Negrescu, solicitare oficială către Kaja Kallas, după drona căzută la Galați
„Am transmis o solicitare oficială către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, în urma incidentului produs în România, unde o dronă rusească a încălcat spațiul aerian național și a căzut pe teritoriul țării noastre”, a scris Negrescu, sâmbătă după-amiază, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a precizat că incidentul nu este unul izolat, afirmând că este parte a „unui tipar periculos”, în apropierea granițelor UE și NATO. „Am semnalat, în repetate rânduri, aceste riscuri, în special în ceea ce privește provocările cu care se confruntă România, îngrijorările fiind exprimate și în poziția oficială a Parlamentului European”, a scris Negrescu. Vicepreședintele Parlamentului European a precizat că „acest episod ridică, din nou, întrebări privind nivelul de protecție și capacitatea de reacție la nivel european în fața unor astfel de amenințări”. Negrescu i-a solicitat șefei diplomației UE, Kaja Kallas, „consolidarea mecanismelor europene de monitorizare și răspuns rapid la încălcări ale spațiului aerian, dar și o coordonare mai strânsă între statele membre și instituțiile UE pentru protejarea infrastructurii civile și a populației”. Victor Negrescu i-a cerut șefei diplomației europene „evaluarea unor măsuri suplimentare de descurajare și sancționare”, dar și „integrarea acestor riscuri în viitoarele instrumente europene de securitate și apărare”. „România este la frontiera Uniunii și resimte direct efectele conflictului din vecinătate. Protejarea cetățenilor europeni nu poate fi fragmentată. Este nevoie de un răspuns comun, coordonat și credibil. Europa trebuie să fie prezentă acolo unde cetățenii săi au nevoie de siguranță”, conchide Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Reamintim că sâmbătă dimineața, în jurul orei 2:31, o dronă rusească de tip Geran 2 a căzut într-o gospodărie din Galați, afectând o anexă, dar și un stâlp de electricitate. Drona, care avea încărcătură explozivă, a fost detonată controlat de geniști, în jurul amiezii. La scurt timp, MApN, a raportat că noi fragmente de dronă au fost găsite în județul Tulcea, iar o echipă de specialiști au intervenit la fața locului pentru cercetări, dar și probe.
Victor Negrescu cere ajutor de stat la nivel UE pentru criza combustibililor
Victor Negrescu a anunțat miercuri că a transmis o solicitare oficială vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, privind instituirea unui mecanism temporar de sprijin la nivel european. El atrage atenția că majorarea accelerată a prețurilor la combustibili „pune o presiune reală pe companiile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Costurile operaționale cresc, investițiile sunt amânate, iar efectele se resimt direct în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor”. „Datele europene arată clar: energia poate reprezenta între 10% și 20% din costurile unei companii, iar scumpirea combustibililor poate duce la creșteri de până la 15–30% ale costurilor operaționale în sectoarele cele mai afectate precum transportul, agricultura sau industria. Aceste evoluții alimentează inflația și accentuează riscurile sociale, mai ales în economiile mai vulnerabile din Europa Centrală și de Est”. În opinia sa, este necesară o reacție rapidă la nivel european pentru a proteja economia și puterea de cumpărare a cetățenilor. „Uniunea Europeană a mai demonstrat că poate interveni eficient în situații de criză, inclusiv prin acest instrument. Este momentul să o facă din nou. Un astfel de mecanism ar permite statelor membre să acționeze rapid și coordonat, protejând economia, locurile de muncă și puterea de cumpărare a cetățenilor”.
Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Diana Șoșoacă, audiată în Parlamentul European. Decizie așteptată privind ridicarea imunității
Diana Șoșoacă a fost audiată marți în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European, în contextul unei solicitări venite din partea Parchetul General al României privind ridicarea imunității sale parlamentare. Demersul are legătură cu o anchetă deschisă în România, unde europarlamentara este acuzată de 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Audierea a avut loc în cadrul Comisiei JURI și s-a desfășurat cu ușile închise. Membrii comisiei urmează să redacteze un raport, iar decizia finală va aparține plenului Parlamentului European. În cazul unui vot favorabil, imunitatea acesteia va fi ridicată, iar autoritățile din România vor putea continua ancheta. Chiar dacă ședința nu a fost publică, Diana Șoșoacă a transmis ulterior un mesaj pe rețelele sociale, unde a prezentat propria versiune asupra discuțiilor. „Am subliniat foarte clar că e un abuz și un precedent pentru ei și oricine va avea probleme cu puterea de la acel moment. Am prezentat cam tot ceea ce s-a întâmplat în România. Am solicitat să se respecte dreptul la apărare al oricărui om. (…) Sunt sigură că fiecare în sufletul lui a simțit că ar putea fi oricând în locul meu. Le-am spus «ce ar fi acum să ridicăm imunitatea tuturor europarlamentarilor care au vorbit împotriva lui Netanyahu, Metsola, Von der Leyen?» Ar fi trebuit să îmi adreseze întrebări. A fost o liniște mormântală în sală să știți”, a declarat aceasta. Diana Șoșoacă susține că situația are un caracter politic și a afirmat că a primit oferte de protecție din alte state, pe care le-a refuzat. „Sunt 5 țări, unele europene, care mi-a oferit posibilitatea de a cere azil politic. Le-am mulțumit frumos și am refuzat. Eu nu sunt o lașă”, a mai spus Diana Șoșoacă. Decizia Parlamentului European va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără obstacolul imunității parlamentare.
Rogobete, vizită oficială la Bruxelles. Ministrul va vizita un spital militar și va participa la o dezbatere europeană
Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Partidul Social Democrat, scopul vizitei este acela de a consolida dialogului instituțional și schimbul de bune practici în domeniul organizării serviciilor medicale. De asemenea, Rogobete va participa și la o dezbatere europeană pe tema sănătății mintale și utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale în prevenție. Luni, la Bruxelles, ministrul Sănătății va vizita Queen Astrid Military Hospital, alături de Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac; Dezbaterea intitulată „Prevenția în sănătatea mintală în era digitală în Europa. Instrumente digitale, expertiză umană și protecția minorilor”, organizată la nivelul Parlamentului European se va desfășura, marți. La această dezbatere, Rogobete va participa ca vorbitor. Dezbaterea abordează una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel european, sănătatea mintală, cu accent pe prevenție și intervenție timpurie, în special în rândul copiilor și adolescenților, potrivit comunicatului transmis. În cadrul evenimentului se va dezbate impactul impactul utilizării instrumentelor digitale și al inteligenței artificiale, necesitatea protejării minorilor în mediul online, precum și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii în domeniul prevenției.
Nadia Comăneci, despre momentul în care rușii și americanii au văzut-o și au pus întrebarea istorică
Nadia Comăneci, prezentă la Parlamentul European din Bruxelles la 50 de ani de la nota 10 de la Montreal, a vorbit despre momentul în care rușii și americanii au văzut-o și au pus o întrebare istorică. Legenda sportului românesc și-a amintit de momentul în care a fugit din România în SUA, cu doar o lună înainte de Revoluția din 1989. În momentul în care a aterizat în țara care i-a devenit casă, știrea a fost prezentată de cele mai importante televiziuni și a fost văzută și de președinții George H. W. Bush și Mikhail Gorbachev. Nadia Comăneci, amintire din 1989 În noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989, Nadia Comăneci a luat o decizie radicală și a fugit din România comunistă împreună cu alte persoane. Legenda sportului românesc a mers pe jos câteva ore prin câmp și a trecut ilegal granița în Ungaria, apoi a ajuns în Austria. De acolo, Nadia a cerut azil și a plecat rapid spre Statele Unite ale Americii. Momentul a fost extrem de mediatizat deoarece se întâmpla chiar cu câteva săptămâni înainte de prăbușirea regimului comunist din România. Momentul în care Nadia Comăneci a ajuns în SUA, la sfârșitul lunii noiembrie 1989, a fost tratat ca pe o știre extrem de importantă. Astfel, sportiva a fost intervievată și a apărut la mai multe televiziuni importante. Imaginile ar fi fost văzute și de președinții George H. W. Bush și Mikhail Gorbachev, care și-au pus o întrebare importantă: «Ce facem cu România». Nadia Comăneci, prezentă la Parlamentul European din Bruxelles la 50 de ani de la nota 10 de la Montreal, a vorbit despre acest moment istoric. „(Televiziunile americane au făcut un breaking news cu sosirea ta în State. Atunci, președintele Americii și cel al Uniunii Sovietice s-au întors spre ecran și au întrebat «Ce facem cu România?» După ce te-au văzut pe tine) Eram în căutări, încercam să văd care este rostul meu în acel moment. Nu am știut exact despre această copertă «The Time». Știu că e extrem de valoroasă, istorică. E un moment pe care eu l-am trăit în partea cealaltă. E un moment istoric pentru România. Nu am știut de acest moment, am plecat cu trei săptămâni înainte. Nu știu ce coincidență a fost. E emoționant să vezi această istorie, să văd acest tricou donat de mama celui care și-a pierdut viața. Noi am trăit acest moment, dar e extrem de emoționant să vezi ce s-a întâmplat atunci, câți copii și-au pierdut viața”, a declarat Nadia Comăneci, prezentă la Parlamentul European. Nadia Comăneci, primele impresii de la Parlamentul European „(Ce înseamnă această prezență la Parlamentul European?) Este un moment istoric pentru mine. Nu am fost niciodată aici, este prima dată. În anul istoric Nadia am făcut și acest pas. Mă bucur că am reușit să fac acest pas. Ne gândim cum putem colabora pentru a integra sportul românesc. Mă bucur că au venit toate generațiile, generațiile de acum, de la Onești. Cred că e frumos ca ele să vadă ce se întâmplă în afara gimnasticii”, a mai spus Nadia Comăneci.
Nadia Comăneci, celebrată în Parlamentul European, la 50 de ani de la nota 10! Cum a fost plecarea de la Onești a Zeiței
Nadia Comăneci și o delegație a municipiului Onești au plecat luni dimineață spre Parlamentul European din Bruxelles, acolo unde în perioada 16–18 martie 2026 vor fi organizate la evenimente cu ocazia a 50 de ani de la prima notă perfectă 10 din istoria gimnasticii olimpice. Alături de „Zeița de la Montreal” au decolat spre Belgia și alți mari sportivi ca Marian Drăgulescu, Cătălina Popor, Ana Maria Brânză, Marius Urzică sau Andreea Răducan. Nadia Comăneci, celebrată cum se cuvine în Parlamentul European, cu ocazia a 50 de ani de la nota 10 obținută la Montreal! Nadia Comăneci a decolat luni dimineață spre Parlamentul European din Bruxelles, acolo unde în următoarele trei zile vor avea loc evenimente care vor marca cinci decenii de la prima notă perfectă 10 din istoria gimnasticii. Alături de legenda României, din delegație au făcut parte atât foști mari sportivi, ca Marian Drăgulescu, Ana Maria Brânză, Cătălina Ponor, Andreea Răducan și Marius Urzică, cât și primarul municipiului Onești, Adrian Jilcu, șefa CSM Onești, Ingrid Istrate, zece gimnaste ale clubului, consilierul primarului, Alexandru Cristea, precum și Gelu Panfil, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău. Totul vine în contextul celebrării Anului Nadia Comăneci 2026, demers dedicat celei mai cunoscute gimnaste din țara noastră. Astfel, pe 16 martie 2026, delegația venită din România va vizita Casa Istoriei Europene, unde va avea loc un eveniment organizat de Agenția Națională pentru Sport. Foto: ProSport Programul delegației României de la Bruxelles O zi mai târziu este programată conferința „European Values and Excellence: The Legacy of Nadia Comăneci, 50 Years On”, care va fi prezidată de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, și de Dragoș Benea, președintele Comisiei REGI din Parlamentul European. Invitatul special al evenimentului va fi, normal, Nadia Comăneci. Delegația va vizita apoi Parlamentarium, un centrul interactiv de prezentare al instituției europene. „Onești rămâne locul unde totul a început – orașul în care Nadia și-a descoperit pasiunea și talentul, sub îndrumarea antrenorilor Béla și Márta Károlyi”, se arată în comunicat. Reprezentanții municipalității spun că prezența la Bruxelles oferă și o oportunitate de promovare a orașului. „Participarea la evenimentele din Parlamentul European este o oportunitate de a promova moștenirea sportivă a Oneștiului, dar și potențialul său turistic și cultural”, se arată într-un comunicat. Autoritățile locale transmit că, pe tot parcursul acestui an vor fi organizate mai multe proiecte și parteneriate dedicate celebrării marilor performanțe obținute de Nadia Comăneci și, totodată, pentru inspirarea noilor generații de sportivi. „Nadia 2026 este un program aniversar în sportul românesc, care a fost construit pe durata anului 2026, cu evenimente care vor fi sprijinite de Guvernul României, de Agenția Națională pentru Sport, Federația Română de Gimnastică, în parteneriat cu orașul Onești, cu alte orașe și comunități”, a spus Mihai Covaliu, șeful COSR.
Parlamentul European cere crearea unei piețe unice a apărării în Uniunea Europeană. Raportul a fost aprobat miercuri
Parlamentul European a aprobat miercuri un raport care propune crearea unei piețe unice pentru apărare în Uniunea Europeană și adoptarea unor măsuri pentru acoperirea deficitului de capabilități militare ale statelor membre. Acesta a fost adoptat cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri. Conform comunicatului de presă, documentul prezintă planul eurodeputaților pentru un sistem de apărare european mai integrat, cu scopul de a consolida baza tehnologică și industrială din domeniul apărării. Parlamentarii consideră că o piață comună ar putea crește eficiența cheltuielilor militare, ar putea susține competitivitatea industriei și ar putea întări autonomia strategică a Uniunii. Raportul prevede, de altfel, creșterea finanțării europene pe termen lung pentru sectorul apărării, dar și dezvoltarea unor programe comune de achiziții. Eurodeputații propun și o administrare comună a echipamentelor militare pe durata întregului ciclu de viață, dar și reguli mai simple pentru proiectele industriale realizate în cooperare între mai multe state. Un alt obiectiv important îl reprezintă reducerea dependenței de furnizorii din afara Uniunii Europene. Pentru acest lucru, raportul recomandă stimulente care să încurajeze cooperarea între companiile din diferite state membre și să susțină integrarea industriei europene de apărare. Eurodeputații susțin și introducerea unui principiu de tip „cumpărare europeană” în cazul achizițiilor militare. Acest tip de abordare ar putea face cererea mai previzibilă pentru industrie și ar putea încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare, alături de extinderea capacităților de producție. Ucraina este și ea menționată în document, prin arhitectura de securitate europeană. Parlamentarii consideră că Ucraina ar trebui inclusă în piața europeană de apărare și tratată ca parte integrantă a acestui sistem. Pentru eliminarea problemelor, în raport este recomandată reformarea regulilor privind achizițiile publice din domeniul apărării. Deputații cer aplicarea directivelor europene și simplificarea transferurilor de echipamente militare între statele membre. Printre măsuri se regăsesc procedurile de certificare comune și recunoașterea reciprocă a autorizațiilor de securitate.
Parlamentul European susține operaționalizarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră
„Astăzi, am făcut un nou pas concret. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat amendamentul propus de mine prin care legislativul european solicită operaționalizarea acestui hub în poziția sa privind bugetul anual european”, se arată în mesajul publicat joi de Victor Negrescu. Europarlamentarul social-democrat anunță că Parlamentul European a subliniat deja necesitatea înființării unui astfel de centru în rezoluțiile bugetare pentru anii 2026 și 2027, ca urmare a amendamentelor depuse. Potrivit acestuia, operaționalizarea Hubul de Securitate ar permite: „monitorizarea în timp real a spațiului maritim, de la satelit până la fundul mării, ar consolida capacitatea de avertizare timpurie și ar sprijini reacția la noile amenințări, inclusiv la minele marine sau activitățile flotei fantomă rusești”. Victor Negrescu a mai declarat că Hubul înseamnă securitate și investiții pentru România, anunțând că „o decizie pozitivă este probabil să fie anunțată în următoarele luni, cu operaționalizare rapidă”. Acesta a reiterat necesitatea pe care o reprezintă găzduirea acestui Hub, în contextul internațional actual: „Găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră trebuie să fie o prioritate strategică pentru România în actualul context de securitate”.
Propunere în bugetul UE: 2 miliarde de euro pentru combaterea cancerului
Inițiativa vizează asigurarea unei finanțări europene pentru programele de prevenție, depistare și tratament al cancerului. Suma propusă este de minimum două miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. „Oamenii care suferă boli grave, precum cancerul, au dreptul la tratament de calitate, indiferent de regiunea unde locuiesc”, a transmis miercuri europarlamentarul Dan Motreanu. Fondurile ar urma să susțină mai multe domenii ale luptei împotriva cancerului: „Finanțarea ar sprijini prevenția și screeningul, depistarea precoce, îngrijirea oncologică, accesul la inovație și adoptarea de tehnologii moderne”. Sănătatea femeilor, pe tot parcursul vieții Amendamentele au fost depuse în cadrul Comisiei pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, unde se discută prioritățile viitorului buget al Uniunii. Pe lângă combaterea cancerului, propunerile includ și măsuri pentru sprijinirea sănătății femeilor. „Am depus un amendament care prevede sprijin explicit pentru sănătatea femeilor pe tot parcursul vieții”, a explicat europarlamentarul. Prevenție pentru tineri Propunerile includ și măsuri pentru sănătatea mintală a copiilor și a tinerilor, pe fondul creșterii problemelor psihologice în rândul acestora. „Am depus, de asemenea, un amendament pentru a consolida sprijinul dedicat sănătății mintale a copiilor și tinerilor, într-un context în care anxietatea, depresia, dependențele digitale și alte tulburări psihice sunt în creștere în întreaga Uniune Europeană”, a precizat Motreanu. El a subliniat că sunt necesare programe de prevenție și intervenție timpurie, precum și servicii adaptate pentru tineri: „Am solicitat măsuri de prevenție și intervenție timpurie, sprijin pentru servicii de sănătate mintală accesibile și adaptate tinerilor, programe în școli și comunități și formarea specialiștilor”. Schimbări în bugetul UE Potrivit acestuia, amendamentele urmăresc să asigure continuitatea politicilor europene din domeniul sănătății, în condițiile în care structura viitorului buget al UE se schimbă: „Scopul amendamentelor depuse este de a garanta continuitatea acțiunilor europene în domeniile vizate, într-un context în care viitoarea propunere bugetară nu mai prevede un program distinct dedicat sănătății, precum EU4Health”. În noua arhitectură bugetară, sănătatea ar urma să fie inclusă într-un fond mai larg, alături de alte domenii strategice. Potrivit europarlamentarului, „Comisia Europeană a propus înființarea unui Fond european pentru competitivitate, care reunește domenii strategice precum tranziția verde, digitalizarea, reziliența, apărarea și sănătatea”.