S-au deschis înscrierile pentru stagiile Schuman la Parlamentul European. Anunțul Gabrielei Firea
Perioada de stagiu este martie – iulie 2026, pe o durată de 5 luni, fiind vorba despre un stagiu plătit cu indemnizație lunară. Locațiile disponibile sunt Bruxelles, Luxemburg sau birourile Parlamentului European din statele membre. Pot aplica persoanele cu vârsta de peste 18 ani, absolvenții unei diplome universitare de licență (minimum 3 ani de studii) și candidații care au cunoștințe bune de engleză sau franceză. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 31 octombrie 2025. „Pentru tinerii din România, un stagiu la Parlamentul European este o lecție despre democrație, responsabilitate și munca în echipă la nivel european”, a declarat Gabriela Firea pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul subliniază că pentru mulți români, un stagiu Schuman a reprezentat primul pas spre o carieră europeană, o experiență care le-a schimbat perspectiva și le-a oferit încredere în propriile forțe. „Vorbesc mereu despre aceste programe pentru că sunt șanse reale, nu privilegii, care pot deschide drumuri și pot schimba destine. Mulți foști stagiari români au devenit jurnaliști, funcționari, experți sau profesori care inspiră azi o nouă generație”, a adăugat Firea.
Parlamentul European susține inițiativa Ucrainei de a lansa atacuri în Rusia cu arme din Occident
Potrivit European Pravda,Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție care cuprinde un răspuns comun la recentele violări ale spațiului aerian al UE, dar și asupra infrastructurii critice afectate. Membrii Parlamentului European au solicitat eliminarea restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare în Rusia. „Parlamentul European… solicită ridicarea restricțiilor privind utilizarea sistemelor de armament occidentale livrate Ucrainei împotriva țintelor militare de pe teritoriul rus, întrucât acestea sunt utilizate pentru lansarea de atacuri asupra populației ucrainene și a infrastructurii civile critice” se arată în rezoluția adoptată. De asemenea, demnitarii europeni de la Strasbourg îndeamnă ca banii proveniți din înghețarea activelor rusești să fie alocați Ucrainei. „Parlamentul European… reiterează apelul său către statele membre, împreună cu partenerii lor din G7, să aprobe imediat propunerea Comisiei de a utiliza toate activele rusești înghețate ca bază pentru o subvenție și un împrumut substanțial acordate Ucrainei, cu rambursarea condiționată de plata viitoare a reparațiilor de război de către Rusia, ca o modalitate legală și semnificativă din punct de vedere financiar de a menține și spori sprijinul UE pentru nevoile militare ale Ucrainei, inclusiv apărarea împotriva dronelor”, arată rezoluția adoptată joi. De asemenea, rezoluția adoptată joi prevede și permisiunea de a doborî dronele rusești în cazul în care acestea pătrund în spațiul aerian al țărilor membre UE.
Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene
Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA
Ursula von der Leyen se confruntă cu două moțiuni de cenzură, pentru a doua oară în ultimele trei luni
La trei luni după ce a supraviețuit primei moțiuni de cenzură, Ursula von der Leyen se confruntă nu cu una, ci cu două moțiuni depuse de Partidul Patrioților pentru Europa și Partidul Stângii, scrie Euronews. Cele două moțiuni de cenzură au fost depuse la câteva ore după ce von der Leyen a ținut discursul său istoric privind starea Uniunii în fața Parlamentului de la Strasbourg Dezbaterea celor două moțiuni vor avea loc în Parlamentul European luni, la ora 17:00 CEST, urmând ca voturile să fie exprimate joi, la ora 12:00 CEST. Ce acuzații i se aduc Ursulei von der Leyen Cele două moțiuni aduc în discuție un punct comun: reacția negativă față de acordul comercial dintre UE și SUA privind cheltuieli în valoare de 750 de miliarde de euro și investiții în piața americană de alte 600 de miliarde de euro, dar și condițiile extrem de nefavorabile pe care acesta le impune exportatorilor europeni. De asemenea, cele două grupuri care au depus moțiunile critică acordul de liber schimb UE-Mercosur pe care von der Leyen l-a încheiat în decembrie anul trecut și ale cărui texte juridice sunt acum în curs de adoptare. De asemenea, grupurile critică în egală măsură lipsa de transparență a lui von der Leyen, care a fost deja un subiect important în încercarea din iulie. În replică, von der Leyen a recunoscut că acordul cu SUA este „imperfect”, dar se apără spunând că este suficient de „solid” pentru a face față turbulențelor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump. Șansele ca moțiunile de cenzură să treacă La fel ca în cazul moțiunii din luna iulie, se așteaptă ca von der Leyen să supraviețuiască voturilor de neîncredere datorită sprijinului celor trei partide de centru: Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe. În cazul moțiunii de acum trei luni, aceasta a arătat 360 de voturi împotriva demiterii sale, 175 în favoare și 18 abțineri. Purtătorul de cuvânt al Ursulei von der Leyen a confirmat, potrivit Euronews, că președinta va participa la dezbaterea plenară de luni și „va avea ocazia să asculte problemele și să răspundă”.
Inițiativă din partea lui Victor Negrescu: Parlamentul European va dezbate încălcările spațiului aerian al României de dronele rusești
Parlamentul European urmează să analizeze și să voteze o rezoluție legată de intrările ilegale ale dronelor rusești în spațiul aerian al României. Inițiativa a venit din partea eurodeputatului PSD Victor Negrescu. Victor Negrescu a anunțat joi, printr-o postare pe Facebook, că, împreună cu grupul social-democrat, a reușit să includă pe agenda Parlamentului European o discuție urmată de o rezoluție privind încălcările repetate ale spațiului aerian al României și al altor state europene de către dronele rusești. „Este un succes important pentru România și pentru securitatea noastră”, a scris Victor Negrescu pe pagina sa de Facebook. Potrivit eurodeputatului, documentul oficial al Parlamentului European va cuprinde mai multe puncte: condamnarea provocărilor de securitate, sprijin concret pentru România, Polonia, Danemarca și Estonia, intensificarea cooperării UE–NATO pentru apărarea spațiului aerian, dezvoltarea capacităților europene de apărare împotriva dronelor și protecția infrastructurilor critice („Zidul Dronelor”). Dezbaterea privind securitatea României va avea loc miercuri, în sesiunea plenară de la Strasbourg, iar rezoluția va fi supusă votului joi. „România nu este singură. Uniunea Europeană trebuie să protejeze suveranitatea statelor membre și siguranța cetățenilor săi”, a mai relatat Victor Negrescu.
Parlamentul European cere măsuri urgente în Gaza. Instituțiile UE și statele membre, îndemnate să asigure angajamentul față de soluția a două state
Parlamentul European a solicitat ca Uniunea Europeană să ia măsuri urgente în Gaza, într-o rezoluție adoptată joi și a îndemnat toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state. Rezoluția a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 151 împotrivă și 122 de abțineri. Parlamentul a condamnat cu fermitate obstrucționarea de către Guvernul israelian a ajutorului umanitar și a solicitat deschiderea tuturor punctelor de trecere a frontierei relevante. Europarlamentarii s-au declarat alarmați de penuria severă de alimente și malnutriția rezultate din restricționarea ajutorului umanitar. Ei cer refacerea imediată a infrastructurii vitale și solicită tuturor părților să își respecte obligațiile umanitare în temeiul dreptului internațional. Dreptul Israelului la autoapărare Europarlamentarii cer încetarea imediată și permanentă a focului și eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor israelieni deținuți în Gaza. Ei îndeamnă UE să exercite o influență diplomatică asupra țărilor terțe pentru a face presiuni asupra Hamas pentru a asigura eliberarea lor. Parlamentul condamnă în termenii cei mai fermi „crimele barbare” comise de Hamas împotriva Israelului și solicită sancțiuni concrete împotriva grupării teroriste. Parlamentul își reiterează angajamentul față de securitatea Israelului și „dreptul său inalienabil la autoapărare”, menționând că Israelul rămâne un partener-cheie al UE în lupta împotriva terorismului regional. Cu toate acestea, europarlamentarii subliniază că dreptul Israelului de a se apăra nu poate justifica o acțiune militară nediscriminatorie în Gaza și își exprimă îngrijorarea cu privire la operațiunile militare din Fâșia Gaza. Anchetă privind încălcările dreptului internațional Rezoluția susține decizia președintelui Comisiei Europene de a suspenda sprijinul bilateral al UE pentru Israel și de a suspenda parțial acordul comercial UE-Israel. Europarlamentarii doresc anchete complete asupra tuturor crimelor de război și încălcărilor dreptului internațional și ca toți cei responsabili să fie trași la răspundere. Parlamentul sprijină, de asemenea, sancțiunile UE împotriva coloniștilor și activiștilor israelieni violenți din Cisiordania și Ierusalimul de Est ocupat și solicită sancțiuni împotriva miniștrilor israelieni Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir. Sprijin pentru soluția a două state Parlamentul îndeamnă toate instituțiile UE și statele membre să ia măsuri diplomatice pentru a asigura angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state, cu scopul de a înregistra progrese înainte de Adunarea Generală a ONU din septembrie. Parlamentul subliniază necesitatea demilitarizării totale a Fâșiei Gaza și excluderea Hamas de la guvernare, cerând restabilirea unei Autorități Palestiniene reformate ca unic organism de conducere. Europarlamentarii încurajează țările UE să aplice mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale. Înființarea unui stat palestinian este esențială pentru pace, securitatea Israelului și normalizarea regională, potrivit Parlamentului. Statele membre ar trebui să ia în considerare recunoașterea statului Palestina, concluzionează acesta, în vederea realizării soluției a două state. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Keir Starmer l-a confruntat pe Isaac Herzog cu privire la situația din ORIENTUL MIJLOCIU/ „A fost o întâlnire între aliați, dar a fost una dificilă”
Negrescu: PSD rămâne forţa de echilibru capabilă să corecteze excesele
„Politica se face cu sens şi responsabilitate. De-a lungul istoriei, social-democraţii au luptat pretutindeni pentru un trai decent, acces gratuit la educaţie şi sănătate de calitate şi pentru un stat care reduce inechităţile şi sprijină pe cei mai vulnerabili. Această misiune rămâne la fel de actuală astăzi, chiar dacă se desfăşoară într-un context geopolitic tot mai complicat. În dialogul pe care l-am avut cu secretarul general adjunct al PES, Thomas Vaupel, cu analistul politic Radu Magdin şi cu profesorul universitar Ruxandra Ivan, alături de colegii noştri din PES activists România, am discutat deschis despre provocările cu care se confruntă România şi social-democraţia europeană. Populismul, eşecurile establishmentului politic, interferenţele non-democratice şi schimbarea paradigmei comunicaţionale pun presiune pe întreaga lume democratică”, transmiteVictor Negrescu. Potrivit acestuia, în acest context, Partidul Social Democrat rămâne forţa de echilibru, formaţiunea capabilă să corecteze excesele şi să atenueze efectele măsurilor de austeritate: „În discuţia preşedintelui interimar Sorin Grindeanu cu reprezentantul PES, PSD şi-a reconfirmat ataşamentul faţă de familia social-democrată europeană şi ambiţia de a reprezenta cu demnitate interesele şi viziunea României în Uniunea Europeană”.
Adrian Severin: Parlamentul European nu servește interesele cetățenilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a discutat despre mecanismele de putere din interiorul Uniunii Europene. Fostul ministru de Externe a subliniat că lideri precum Ursula von der Leyen sunt doar instrumente ale unor grupuri de interese. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Ursula von der Leyen este și ea un instrument” Adrian Severin a explicat că Ursula von der Leyen nu decide singură. Ea reprezintă voința unei majorități fragile din Parlamentul European și din capitalele europene. „Lupta este strâns puternică, forțele sunt relativ echilibrate, cum este o dinamică a lor și cred și eu că nu va fi atât de simplu să se separe apele de uscat și să se încheie această bătălie. Nu cred însă că totul depinde de câteva persoane. Ursula von der Leyen este și ea un instrument.”, a spus Adrian Severin. Instituțiile europene nu mai răspund cetățenilor Fostul ministru de Externe a explicat că instituțiile europene au deviat de la rolul democratic. Ele sunt supuse unor grupuri de interese. „Și a unei majorități în capitalele europene, că până la urmă, din păcate, Parlamentul European nu servește interesele celor care l-au constituit prin vot, adică cetățenii europeni, ci servește interesele celor care i-au pus pe candidați pe liste și acestea sunt guvernele naționale, până la urmă, sau partidele naționale, dar și acelea acționând sub umbrela guvernelor naționale. (…) Instituțiile europene nu mai acționează ca răspuns la mandatul cetățenilor sau la așteptările cetățenilor, ci ca răspuns la deciziile unei oligarhii, a unor grupuri adesea oculte…. Dacă stăm și ne uităm la tratatele europene, să știți că nu există un deficit democratic, cum se spune, după texte. Stăm bine la capitolul democrație, dar aceste texte nu mai sunt aplicate, nu mai sunt respectate.”, a afirmat Severin. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European
Într-un interviu acordat exclusiv pentru Playtech.ro, Victor Negrescu a explicat problemele structurale care frânează digitalizarea României și efectele acestora asupra competitivității economice. Potrivit europarlamentarului, digitalizarea nu trebuie tratată ca un slogan menit să dea bine în discursul public, ci ca un proces cu profunzime, capabil să schimbe fundamental modul în care statul funcționează și interacționează cu cetățenii. Banii europeni, doar cu o birocrație simplificată În prezent, România suferă din cauza unei abordări fragmentate: proiectele finanțate cu bani europeni sunt implementate izolat, fără interoperabilitate, iar administrațiile locale cumpără soluții digitale care nu comunică între ele. Negrescu este, de altfel, de părere că adevărata transformare digitală ar trebui să simplifice birocrația, să reducă costurile și să facă serviciile publice mai rapide și mai accesibile. În lipsa unei coordonări naționale și a unor standarde unitare, însă, aceste obiective rămân doar pe hârtie. El atrage atenția și asupra unei carențe grave de competențe digitale, atât la nivelul cetățenilor, cât și în rândul profesorilor sau al funcționarilor publici. Deși tinerii folosesc inteligența artificială, mulți dascăli nu știu să o integreze în mod profesional în procesul educațional. Echipamente achiziționate pe bani europeni, de slabă calitate România nu folosește eficient fondurile europene destinate creșterii competențelor digitale, iar echipamentele achiziționate, precum tabletele pentru elevi, sunt de slabă calitate și nu beneficiază de un plan coerent de înnoire. Această lipsă de viziune duce la scăderea productivității și descurajează investitorii. Victor Negrescu avertizează, în egală măsură, că digitalizarea deficitară are un cost direct pentru stat, dar și un impact strategic pe termen lung: România riscă să piardă startul în domenii inovative precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică. Deși există oameni și companii performante în țară, la nivel instituțional predomină haosul și lipsa unui plan unitar. În plus, statul nu reacționează adecvat la noile amenințări digitale, de la deepfake-uri și manipulare online până la atacuri cibernetice. INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool” Playtech: Cât de gravă este problema educației digitale în România, reprezintă un factor în viteza lentă de digitalizare a serviciilor instituționale din România, interacțiunea cu autoritățile? Victor Negrescu: Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool sau adaptați. Transformarea digitală trebuie să reprezinte un proces care poate transforma o țară. Și contează principiile pe care se bazează această formare digitală. Digitalizarea ar trebuie să facă ca lucrurile să se întâmple mai rapid, mai ieftin, mai ușor, iar cetățeanul să vadă că digitalizarea îi face viața mai ușoară. Și că relația cu statul e mult mai directă. Problema pe care noi o întâmpinăm este că noi transpunem procese care există în prezent în sistemul digital, dar menținând nivelul de birocrație. Adică, dacă ai nevoie acum de trei avize, și în format digital ai nevoie tot de trei avize, de trei persoane care, eventual, semnează digital un anumit document. Dar nu este vorba despre asta, digitalizarea trebuie să scurteze circuitul documentelor și să ofere o aplicabilitatea mai ușoară pentru cetățean. Nu avem o coordonare eficientă a acestui proces. Avem mii de proiecte, multe pe bani europeni, care sunt izolate și nu sunt conectate între ele. Și în sensul acesta, eu solicit public ca la nivelul Administrației Prezidențiale să existe un consilier responsabil de zona digitală. La fel de bine cred că Agenția care se ocupă de digitalizare în România trebuie dotată cu mai multe capacități normative pentru a coordona acest proces și pentru a nu mai lăsa acest proces la voia întâmplării sau la nivelul fiecărui minister. Finanțele fac ceva, MAI afce ceva, autoritățile locale investesc în digitalizare, dar nu într-o manieră coordonată. Și vă dau un exemplu. Din PNRR am avut niște graturi, undeva la 50.000 de euro, unele mai mari, pentru a face digitalizare. Și fiecare primărie a accesat banii și a cumpărat tot felul de instrumente digitale care nu sunt conectate între ele, nu sunt interoperabile, nimeni nu a aplicat standarde de referință. Și asta în contextul în care puteai face totul foarte simplu: puteai să creezi un fel de cloud, special pentru aplicații disponibile autorităților locale. Ofereai autorităților locale ocazia să achiziționeze, la preț redus, folosirea acelor tehnologii. Și, acele tehnologii erau interoperabile și procesul se întâmpla mult mai repede. Nu trebuia să inventeze, fiecare administrație în parte, tot procesul. Iar nouă ne trebuie business manageri, responsabili, în zona publică, care să coordoneze acest proiect, specialiști în zona asta tehnică, care să facă ca acest proces să fie real, palpabil. Și cred că acest proces trebuie să fie mult mai rapid pentru că e o oportunitate pe care riscăm să o ratăm. Absența digitalizării înseamnă costuri mai ridicate pentru statul român. Iar în contextul acesta în care vorbim de reducerea cheltuielilor, digitalizarea poate fi o rezolvare. Am amici care se plâng, de exemplu, la permise, la tot ce ține de mașini, că totul se petrece digital. Nu neapărut sunt afoni tehnic, dar nu sunt nici hackeri. Și se plâng că merge foarte prost sistemul… ANAF-ul, SPV-ul, cade la câteva zile. Avem și o educație digitală scăzută. Care e soluția? Vorbim de două probleme diferite. Una este despre ce face statul, și aici este nevoie ca acele sisteme digitale proiectate să fie ușor de folosit. E important acest lucru. Eu mi-aș dori, după modelul Estoniei, cu cardul de identitate digital să intri, foarte simplu, pe un portal personal unde să ai acces pe absolut orice. De la plata taxelor, plata amenzilor, până la documentele de identitate. Asta înseamnă la un click distanță. Nu inseamnă zece portale diferite. Plecând de la chestiunea aceasta, avem și o mare carență, avem o mare provocare, în ceea ce însemnă nivelul de competențe digitale. (…) Pentru că a avea competențe digitale nu înseamnă să știi să te joci, înseamnă să știi cum funcționează aceste mecanisme. De exemplu, să înțelegi că atunci când apare întrebarea cu privire la folosirea datelor tale, tu să înțelegi că aceste date cum sunt folosite. Să știi cum să îți protejezi parola. Să știi
Parlamentul European votează joi MOȚIUNEA de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul român din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) Gheorghe Piperea, a fost dezbătută luni în plenul PE reunit la Strasbourg, iar votul prin apel nominal va avea loc joi, la ora 11. Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla. „Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevi – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură. Amintim că Parchetul European (EPPO) a deschis o investigație cu privire la comportamentul Comisiei Europene în negocierea și încheierea contractelor de achiziții publice pentru vaccinul COVID-19 cu Pfizer, anchetă în curs de desfășurare. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Ursula von der Leyen, faţă în faţă cu MOȚIUNEA de cenzură. PIPEREA: Costul obsesiilor birocrației UE a fost URIAȘ Avem textul MOȚIUNII de cenzură inițiate de un eurodeputat AUR împotriva șefei Comisiei Europene. Ce i se reproșează Ursulei von der Leyen?