Să-ți stea în gât”. Reacția unui vicepreședinte al Parlamentului European după episodul tortului în formă de Groenlanda tăiat de George Simion
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a reacționat miercuri după gestul președintelui AUR, George Simion, care a tăiat un tort în forma Groenlandei, decorat cu steagul Statelor Unite, la un eveniment din Washington. Momentul a avut loc la Trump Kennedy Art Center, unde George Simion a primit un premiu din partea organizației Republican for National Renewal pentru activitatea sa legată de libertatea de exprimare și democrația din Europa. În imaginile apărute pe rețelele de socializare se observă și mai mulți membri ai Congresului american. Înainte de a tăia tortul, Simion i-a spus unui participant din Groenlanda că „vom fi acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. După apariția imaginilor, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a transmis un mesaj public liderului AUR printr-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook. „George Simion, am un mesaj pentru tine: Să-ți stea în gât tortul ăla! Când tai tortul ăla, gândește-te că poate era Dobrogea în locul Groenlandei și cineva îți cerea acel teritoriu. Pentru că noi suntem parte dintr-o familie, și când ești parte dintr-o familie ai grijă de nevoile celor din familia ta. Dacă unul din membrii familiei este atacat, nu râzi la lucruri serioase. Pentru că, data viitoare, poate ești tu la rând. Așa că, să-ți stea în gât tortul ăla!”, i-a transmis Nicu Ștefănuță lui George Simion. Mesajul lui Nicu Ștefănuță a stârnit multe reacții controversate pe rețelele sociale, venite din partea susținătorilor lui George Simion și ai partidului AUR.
Gabriela Firea, despre Acordul UE-Mercosur: Ipocrizia colegilor din coaliție de la USR este imensă
„Câteva lămuriri necesare pe acordul UE-Mercosur și proiectul votat de mine și de ceilalți colegi europarlamentarii PSD, în 16 decembrie 2025. Ipocrizia «colegilor» din coaliție de la USR este imensă. Nu pot ei minți, cât putem noi demonstra adevărul și lupta pentru interesele românilor. Nu am votat acordul, ci măsuri prin care fermieri ar fi protejați”, susține, duminică, pe Facebook, Gabriela Firea. Ea spune că în 16 decembrie 2025 a fost votată o propunere a Parlamentului European prin care s-au cerut măsuri suplimentare de protecție a fermierilor. „Nu acordul UE-Mercosur!!!!! Este falsă informația rostogolită de USR, dar și de PNL, că europarlamentarii PSD au votat deja acordul și acum joacă teatru în fața fermierilor. Acordul se votează în a doua parte a lunii ianuarie”, scrie europarlamentarul PSD. Firea cere explicații de la USR Ea cere USR să explice de ce a votat împotriva măsurilor de siguranță pentru fermieri cei doi europarlamentari români, membri ai grupului Renew. Firea susține că aceștia au respins ca solicitarea ca în regulament să existe specificația clară care obliga Comisia Europeană să adopte măsuri de salvgardare, în sprijinul fermierilor afectați, au respins „Clauza privind mediul, sănătatea și măsurile sanitare și fitosanitare”și suspendarea acordului dacă se descoperă importuri de produse care nu respectă normele europene, de exemplu produsele agricole modificate genetic. Ea arată că delegația PSD din Parlamentul European a susținut mereu că negocierea și dialogul trebuie să continue, în interesul românilor. „Faptul că miniștrii USR nu au ținut cont de poziția oficială a colegului meu Florin Barbu, ministrul Agriculturii, și nici nu au discutat cu fermierii înainte de vot, este grav! Sănătatea românilor, având în vedere acuzațiile că vor intra în UE produse modificate genetic sau mai puțin controlate, trebuie să fie o prioritate, dincolo de obiectivele economice de scurtă durată. Așadar, adevărul nu poate fi cosmetizat. Europarlamentarii USR au respins măsuri de protecție cruciale, așa cum miniștrii USR au dat mandat de vot pentru acord, fără să consulte fermierii sau să țină cont de opinia ministrului Agriculturii. Dacă nici asta nu e trădarea intereselor românilor…”, adaugă Gabriela Firea. Acordul comercial între Uniunea Europeană și blocul Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri.
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la importul de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027
Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027. Proiectul de lege corespunzător a fost adoptat cu 500 de voturi „pentru”, 120 „împotrivă” și 32 de abțineri în Parlamentul European. Acum, documentul trebuie să fie aprobat oficial de Consiliul UE. Noua lege adoptată miercuri va întări securitatea energetică a UE. Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc va fi interzis în UE odată ce legislația va intra în vigoare la începutul anului 2026. Importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate treptat până la 30 septembrie 2027. Noua lege stabilește, de asemenea, sancțiuni care trebuie aplicate de statele membre împotriva operatorilor care o încalcă. Pe durata negocierilor cu președinția daneză a Consiliului, deputații europeni au insistat pentru interzicerea tuturor importurilor de petrol rusesc și au obținut un angajament din partea Comisiei Europene de a prezenta legislația în acest sens la începutul anului 2026, astfel încât o interdicție eficientă să poată intra în vigoare cât mai curând posibil și nu mai târziu de sfârșitul anului 2027. Deputații europeni au insistat, de asemenea, pentru condiții mai stricte în care poate avea loc o suspendare temporară a interdicției de import, în situații de urgență legate de securitatea energetică a UE. „Este un moment istoric. UE face un pas uriaș către o nouă eră, fără gazul și petrolul rusesc. Rusia nu mai poate folosi niciodată exporturile de combustibili fosili ca „armă” împotriva Europei. Prioritățile noastre cheie au fost accelerarea cât mai mult posibil a calendarului de interzicere a gazelor rusești prin conducte, interzicerea contractelor de gaz natural lichefiat pe termen lung cu un an mai devreme decât era prevăzut și prevenirea eludării acestor noi reguli. Acum, trebuie să acționăm fără întârziere pentru a pune în aplicare acest acord și să ne îndreptăm atenția către importurile de petrol, unde vom ține Comisia Europeană să își respecte angajamentul de a face o propunere la începutul anului 2026”, a declarat deputatul european principal al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda). „Votul de astăzi transmite un mesaj clar și puternic: Europa nu va mai fi niciodată dependentă de gazul rusesc. Aceasta este o realizare majoră pentru UE și un punct de cotitură istoric în politica energetică europeană. Am consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin introducerea unui mijloc către interzicerea petrolului și a produselor aferente, prin încheierea contractelor pe termen lung mai devreme decât se propusese inițial și prin asigurarea unor sancțiuni pentru nerespectare”, a declarat Inese Vaidere (PPE, Letonia), eurodeputatul principal al Comisiei pentru Comerț Internațional. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Europa „divorțează” energetic de Moscova. The Insider: „Rusia mai are o PROBLEMĂ, Turcia reprezintă cea mai mare parte a profiturilor Gazprom din operațiunile europene. Acest lucru nu va dura”
Eurodeputați, oficiali guvernamentali și fermieri din Estul Europei, uniți pentru apărarea fondurilor pentru agricultură
Un demers comun fără precedent a fost lansat în Parlamentul European de vicepreședintele Victor Negrescu, alături de eurodeputatul leton Nils Ušakovs și eurodeputatul polonez Krzysztof Śmiszek, pentru a apăra și consolida fondurile europene dedicate agriculturii. Inițiativa a reunit eurodeputați din mai multe state est-europene, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai organizațiilor fermierilor, în contextul discuțiilor intense privind viitorul buget al Uniunii Europene. Acțiunea vine într-un moment crucial, în care există îngrijorări tot mai mari cu privire la sustenabilitatea finanțării sectorului agricol – un pilon fundamental pentru securitatea alimentară, competitivitatea economică și stabilitatea socială a regiunii est-europene. „Agricultura este pilonul care menține stabilitatea economică și socială a Uniunii. Ca reprezentanți ai Europei de Est, avem responsabilitatea de a ne face vocea auzită și de a proteja fondurile care sprijină milioane de fermieri. Este esențial ca viitorul buget european să nu lase agricultura într-un con de umbră”, a declarat Victor Negrescu. Acesta a subliniat importanța sectorului în România, unde aproape 13,5 milioane de hectare – adică 57% din suprafața țării – sunt utilizate pentru agricultură, iar 25% din forța de muncă, aproximativ 3,5 milioane de persoane, activează în domeniu, cel mai mare procent din UE. Participanții la întâlnire au evidențiat necesitatea unei poziții comune a statelor din Estul Europei în negocierile cu instituțiile europene, cu obiective clare, precum menținerea unei finanțări stabile și predictibile pentru agricultură, sprijinirea investițiilor în modernizare și tehnologizare, dezvoltarea unei agriculturi performante, adaptate specificului regional și protecție în fața volatilității pieței și a importurilor care afectează competitivitatea fermierilor europeni. „Este un mesaj puternic: Estul Europei este unit și hotărât să apere fermierii și agricultura la nivel european. Ne dorim o creștere a subvențiilor pentru fermieri și fonduri adecvate pentru dezvoltarea zonelor rurale”, a adăugat Negrescu. La reuniune au participat Carla Tavares, coraportor pentru Cadrul Financiar Multianual, ministrul Agriculturii din Letonia, Armands Krauze, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii din România, Violeta Mușat, viceministrul Agriculturii din Polonia, Jacek Czerniak, alături de numeroși eurodeputați și reprezentanți ai fermierilor din Europa Centrală și de Est.
1,5 miliarde de euro pentru industria de apărare europeană. Fifor: Pentru România, această oportunitate este esențială
Mihai Fifor spune joi, într-o postare pe Facebook, că Parlamentul European a aprobat primul Program European pentru Industria de Apărare (EDIP), un instrument care pune la dispoziție 1,5 miliarde de euro până în 2027 pentru a consolida capacitatea de producție militară a Europei. Programul introduce achiziții comune, proiecte europene de interes comun și un mecanism european de „securitate a aprovizionării”, menit să reducă dependențele externe și să permită livrarea rapidă de echipamente, inclusiv în situații de criză. Fostul ministru al Apărării arată că Europa trebuie să accelereze în mod decisiv ritmul de înzestrare și să își refacă baza industrială de apărare. „Pentru România, această oportunitate este esențială. Noua Strategie Națională de Apărare, adoptată ieri în Parlament, subliniază explicit că țara noastră are obligația să își reconstruiască industria de apărare și să participe activ la lanțurile europene de producție militară. Fără capacitate industrială proprie, fără producție internă, nu putem avea predictibilitate în înzestrare și nici autonomie strategică reală”, a scris Fifor pe rețeaua de socializare. El susține că România trebuie să fie parte a fiecărui efort european care vizează dezvoltarea capabilităților, creșterea producției și integrarea tehnologică. „În joc nu este doar modernizarea Armatei României, ci și consolidarea economiei naționale de apărare, crearea de locuri de muncă, investițiile în tehnologie, cercetare, dezvoltare și întărirea poziției României în arhitectura de securitate a Europei. Strategia adoptată ieri arată limpede direcția: România trebuie să redevină producător de capabilități, nu doar beneficiar al acestora”, transmite social-democratul. El spune că România are datoria strategică de a accelera în același ritm cu Europa, nu ca spectator, ci ca actor deplin, capabil să contribuie, să producă și să își asume rolul cuvenit într-o arhitectură europeană de securitate care se redefinește.
Cazul păpușilor sexuale cu înfățișare de copil pe masa Parlamentului European
Europarlamentarul Gabriela Firea anunță că, miercuri, plenul Parlamentului European de la Strasbourg, se pregătește să voteze un proiect crucial: „Protejarea consumatorilor din UE împotriva practicilor anumitor platforme de comerț electronic: cazul păpușilor sexuale cu înfățișare de copil, al armelor și al altor produse și materiale ilegale”. „Am luat deja atitudine! Încă de la confirmarea cazurilor scandaloase privind vânzarea păpușilor sexuale cu înfățișare de copil pe cele mai mari platforme comerciale, foarte accesate de români, am înaintat o interpelare Comisiei Europene”, susține Gabriela Firea pe Facebook. Social-democrata arată că a cerut Comisiei să asigure monitorizarea proactivă a platformelor online mari pentru a preveni vânzarea acestor produse, „nu doar să reacționeze la raportări”. De asemenea, Firea spune că a solicitat demararea de urgență a investigațiilor în temeiul Articolelor 51 și 52 din Digital Services Act (DSA) pentru a penaliza platformele care pun în pericol siguranța minorilor, dar și crearea unui mecanism permanent de alertă rapidă și eliminare la nivelul întregii UE, coordonat cu Europol, „pentru a închide definitiv lacuna de aplicare care permite acestor produse să ajungă pe piață”. „Votul de astăzi nu face decât să întărească această luptă. Vom continua să facem presiuni pentru aplicarea strictă și imediată a DSA pentru a proteja copiii și pentru a face spațiul digital mai sigur. Zero toleranță pentru conținutul și produsele ilegale”, adaugă Gabriela Firea pe rețeaua de socializare. Mai mulți retaileri au intrat în atenția autorităților cu privire la vânzarea de păpuși sexuale cu aspect infantil.
Gabriela Firea cere măsuri ferme la nivel european pentru combaterea violenței împotriva femeilor
Documentul include propuneri concrete privind extinderea protecției pentru victime, incriminarea feminicidului și sancțiuni mai dure pentru agresori. Propunerile Gabrielei Firea pentru combaterea violenței împotriva femeilor la nivelul UE În scrisoarea sa, Firea subliniază necesitatea unui cadru juridic comun pentru prevenția, investigarea și sancționarea agresiunilor asupra femeilor, argumentând că responsabilitatea pentru combaterea violenței împotriva femeilor este una comună. Ea mai propune un cadru strategic european pentru sprijin psihologic, consiliere și adăposturi dedicate victimelor, precum și o linie bugetară specifică pentru finanțarea organizațiilor de apărare a drepturilor femeilor. Europarlamentarul PSD solicită, de asemenea, introducerea unui set unic de indicatori de performanță în Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, prin care să fie monitorizată autonomia economică a femeilor, nivelul de încredere în instituții și participarea la procesul decizional. Totodată, Firea cere obligarea statelor membre să colecteze și să raporteze date armonizate privind violența de gen. Printre măsurile avansate se numără și crearea unui mecanism european permanent, cu rol operațional și interconectat, care să faciliteze coordonarea transfrontalieră, alertarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre. Firea avertizează că fenomenul violenței domestice este în creștere în numeroase state ale Uniunii Europene, iar cazurile recente, inclusiv cele din România, arată vulnerabilități majore în sistemele de protecție. Ea a amintit cazul recent al unei femei ucise pe stradă de fostul soț, în prezența copilului lor, deși victima depusese plângeri și exista un ordin de restricție în vigoare. Acest exemplu, spune Firea, subliniază necesitatea unor instrumente legislative mai eficiente și a unor mecanisme de intervenție rapide pentru combaterea violenței împotriva femeilor. Apel politic pentru combaterea violenței împotriva femeilor Firea afirmă că este profund angajată în apărarea drepturilor femeilor, în calitate de membru al Comisiei FEMM, și că propunerile sale sunt rezultatul consultărilor cu specialiști, experți și reprezentanți ai societății civile. „Combaterea violenței fizice, sexuale, psihologice și economice împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate a Uniunii Europene”, a scris aceasta.
Parlamentul European a aprobat votul împuternicit pentru europarlamentarele care sunt însărcinate
Odată cu noile modificări aprobate în această săptămână, femeile însărcinate vor putea să delege votul lor cu trei luni înainte de naștere și șase luni după naștere. Moțiunea a fost adoptată cu 605 voturi pentru din totalul de 640 de voturi reprezentate în cameră, potrivit Euronews. Laura Ballarín, membră grupului S&D din Parlamentul European a salutat această măsură, precizând că, uneori în PE voturile sunt foarte strânse și că fiecare persoană contează. Dacă măsura va fi aplicată la timp, îi va permite să continue să își reprezinte alegătorii, chiar dacă așteaptă un copil. „Nu-mi place să fiu nevoită să aleg între recuperarea fizică după naștere și dreptul meu de a vota”, a declarat Eurodeputata Ballarín pentru Euronews. Ea a declarat că nașterea unui copil nu ar trebui să reprezinte un obstacol pentru femeile care lucrează. Deși votul delegat a fost aprobat de PE, noile modificări trebuie să fie aprobate în unanimitate de Consiliul European, urmând ca apoi, să fie ratificate de parlamentele naționale înainte de a putea intra în vigoare. „Trebuie să încurajăm mai multe femei să candideze la alegeri; trebuie să le împuternicim să își ocupe locul la masa decizională”, a declarat Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. Tații, exceptați de la noile modificări Dacă schimbările vor fi aprobate, singurele care pot beneficia de posibilitatea votului delegat sunt femeile care devin mame. Tații nu vor avea acest drept. „A trebuit să aleg între a vota legea privind clima și a fi prezent la nașterea copilului meu”, a declarat Eurodeputatul german Daniel Freund pentru Euronews. El nu și-a mai exercitat votul pe acea temă, preferând să-i fie alături soției. Situația ridică întrebări serioase, potrivit sursei citate. În 2024, o directivă a fost emisă la nivelul UE care reglementează concediul de maternitate, dar și cel parental pentru ambii părinți.
Negrescu anunță acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026. Unde sunt creșteri bugetare
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, anunță, sâmbătă, că s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026, „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”. „Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, spune Negrescu, pe Facebook. Printre creșterile bugetare pentru 2026 obținute, Negrescu precizează că se numără câteva amendamente pe care le-a susținut cu grupul social-democrat: Este vorba de infrastructuri moderne și sigure: Connecting Europe Facility – Transport: +8,5 milioane de euro, Connecting Europe Facility – Energie: +15 milioane de euro. La Competențe, educație și mobilitate: Erasmus+: +3 milioane de euro pentru mai multe burse și oportunități pentru tineri, Creative Europe: +1 milion de euro pentru cultură și industriile creative; CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori: +1 milion de euro pentru proiecte civice și democratice. La Economia europeană și IMM-uri: Single Market Programme: +2 milioane de euro suplimentare dedicate întreprinderilor mici și mijlocii. La Forță de muncă, dialog social și protecție civilă: Sprijin pentru organizațiile lucrătorilor: +1,5 milioane de euro pentru informare și formare; Union Civil Protection Mechanism: +10 milioane de europentru intervenții mai rapide în situații de urgență. La Securitate și politică externă: Mobilitate militară: +10 milioane de euro pentru un răspuns mai eficient la amenințări; Parteneriatul estic / Republica Moldova: +25 milioane de euro. La Cercetare, inovare și securitate cibernetică: Horizon Europe: +20 milioane de euro; Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC), cu sediul la București, o investiție esențială pentru rolul României în arhitectura europeană de securitate digitală. „Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”, spune Victor Negrescu. Documentul va fi supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.