UE dă undă verde primelor investiții de 38 de miliarde de euro prin programul SAFE. România, pe listă
Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă. Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie. După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state. Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro. Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene. Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program. SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului. Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic. Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune. Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei. În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada. Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.
Parlamentul European suspendă Premiul Cetățeanului European pentru a reduce costurile
Parlamentul European a decis să renunțe la Premiul Cetățeanului European, ca parte a măsurilor de economisire a banilor. Premiul, creat în 2008, recompensa proiecte ale cetățenilor care sprijină cooperarea europeană și valorile Uniunii Europene. În fiecare an, 50 de proiecte primeau distincția. După o pauză în 2024 din cauza alegerilor europene, premiul a fost suspendat luni seară, la o reuniune a biroului condus de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, și cei 14 vicepreședinți. „În ciuda investițiilor semnificative de-a lungul anilor și a multiplelor modificări ale regulamentului său, Premiul s-a dovedit a fi un proces complex, care necesită multe resurse, și care a produs rezultate minime de informare, inclusiv un impact media măsurabil neglijabil”, se arată într-o notă internă semnată de secretarul general al Parlamentului, Alessandro Chiochetti, revizuită de POLITICO. „Experiența a arătat că proiectele distinse cu Premiul nu au reușit să atragă suficientă atenție la nivel local și regional, ceea ce, la rândul său, împiedică Premiul să contribuie semnificativ la vizibilitatea Parlamentului la scară largă”, mai notează documentul. Suspendarea premiului va ajuta la economisirea a aproximativ 200.000 de euro pe an, majoritatea din bugetul de comunicare. Acești bani vor fi redirecționați către activități mai folositoare din punct de vedere al costurilor, fără a fi specificat exact care activități vor beneficia. Alessandro Chiochetti a spus că este îngrijorat că premiul „ocazional” poate afecta reputația Parlamentului „din cauza percepțiilor de influență politică în unele nominalizări, a problemelor etice sau a acuzațiilor de abateri care implică unii câștigători ai premiilor”. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare și reduceri, care ar avea ca scop să reducă bugetul de comunicare de 127 de milioane de euro.
Grupurile politice ale Parlamentului European au ajuns la un acord comercial între UE și SUA
Grupurile politice din Parlamentul European au ajuns marți la un acord asupra modului de aplicare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, scrie Euronews. Documentul a fost încheiat în iulie 2025 de președintele SUA, Donald Trump, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însă mai are nevoie de ratificare. Înțelegerea prevede tarife americane de 15% pentru exporturile din Uniunea Europeană. În schimb, Uniunea Europeană a acceptat eliminarea completă a tarifelor pentru produsele americane. Aprobarea acordului a stârnit controverse în ultimele săptămâni, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei. În luna ianuarie, Parlamentul European a suspendat procedura de aprobare. Decizia a venit după ce Trump a anunțat impunerea unui tarif de 10% din februarie pentru opt state europene, ca reacție la participarea lor la o misiune militară în zona arctică. Procesul a fost reluat după câteva săptămâni. Reprezentanții grupurilor politice au stabilit atunci detaliile legislative necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Textul rezultat va fi supus unui vot oficial în Comitetul pentru Parteneriat Internațional pe 24 februarie, iar apoi în plenul Parlamentului, în luna martie. Compromisul include o „clauză de apus”, care prevede expirarea scutirii de taxe vamale acordate de UE la finalul lunii martie 2028, dacă nu există o reînnoire explicită. De asemenea, apare o „clauză de suspendare”, activă în situația în care Statele Unite nu respectă regulile stabilite. „După problema Groenlandei, am introdus un criteriu clar pentru suveranitatea teritorială a Uniunii Europene, în setul de criterii pentru o posibilă suspendare”, a declarat eurodeputatul Bernd Lange, negociator principal pentru acest dosar. Varianta Parlamentului mai cuprinde un mecanism de protecție destinat limitării efectelor negative pe care reducerea tarifelor pentru bunurile americane le-ar putea avea asupra pieței europene. Textul prevede și revenirea automată a tarifelor vamale în cazul în care SUA nu reduc propriile taxe la nivelul de 15% pentru peste 400 de produse din sectorul oțelului. Această reducere a fost convenită în iulie anul trecut, însă nu a fost aplicată până acum. După votul final din plen, Parlamentul European va începe negocieri cu statele membre ale UE. În urma acestui proces, anumite condiții ale acordului pot suferi modificări.
Să-ți stea în gât”. Reacția unui vicepreședinte al Parlamentului European după episodul tortului în formă de Groenlanda tăiat de George Simion
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a reacționat miercuri după gestul președintelui AUR, George Simion, care a tăiat un tort în forma Groenlandei, decorat cu steagul Statelor Unite, la un eveniment din Washington. Momentul a avut loc la Trump Kennedy Art Center, unde George Simion a primit un premiu din partea organizației Republican for National Renewal pentru activitatea sa legată de libertatea de exprimare și democrația din Europa. În imaginile apărute pe rețelele de socializare se observă și mai mulți membri ai Congresului american. Înainte de a tăia tortul, Simion i-a spus unui participant din Groenlanda că „vom fi acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. După apariția imaginilor, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a transmis un mesaj public liderului AUR printr-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook. „George Simion, am un mesaj pentru tine: Să-ți stea în gât tortul ăla! Când tai tortul ăla, gândește-te că poate era Dobrogea în locul Groenlandei și cineva îți cerea acel teritoriu. Pentru că noi suntem parte dintr-o familie, și când ești parte dintr-o familie ai grijă de nevoile celor din familia ta. Dacă unul din membrii familiei este atacat, nu râzi la lucruri serioase. Pentru că, data viitoare, poate ești tu la rând. Așa că, să-ți stea în gât tortul ăla!”, i-a transmis Nicu Ștefănuță lui George Simion. Mesajul lui Nicu Ștefănuță a stârnit multe reacții controversate pe rețelele sociale, venite din partea susținătorilor lui George Simion și ai partidului AUR.
Gabriela Firea, despre Acordul UE-Mercosur: Ipocrizia colegilor din coaliție de la USR este imensă
„Câteva lămuriri necesare pe acordul UE-Mercosur și proiectul votat de mine și de ceilalți colegi europarlamentarii PSD, în 16 decembrie 2025. Ipocrizia «colegilor» din coaliție de la USR este imensă. Nu pot ei minți, cât putem noi demonstra adevărul și lupta pentru interesele românilor. Nu am votat acordul, ci măsuri prin care fermieri ar fi protejați”, susține, duminică, pe Facebook, Gabriela Firea. Ea spune că în 16 decembrie 2025 a fost votată o propunere a Parlamentului European prin care s-au cerut măsuri suplimentare de protecție a fermierilor. „Nu acordul UE-Mercosur!!!!! Este falsă informația rostogolită de USR, dar și de PNL, că europarlamentarii PSD au votat deja acordul și acum joacă teatru în fața fermierilor. Acordul se votează în a doua parte a lunii ianuarie”, scrie europarlamentarul PSD. Firea cere explicații de la USR Ea cere USR să explice de ce a votat împotriva măsurilor de siguranță pentru fermieri cei doi europarlamentari români, membri ai grupului Renew. Firea susține că aceștia au respins ca solicitarea ca în regulament să existe specificația clară care obliga Comisia Europeană să adopte măsuri de salvgardare, în sprijinul fermierilor afectați, au respins „Clauza privind mediul, sănătatea și măsurile sanitare și fitosanitare”și suspendarea acordului dacă se descoperă importuri de produse care nu respectă normele europene, de exemplu produsele agricole modificate genetic. Ea arată că delegația PSD din Parlamentul European a susținut mereu că negocierea și dialogul trebuie să continue, în interesul românilor. „Faptul că miniștrii USR nu au ținut cont de poziția oficială a colegului meu Florin Barbu, ministrul Agriculturii, și nici nu au discutat cu fermierii înainte de vot, este grav! Sănătatea românilor, având în vedere acuzațiile că vor intra în UE produse modificate genetic sau mai puțin controlate, trebuie să fie o prioritate, dincolo de obiectivele economice de scurtă durată. Așadar, adevărul nu poate fi cosmetizat. Europarlamentarii USR au respins măsuri de protecție cruciale, așa cum miniștrii USR au dat mandat de vot pentru acord, fără să consulte fermierii sau să țină cont de opinia ministrului Agriculturii. Dacă nici asta nu e trădarea intereselor românilor…”, adaugă Gabriela Firea. Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri.
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la importul de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027. Proiectul de lege corespunzător a fost adoptat cu 500 de voturi „pentru”, 120 „împotrivă” și 32 de abțineri în Parlamentul European. Acum, documentul trebuie să fie aprobat oficial de Consiliul UE. Noua lege adoptată miercuri va întări securitatea energetică a UE. Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc va fi interzis în UE odată ce legislația va intra în vigoare la începutul anului 2026. Importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate treptat până la 30 septembrie 2027. Noua lege stabilește, de asemenea, sancțiuni care trebuie aplicate de statele membre împotriva operatorilor care o încalcă. Pe durata negocierilor cu președinția daneză a Consiliului, deputații europeni au insistat pentru interzicerea tuturor importurilor de petrol rusesc și au obținut un angajament din partea Comisiei Europene de a prezenta legislația în acest sens la începutul anului 2026, astfel încât o interdicție eficientă să poată intra în vigoare cât mai curând posibil și nu mai târziu de sfârșitul anului 2027. Deputații europeni au insistat, de asemenea, pentru condiții mai stricte în care poate avea loc o suspendare temporară a interdicției de import, în situații de urgență legate de securitatea energetică a UE. „Este un moment istoric. UE face un pas uriaș către o nouă eră, fără gazul și petrolul rusesc. Rusia nu mai poate folosi niciodată exporturile de combustibili fosili ca „armă” împotriva Europei. Prioritățile noastre cheie au fost accelerarea cât mai mult posibil a calendarului de interzicere a gazelor rusești prin conducte, interzicerea contractelor de gaz natural lichefiat pe termen lung cu un an mai devreme decât era prevăzut și prevenirea eludării acestor noi reguli. Acum, trebuie să acționăm fără întârziere pentru a pune în aplicare acest acord și să ne îndreptăm atenția către importurile de petrol, unde vom ține Comisia Europeană să își respecte angajamentul de a face o propunere la începutul anului 2026”, a declarat deputatul european principal al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda). „Votul de astăzi transmite un mesaj clar și puternic: Europa nu va mai fi niciodată dependentă de gazul rusesc. Aceasta este o realizare majoră pentru UE și un punct de cotitură istoric în politica energetică europeană. Am consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin introducerea unui mijloc către interzicerea petrolului și a produselor aferente, prin încheierea contractelor pe termen lung mai devreme decât se propusese inițial și prin asigurarea unor sancțiuni pentru nerespectare”, a declarat Inese Vaidere (PPE, Letonia), eurodeputatul principal al Comisiei pentru Comerț Internațional. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Europa „divorțează” energetic de Moscova. The Insider: „Rusia mai are o PROBLEMĂ, Turcia reprezintă cea mai mare parte a profiturilor Gazprom din operațiunile europene. Acest lucru nu va dura”
Eurodeputați, oficiali guvernamentali și fermieri din Estul Europei, uniți pentru apărarea fondurilor pentru agricultură
Un demers comun fără precedent a fost lansat în Parlamentul European de vicepreședintele Victor Negrescu, alături de eurodeputatul leton Nils Ušakovs și eurodeputatul polonez Krzysztof Śmiszek, pentru a apăra și consolida fondurile europene dedicate agriculturii. Inițiativa a reunit eurodeputați din mai multe state est-europene, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai organizațiilor fermierilor, în contextul discuțiilor intense privind viitorul buget al Uniunii Europene. Acțiunea vine într-un moment crucial, în care există îngrijorări tot mai mari cu privire la sustenabilitatea finanțării sectorului agricol – un pilon fundamental pentru securitatea alimentară, competitivitatea economică și stabilitatea socială a regiunii est-europene. „Agricultura este pilonul care menține stabilitatea economică și socială a Uniunii. Ca reprezentanți ai Europei de Est, avem responsabilitatea de a ne face vocea auzită și de a proteja fondurile care sprijină milioane de fermieri. Este esențial ca viitorul buget european să nu lase agricultura într-un con de umbră”, a declarat Victor Negrescu. Acesta a subliniat importanța sectorului în România, unde aproape 13,5 milioane de hectare – adică 57% din suprafața țării – sunt utilizate pentru agricultură, iar 25% din forța de muncă, aproximativ 3,5 milioane de persoane, activează în domeniu, cel mai mare procent din UE. Participanții la întâlnire au evidențiat necesitatea unei poziții comune a statelor din Estul Europei în negocierile cu instituțiile europene, cu obiective clare, precum menținerea unei finanțări stabile și predictibile pentru agricultură, sprijinirea investițiilor în modernizare și tehnologizare, dezvoltarea unei agriculturi performante, adaptate specificului regional și protecție în fața volatilității pieței și a importurilor care afectează competitivitatea fermierilor europeni. „Este un mesaj puternic: Estul Europei este unit și hotărât să apere fermierii și agricultura la nivel european. Ne dorim o creștere a subvențiilor pentru fermieri și fonduri adecvate pentru dezvoltarea zonelor rurale”, a adăugat Negrescu. La reuniune au participat Carla Tavares, coraportor pentru Cadrul Financiar Multianual, ministrul Agriculturii din Letonia, Armands Krauze, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii din România, Violeta Mușat, viceministrul Agriculturii din Polonia, Jacek Czerniak, alături de numeroși eurodeputați și reprezentanți ai fermierilor din Europa Centrală și de Est.
1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare europeană. Fifor: Pentru România, această oportunitate este esențială
Mihai Fifor spune joi, într-o postare pe Facebook, că Parlamentul European a aprobat primul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP), un instrument care pune la dispoziție 1,5 miliarde de euro până în 2027 pentru a consolida capacitatea de producție militară a Europei. Programul introduce achiziții comune, proiecte europene de interes comun și un mecanism european de „securitate a aprovizionării”, menit să reducă dependențele externe și să permită livrarea rapidă de echipamente, inclusiv în situații de criză. Fostul ministru al Apărării arată că Europa trebuie să accelereze în mod decisiv ritmul de înzestrare și să își refacă baza industrială de apărare. „Pentru România, această oportunitate este esențială. Noua Strategie Națională de Apărare, adoptată ieri în Parlament, subliniază explicit că țara noastră are obligația să își reconstruiască industria de apărare și să participe activ la lanțurile europene de producție militară. Fără capacitate industrială proprie, fără producție internă, nu putem avea predictibilitate în înzestrare și nici autonomie strategică reală”, a scris Fifor pe rețeaua de socializare. El susține că România trebuie să fie parte a fiecărui efort european care vizează dezvoltarea capabilităților, creșterea producției și integrarea tehnologică. „În joc nu este doar modernizarea Armatei României, ci și consolidarea economiei naționale de apărare, crearea de locuri de muncă, investițiile în tehnologie, cercetare, dezvoltare și întărirea poziției României în arhitectura de securitate a Europei. Strategia adoptată ieri arată limpede direcția: România trebuie să redevină producător de capabilități, nu doar beneficiar al acestora”, transmite social-democratul. El spune că România are datoria strategică de a accelera în același ritm cu Europa, nu ca spectator, ci ca actor deplin, capabil să contribuie, să producă și să își asume rolul cuvenit într-o arhitectură europeană de securitate care se redefinește.
Cazul păpușilor sexuale cu înfățișare de copil pe masa Parlamentului European
Europarlamentarul Gabriela Firea anunță că, miercuri, plenul Parlamentului European de la Strasbourg, se pregătește să voteze un proiect crucial: „Protejarea consumatorilor din UE împotriva practicilor anumitor platforme de comerț electronic: cazul păpușilor sexuale cu înfățișare de copil, al armelor și al altor produse și materiale ilegale”. „Am luat deja atitudine! Încă de la confirmarea cazurilor scandaloase privind vânzarea păpușilor sexuale cu înfățișare de copil pe cele mai mari platforme comerciale, foarte accesate de români, am înaintat o interpelare Comisiei Europene”, susține Gabriela Firea pe Facebook. Social-democrata arată că a cerut Comisiei să asigure monitorizarea proactivă a platformelor online mari pentru a preveni vânzarea acestor produse, „nu doar să reacționeze la raportări”. De asemenea, Firea spune că a solicitat demararea de urgență a investigațiilor în temeiul Articolelor 51 și 52 din Digital Services Act (DSA) pentru a penaliza platformele care pun în pericol siguranța minorilor, dar și crearea unui mecanism permanent de alertă rapidă și eliminare la nivelul întregii UE, coordonat cu Europol, „pentru a închide definitiv lacuna de aplicare care permite acestor produse să ajungă pe piață”. „Votul de astăzi nu face decât să întărească această luptă. Vom continua să facem presiuni pentru aplicarea strictă și imediată a DSA pentru a proteja copiii și pentru a face spațiul digital mai sigur. Zero toleranță pentru conținutul și produsele ilegale”, adaugă Gabriela Firea pe rețeaua de socializare. Mai mulți retaileri au intrat în atenția autorităților cu privire la vânzarea de păpuși sexuale cu aspect infantil.
Gabriela Firea cere măsuri ferme la nivel european pentru combaterea violenței împotriva femeilor
Documentul include propuneri concrete privind extinderea protecției pentru victime, incriminarea feminicidului și sancțiuni mai dure pentru agresori. Propunerile Gabrielei Firea pentru combaterea violenței împotriva femeilor la nivelul UE În scrisoarea sa, Firea subliniază necesitatea unui cadru juridic comun pentru prevenția, investigarea și sancționarea agresiunilor asupra femeilor, argumentând că responsabilitatea pentru combaterea violenței împotriva femeilor este una comună. Ea mai propune un cadru strategic european pentru sprijin psihologic, consiliere și adăposturi dedicate victimelor, precum și o linie bugetară specifică pentru finanțarea organizațiilor de apărare a drepturilor femeilor. Europarlamentarul PSD solicită, de asemenea, introducerea unui set unic de indicatori de performanță în Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, prin care să fie monitorizată autonomia economică a femeilor, nivelul de încredere în instituții și participarea la procesul decizional. Totodată, Firea cere obligarea statelor membre să colecteze și să raporteze date armonizate privind violența de gen. Printre măsurile avansate se numără și crearea unui mecanism european permanent, cu rol operațional și interconectat, care să faciliteze coordonarea transfrontalieră, alertarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre. Firea avertizează că fenomenul violenței domestice este în creștere în numeroase state ale Uniunii Europene, iar cazurile recente, inclusiv cele din România, arată vulnerabilități majore în sistemele de protecție. Ea a amintit cazul recent al unei femei ucise pe stradă de fostul soț, în prezența copilului lor, deși victima depusese plângeri și exista un ordin de restricție în vigoare. Acest exemplu, spune Firea, subliniază necesitatea unor instrumente legislative mai eficiente și a unor mecanisme de intervenție rapide pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Apel politic pentru combaterea violenței împotriva femeilor Firea afirmă că este profund angajată în apărarea drepturilor femeilor, în calitate de membru al Comisiei FEMM, și că propunerile sale sunt rezultatul consultărilor cu specialiști, experți și reprezentanți ai societății civile. „Combaterea violenței fizice, sexuale, psihologice și economice împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate a Uniunii Europene”, a scris aceasta.