Tații nu vor avea acest drept. „A trebuit să aleg între a vota legea privind clima și a fi prezent la nașterea copilului meu”, a declarat Eurodeputatul german Daniel Freund pentru Euronews. El nu și-a mai exercitat votul pe acea temă, preferând să-i fie alături soției. Situația ridică întrebări serioase, potrivit sursei citate. În 2024, o directivă a fost emisă la nivelul UE care reglementează concediul de maternitate, dar și cel parental pentru ambii părinți.
Negrescu anunță acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026. Unde sunt creșteri bugetare
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, anunță, sâmbătă, că s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026, „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”. „Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, spune Negrescu, pe Facebook. Printre creșterile bugetare pentru 2026 obținute, Negrescu precizează că se numără câteva amendamente pe care le-a susținut cu grupul social-democrat: Este vorba de infrastructuri moderne și sigure: Connecting Europe Facility – Transport: +8,5 milioane de euro, Connecting Europe Facility – Energie: +15 milioane de euro. La Competențe, educație și mobilitate: Erasmus+: +3 milioane de euro pentru mai multe burse și oportunități pentru tineri, Creative Europe: +1 milion de euro pentru cultură și industriile creative; CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori: +1 milion de euro pentru proiecte civice și democratice. La Economia europeană și IMM-uri: Single Market Programme: +2 milioane de euro suplimentare dedicate întreprinderilor mici și mijlocii. La Forță de muncă, dialog social și protecție civilă: Sprijin pentru organizațiile lucrătorilor: +1,5 milioane de euro pentru informare și formare; Union Civil Protection Mechanism: +10 milioane de europentru intervenții mai rapide în situații de urgență. La Securitate și politică externă: Mobilitate militară: +10 milioane de euro pentru un răspuns mai eficient la amenințări; Parteneriatul estic / Republica Moldova: +25 milioane de euro. La Cercetare, inovare și securitate cibernetică: Horizon Europe: +20 milioane de euro; Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC), cu sediul la București, o investiție esențială pentru rolul României în arhitectura europeană de securitate digitală. „Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”, spune Victor Negrescu. Documentul va fi supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
S-au deschis înscrierile pentru stagiile Schuman la Parlamentul European. Anunțul Gabrielei Firea
Perioada de stagiu este martie – iulie 2026, pe o durată de 5 luni, fiind vorba despre un stagiu plătit cu indemnizație lunară. Locațiile disponibile sunt Bruxelles, Luxemburg sau birourile Parlamentului European din statele membre. Pot aplica persoanele cu vârsta de peste 18 ani, absolvenții unei diplome universitare de licență (minimum 3 ani de studii) și candidații care au cunoștințe bune de engleză sau franceză. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 31 octombrie 2025. „Pentru tinerii din România, un stagiu la Parlamentul European este o lecție despre democrație, responsabilitate și munca în echipă la nivel european”, a declarat Gabriela Firea pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul subliniază că pentru mulți români, un stagiu Schuman a reprezentat primul pas spre o carieră europeană, o experiență care le-a schimbat perspectiva și le-a oferit încredere în propriile forțe. „Vorbesc mereu despre aceste programe pentru că sunt șanse reale, nu privilegii, care pot deschide drumuri și pot schimba destine. Mulți foști stagiari români au devenit jurnaliști, funcționari, experți sau profesori care inspiră azi o nouă generație”, a adăugat Firea.
Parlamentul European susține inițiativa Ucrainei de a lansa atacuri în Rusia cu arme din Occident
Potrivit European Pravda,Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție care cuprinde un răspuns comun la recentele violări ale spațiului aerian al UE, dar și asupra infrastructurii critice afectate. Membrii Parlamentului European au solicitat eliminarea restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare în Rusia. „Parlamentul European… solicită ridicarea restricțiilor privind utilizarea sistemelor de armament occidentale livrate Ucrainei împotriva țintelor militare de pe teritoriul rus, întrucât acestea sunt utilizate pentru lansarea de atacuri asupra populației ucrainene și a infrastructurii civile critice” se arată în rezoluția adoptată. De asemenea, demnitarii europeni de la Strasbourg îndeamnă ca banii proveniți din înghețarea activelor rusești să fie alocați Ucrainei. „Parlamentul European… reiterează apelul său către statele membre, împreună cu partenerii lor din G7, să aprobe imediat propunerea Comisiei de a utiliza toate activele rusești înghețate ca bază pentru o subvenție și un împrumut substanțial acordate Ucrainei, cu rambursarea condiționată de plata viitoare a reparațiilor de război de către Rusia, ca o modalitate legală și semnificativă din punct de vedere financiar de a menține și spori sprijinul UE pentru nevoile militare ale Ucrainei, inclusiv apărarea împotriva dronelor”, arată rezoluția adoptată joi. De asemenea, rezoluția adoptată joi prevede și permisiunea de a doborî dronele rusești în cazul în care acestea pătrund în spațiul aerian al țărilor membre UE.
Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene
Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA
Ursula von der Leyen se confruntă cu două moțiuni de cenzură, pentru a doua oară în ultimele trei luni
La trei luni după ce a supraviețuit primei moțiuni de cenzură, Ursula von der Leyen se confruntă nu cu una, ci cu două moțiuni depuse de Partidul Patrioților pentru Europa și Partidul Stângii, scrie Euronews. Cele două moțiuni de cenzură au fost depuse la câteva ore după ce von der Leyen a ținut discursul său istoric privind starea Uniunii în fața Parlamentului de la Strasbourg Dezbaterea celor două moțiuni vor avea loc în Parlamentul European luni, la ora 17:00 CEST, urmând ca voturile să fie exprimate joi, la ora 12:00 CEST. Ce acuzații i se aduc Ursulei von der Leyen Cele două moțiuni aduc în discuție un punct comun: reacția negativă față de acordul comercial dintre UE și SUA privind cheltuieli în valoare de 750 de miliarde de euro și investiții în piața americană de alte 600 de miliarde de euro, dar și condițiile extrem de nefavorabile pe care acesta le impune exportatorilor europeni. De asemenea, cele două grupuri care au depus moțiunile critică acordul de liber schimb UE-Mercosur pe care von der Leyen l-a încheiat în decembrie anul trecut și ale cărui texte juridice sunt acum în curs de adoptare. De asemenea, grupurile critică în egală măsură lipsa de transparență a lui von der Leyen, care a fost deja un subiect important în încercarea din iulie. În replică, von der Leyen a recunoscut că acordul cu SUA este „imperfect”, dar se apără spunând că este suficient de „solid” pentru a face față turbulențelor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump. Șansele ca moțiunile de cenzură să treacă La fel ca în cazul moțiunii din luna iulie, se așteaptă ca von der Leyen să supraviețuiască voturilor de neîncredere datorită sprijinului celor trei partide de centru: Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe. În cazul moțiunii de acum trei luni, aceasta a arătat 360 de voturi împotriva demiterii sale, 175 în favoare și 18 abțineri. Purtătorul de cuvânt al Ursulei von der Leyen a confirmat, potrivit Euronews, că președinta va participa la dezbaterea plenară de luni și „va avea ocazia să asculte problemele și să răspundă”.