Rogobete, vizită oficială la Bruxelles. Ministrul va vizita un spital militar și va participa la o dezbatere europeană
Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Partidul Social Democrat, scopul vizitei este acela de a consolida dialogului instituțional și schimbul de bune practici în domeniul organizării serviciilor medicale. De asemenea, Rogobete va participa și la o dezbatere europeană pe tema sănătății mintale și utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale în prevenție. Luni, la Bruxelles, ministrul Sănătății va vizita Queen Astrid Military Hospital, alături de Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac; Dezbaterea intitulată „Prevenția în sănătatea mintală în era digitală în Europa. Instrumente digitale, expertiză umană și protecția minorilor”, organizată la nivelul Parlamentului European se va desfășura, marți. La această dezbatere, Rogobete va participa ca vorbitor. Dezbaterea abordează una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel european, sănătatea mintală, cu accent pe prevenție și intervenție timpurie, în special în rândul copiilor și adolescenților, potrivit comunicatului transmis. În cadrul evenimentului se va dezbate impactul impactul utilizării instrumentelor digitale și al inteligenței artificiale, necesitatea protejării minorilor în mediul online, precum și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii în domeniul prevenției.
Nadia Comăneci, despre momentul în care rușii și americanii au văzut-o și au pus întrebarea istorică
Nadia Comăneci, prezentă la Parlamentul European din Bruxelles la 50 de ani de la nota 10 de la Montreal, a vorbit despre momentul în care rușii și americanii au văzut-o și au pus o întrebare istorică. Legenda sportului românesc și-a amintit de momentul în care a fugit din România în SUA, cu doar o lună înainte de Revoluția din 1989. În momentul în care a aterizat în țara care i-a devenit casă, știrea a fost prezentată de cele mai importante televiziuni și a fost văzută și de președinții George H. W. Bush și Mikhail Gorbachev. Nadia Comăneci, amintire din 1989 În noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989, Nadia Comăneci a luat o decizie radicală și a fugit din România comunistă împreună cu alte persoane. Legenda sportului românesc a mers pe jos câteva ore prin câmp și a trecut ilegal granița în Ungaria, apoi a ajuns în Austria. De acolo, Nadia a cerut azil și a plecat rapid spre Statele Unite ale Americii. Momentul a fost extrem de mediatizat deoarece se întâmpla chiar cu câteva săptămâni înainte de prăbușirea regimului comunist din România. Momentul în care Nadia Comăneci a ajuns în SUA, la sfârșitul lunii noiembrie 1989, a fost tratat ca pe o știre extrem de importantă. Astfel, sportiva a fost intervievată și a apărut la mai multe televiziuni importante. Imaginile ar fi fost văzute și de președinții George H. W. Bush și Mikhail Gorbachev, care și-au pus o întrebare importantă: «Ce facem cu România». Nadia Comăneci, prezentă la Parlamentul European din Bruxelles la 50 de ani de la nota 10 de la Montreal, a vorbit despre acest moment istoric. „(Televiziunile americane au făcut un breaking news cu sosirea ta în State. Atunci, președintele Americii și cel al Uniunii Sovietice s-au întors spre ecran și au întrebat «Ce facem cu România?» După ce te-au văzut pe tine) Eram în căutări, încercam să văd care este rostul meu în acel moment. Nu am știut exact despre această copertă «The Time». Știu că e extrem de valoroasă, istorică. E un moment pe care eu l-am trăit în partea cealaltă. E un moment istoric pentru România. Nu am știut de acest moment, am plecat cu trei săptămâni înainte. Nu știu ce coincidență a fost. E emoționant să vezi această istorie, să văd acest tricou donat de mama celui care și-a pierdut viața. Noi am trăit acest moment, dar e extrem de emoționant să vezi ce s-a întâmplat atunci, câți copii și-au pierdut viața”, a declarat Nadia Comăneci, prezentă la Parlamentul European. Nadia Comăneci, primele impresii de la Parlamentul European „(Ce înseamnă această prezență la Parlamentul European?) Este un moment istoric pentru mine. Nu am fost niciodată aici, este prima dată. În anul istoric Nadia am făcut și acest pas. Mă bucur că am reușit să fac acest pas. Ne gândim cum putem colabora pentru a integra sportul românesc. Mă bucur că au venit toate generațiile, generațiile de acum, de la Onești. Cred că e frumos ca ele să vadă ce se întâmplă în afara gimnasticii”, a mai spus Nadia Comăneci.
Nadia Comăneci, celebrată în Parlamentul European, la 50 de ani de la nota 10! Cum a fost plecarea de la Onești a Zeiței
Nadia Comăneci și o delegație a municipiului Onești au plecat luni dimineață spre Parlamentul European din Bruxelles, acolo unde în perioada 16–18 martie 2026 vor fi organizate la evenimente cu ocazia a 50 de ani de la prima notă perfectă 10 din istoria gimnasticii olimpice. Alături de „Zeița de la Montreal” au decolat spre Belgia și alți mari sportivi ca Marian Drăgulescu, Cătălina Popor, Ana Maria Brânză, Marius Urzică sau Andreea Răducan. Nadia Comăneci, celebrată cum se cuvine în Parlamentul European, cu ocazia a 50 de ani de la nota 10 obținută la Montreal! Nadia Comăneci a decolat luni dimineață spre Parlamentul European din Bruxelles, acolo unde în următoarele trei zile vor avea loc evenimente care vor marca cinci decenii de la prima notă perfectă 10 din istoria gimnasticii. Alături de legenda României, din delegație au făcut parte atât foști mari sportivi, ca Marian Drăgulescu, Ana Maria Brânză, Cătălina Ponor, Andreea Răducan și Marius Urzică, cât și primarul municipiului Onești, Adrian Jilcu, șefa CSM Onești, Ingrid Istrate, zece gimnaste ale clubului, consilierul primarului, Alexandru Cristea, precum și Gelu Panfil, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău. Totul vine în contextul celebrării Anului Nadia Comăneci 2026, demers dedicat celei mai cunoscute gimnaste din țara noastră. Astfel, pe 16 martie 2026, delegația venită din România va vizita Casa Istoriei Europene, unde va avea loc un eveniment organizat de Agenția Națională pentru Sport. Foto: ProSport Programul delegației României de la Bruxelles O zi mai târziu este programată conferința „European Values and Excellence: The Legacy of Nadia Comăneci, 50 Years On”, care va fi prezidată de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, și de Dragoș Benea, președintele Comisiei REGI din Parlamentul European. Invitatul special al evenimentului va fi, normal, Nadia Comăneci. Delegația va vizita apoi Parlamentarium, un centrul interactiv de prezentare al instituției europene. „Onești rămâne locul unde totul a început – orașul în care Nadia și-a descoperit pasiunea și talentul, sub îndrumarea antrenorilor Béla și Márta Károlyi”, se arată în comunicat. Reprezentanții municipalității spun că prezența la Bruxelles oferă și o oportunitate de promovare a orașului. „Participarea la evenimentele din Parlamentul European este o oportunitate de a promova moștenirea sportivă a Oneștiului, dar și potențialul său turistic și cultural”, se arată într-un comunicat. Autoritățile locale transmit că, pe tot parcursul acestui an vor fi organizate mai multe proiecte și parteneriate dedicate celebrării marilor performanțe obținute de Nadia Comăneci și, totodată, pentru inspirarea noilor generații de sportivi. „Nadia 2026 este un program aniversar în sportul românesc, care a fost construit pe durata anului 2026, cu evenimente care vor fi sprijinite de Guvernul României, de Agenția Națională pentru Sport, Federația Română de Gimnastică, în parteneriat cu orașul Onești, cu alte orașe și comunități”, a spus Mihai Covaliu, șeful COSR.
Parlamentul European cere crearea unei piețe unice a apărării în Uniunea Europeană. Raportul a fost aprobat miercuri
Parlamentul European a aprobat miercuri un raport care propune crearea unei piețe unice pentru apărare în Uniunea Europeană și adoptarea unor măsuri pentru acoperirea deficitului de capabilități militare ale statelor membre. Acesta a fost adoptat cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri. Conform comunicatului de presă, documentul prezintă planul eurodeputaților pentru un sistem de apărare european mai integrat, cu scopul de a consolida baza tehnologică și industrială din domeniul apărării. Parlamentarii consideră că o piață comună ar putea crește eficiența cheltuielilor militare, ar putea susține competitivitatea industriei și ar putea întări autonomia strategică a Uniunii. Raportul prevede, de altfel, creșterea finanțării europene pe termen lung pentru sectorul apărării, dar și dezvoltarea unor programe comune de achiziții. Eurodeputații propun și o administrare comună a echipamentelor militare pe durata întregului ciclu de viață, dar și reguli mai simple pentru proiectele industriale realizate în cooperare între mai multe state. Un alt obiectiv important îl reprezintă reducerea dependenței de furnizorii din afara Uniunii Europene. Pentru acest lucru, raportul recomandă stimulente care să încurajeze cooperarea între companiile din diferite state membre și să susțină integrarea industriei europene de apărare. Eurodeputații susțin și introducerea unui principiu de tip „cumpărare europeană” în cazul achizițiilor militare. Acest tip de abordare ar putea face cererea mai previzibilă pentru industrie și ar putea încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare, alături de extinderea capacităților de producție. Ucraina este și ea menționată în document, prin arhitectura de securitate europeană. Parlamentarii consideră că Ucraina ar trebui inclusă în piața europeană de apărare și tratată ca parte integrantă a acestui sistem. Pentru eliminarea problemelor, în raport este recomandată reformarea regulilor privind achizițiile publice din domeniul apărării. Deputații cer aplicarea directivelor europene și simplificarea transferurilor de echipamente militare între statele membre. Printre măsuri se regăsesc procedurile de certificare comune și recunoașterea reciprocă a autorizațiilor de securitate.
Parlamentul European susține operaționalizarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră
„Astăzi, am făcut un nou pas concret. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat amendamentul propus de mine prin care legislativul european solicită operaționalizarea acestui hub în poziția sa privind bugetul anual european”, se arată în mesajul publicat joi de Victor Negrescu. Europarlamentarul social-democrat anunță că Parlamentul European a subliniat deja necesitatea înființării unui astfel de centru în rezoluțiile bugetare pentru anii 2026 și 2027, ca urmare a amendamentelor depuse. Potrivit acestuia, operaționalizarea Hubul de Securitate ar permite: „monitorizarea în timp real a spațiului maritim, de la satelit până la fundul mării, ar consolida capacitatea de avertizare timpurie și ar sprijini reacția la noile amenințări, inclusiv la minele marine sau activitățile flotei fantomă rusești”. Victor Negrescu a mai declarat că Hubul înseamnă securitate și investiții pentru România, anunțând că „o decizie pozitivă este probabil să fie anunțată în următoarele luni, cu operaționalizare rapidă”. Acesta a reiterat necesitatea pe care o reprezintă găzduirea acestui Hub, în contextul internațional actual: „Găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră trebuie să fie o prioritate strategică pentru România în actualul context de securitate”.
Propunere în bugetul UE: 2 miliarde de euro pentru combaterea cancerului
Inițiativa vizează asigurarea unei finanțări europene pentru programele de prevenție, depistare și tratament al cancerului. Suma propusă este de minimum două miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. „Oamenii care suferă boli grave, precum cancerul, au dreptul la tratament de calitate, indiferent de regiunea unde locuiesc”, a transmis miercuri europarlamentarul Dan Motreanu. Fondurile ar urma să susțină mai multe domenii ale luptei împotriva cancerului: „Finanțarea ar sprijini prevenția și screeningul, depistarea precoce, îngrijirea oncologică, accesul la inovație și adoptarea de tehnologii moderne”. Sănătatea femeilor, pe tot parcursul vieții Amendamentele au fost depuse în cadrul Comisiei pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, unde se discută prioritățile viitorului buget al Uniunii. Pe lângă combaterea cancerului, propunerile includ și măsuri pentru sprijinirea sănătății femeilor. „Am depus un amendament care prevede sprijin explicit pentru sănătatea femeilor pe tot parcursul vieții”, a explicat europarlamentarul. Prevenție pentru tineri Propunerile includ și măsuri pentru sănătatea mintală a copiilor și a tinerilor, pe fondul creșterii problemelor psihologice în rândul acestora. „Am depus, de asemenea, un amendament pentru a consolida sprijinul dedicat sănătății mintale a copiilor și tinerilor, într-un context în care anxietatea, depresia, dependențele digitale și alte tulburări psihice sunt în creștere în întreaga Uniune Europeană”, a precizat Motreanu. El a subliniat că sunt necesare programe de prevenție și intervenție timpurie, precum și servicii adaptate pentru tineri: „Am solicitat măsuri de prevenție și intervenție timpurie, sprijin pentru servicii de sănătate mintală accesibile și adaptate tinerilor, programe în școli și comunități și formarea specialiștilor”. Schimbări în bugetul UE Potrivit acestuia, amendamentele urmăresc să asigure continuitatea politicilor europene din domeniul sănătății, în condițiile în care structura viitorului buget al UE se schimbă: „Scopul amendamentelor depuse este de a garanta continuitatea acțiunilor europene în domeniile vizate, într-un context în care viitoarea propunere bugetară nu mai prevede un program distinct dedicat sănătății, precum EU4Health”. În noua arhitectură bugetară, sănătatea ar urma să fie inclusă într-un fond mai larg, alături de alte domenii strategice. Potrivit europarlamentarului, „Comisia Europeană a propus înființarea unui Fond european pentru competitivitate, care reunește domenii strategice precum tranziția verde, digitalizarea, reziliența, apărarea și sănătatea”.
UE dă undă verde primelor investiții de 38 de miliarde de euro prin programul SAFE. România, pe listă
Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă. Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie. După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state. Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro. Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene. Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program. SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului. Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic. Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune. Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei. În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada. Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.
Parlamentul European suspendă Premiul Cetățeanului European pentru a reduce costurile
Parlamentul European a decis să renunțe la Premiul Cetățeanului European, ca parte a măsurilor de economisire a banilor. Premiul, creat în 2008, recompensa proiecte ale cetățenilor care sprijină cooperarea europeană și valorile Uniunii Europene. În fiecare an, 50 de proiecte primeau distincția. După o pauză în 2024 din cauza alegerilor europene, premiul a fost suspendat luni seară, la o reuniune a biroului condus de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, și cei 14 vicepreședinți. „În ciuda investițiilor semnificative de-a lungul anilor și a multiplelor modificări ale regulamentului său, Premiul s-a dovedit a fi un proces complex, care necesită multe resurse, și care a produs rezultate minime de informare, inclusiv un impact media măsurabil neglijabil”, se arată într-o notă internă semnată de secretarul general al Parlamentului, Alessandro Chiochetti, revizuită de POLITICO. „Experiența a arătat că proiectele distinse cu Premiul nu au reușit să atragă suficientă atenție la nivel local și regional, ceea ce, la rândul său, împiedică Premiul să contribuie semnificativ la vizibilitatea Parlamentului la scară largă”, mai notează documentul. Suspendarea premiului va ajuta la economisirea a aproximativ 200.000 de euro pe an, majoritatea din bugetul de comunicare. Acești bani vor fi redirecționați către activități mai folositoare din punct de vedere al costurilor, fără a fi specificat exact care activități vor beneficia. Alessandro Chiochetti a spus că este îngrijorat că premiul „ocazional” poate afecta reputația Parlamentului „din cauza percepțiilor de influență politică în unele nominalizări, a problemelor etice sau a acuzațiilor de abateri care implică unii câștigători ai premiilor”. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare și reduceri, care ar avea ca scop să reducă bugetul de comunicare de 127 de milioane de euro.
Grupurile politice ale Parlamentului European au ajuns la un acord comercial între UE și SUA
Grupurile politice din Parlamentul European au ajuns marți la un acord asupra modului de aplicare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, scrie Euronews. Documentul a fost încheiat în iulie 2025 de președintele SUA, Donald Trump, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însă mai are nevoie de ratificare. Înțelegerea prevede tarife americane de 15% pentru exporturile din Uniunea Europeană. În schimb, Uniunea Europeană a acceptat eliminarea completă a tarifelor pentru produsele americane. Aprobarea acordului a stârnit controverse în ultimele săptămâni, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei. În luna ianuarie, Parlamentul European a suspendat procedura de aprobare. Decizia a venit după ce Trump a anunțat impunerea unui tarif de 10% din februarie pentru opt state europene, ca reacție la participarea lor la o misiune militară în zona arctică. Procesul a fost reluat după câteva săptămâni. Reprezentanții grupurilor politice au stabilit atunci detaliile legislative necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Textul rezultat va fi supus unui vot oficial în Comitetul pentru Parteneriat Internațional pe 24 februarie, iar apoi în plenul Parlamentului, în luna martie. Compromisul include o „clauză de apus”, care prevede expirarea scutirii de taxe vamale acordate de UE la finalul lunii martie 2028, dacă nu există o reînnoire explicită. De asemenea, apare o „clauză de suspendare”, activă în situația în care Statele Unite nu respectă regulile stabilite. „După problema Groenlandei, am introdus un criteriu clar pentru suveranitatea teritorială a Uniunii Europene, în setul de criterii pentru o posibilă suspendare”, a declarat eurodeputatul Bernd Lange, negociator principal pentru acest dosar. Varianta Parlamentului mai cuprinde un mecanism de protecție destinat limitării efectelor negative pe care reducerea tarifelor pentru bunurile americane le-ar putea avea asupra pieței europene. Textul prevede și revenirea automată a tarifelor vamale în cazul în care SUA nu reduc propriile taxe la nivelul de 15% pentru peste 400 de produse din sectorul oțelului. Această reducere a fost convenită în iulie anul trecut, însă nu a fost aplicată până acum. După votul final din plen, Parlamentul European va începe negocieri cu statele membre ale UE. În urma acestui proces, anumite condiții ale acordului pot suferi modificări.
Să-ți stea în gât”. Reacția unui vicepreședinte al Parlamentului European după episodul tortului în formă de Groenlanda tăiat de George Simion
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a reacționat miercuri după gestul președintelui AUR, George Simion, care a tăiat un tort în forma Groenlandei, decorat cu steagul Statelor Unite, la un eveniment din Washington. Momentul a avut loc la Trump Kennedy Art Center, unde George Simion a primit un premiu din partea organizației Republican for National Renewal pentru activitatea sa legată de libertatea de exprimare și democrația din Europa. În imaginile apărute pe rețelele de socializare se observă și mai mulți membri ai Congresului american. Înainte de a tăia tortul, Simion i-a spus unui participant din Groenlanda că „vom fi acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. După apariția imaginilor, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a transmis un mesaj public liderului AUR printr-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook. „George Simion, am un mesaj pentru tine: Să-ți stea în gât tortul ăla! Când tai tortul ăla, gândește-te că poate era Dobrogea în locul Groenlandei și cineva îți cerea acel teritoriu. Pentru că noi suntem parte dintr-o familie, și când ești parte dintr-o familie ai grijă de nevoile celor din familia ta. Dacă unul din membrii familiei este atacat, nu râzi la lucruri serioase. Pentru că, data viitoare, poate ești tu la rând. Așa că, să-ți stea în gât tortul ăla!”, i-a transmis Nicu Ștefănuță lui George Simion. Mesajul lui Nicu Ștefănuță a stârnit multe reacții controversate pe rețelele sociale, venite din partea susținătorilor lui George Simion și ai partidului AUR.