Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles
Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.
Eurodeputații cer FIFA să excludă Rusia de la prima Cupă Mondială U15
După anunțul FIFA privind organizarea primei Cupe Mondiale U15, 44 de membri ai Parlamentului European i-au transmis o scrisoare președintelui forului, Gianni Infantino, prin care cer retragerea deciziei ce permite participarea Rusiei la turneul din Azerbaidjan. Eurodeputații susțin că Rusia nu ar trebui să revină în competițiile organizate de FIFA până când nu va începe negocieri de pace cu Ucraina, nu va înceta focul și nu va accepta repatrierea copiilor ucraineni deportați din teritoriile ocupate. În scrisoare, parlamentarii acuză FIFA că ignoră situația celor aproximativ 20.000 de copii ucraineni despre care spun că au fost „răpiți cu forța și separați de familiile lor de regimul lui Vladimir Putin”. „Îndemnăm FIFA să fie de partea păcii și să nu facă pe plac agresorului – Rusia”, se arată în documentul citat de Politico. Prima ediție a Cupei Mondiale U15 Săptămâna trecută, FIFA a anunțat lansarea Cupei Mondiale U15, o competiție nouă, destinată celor mai bune selecționate naționale de băieți și fete cu jucători de până la 15 ani. Prima ediție va avea loc în luna octombrie, în Azerbaidjan. Competiția reprezintă cel mai nou turneu din calendarul FIFA și are ca scop dezvoltarea fotbalului juvenil la nivel internațional. FIFA a precizat că turneul este deschis tuturor federațiilor membre, ceea ce înseamnă că și Rusia este eligibilă să participe. Șeful FIFA: Interdicțiile „creează mai multă ură” După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, FIFA a exclus echipele și cluburile rusești din toate competițiile sale. În 2023 însă, forul mondial a decis să permită, în principiu, revenirea echipelor de juniori, însă reprezentativele Rusiei nu au mai participat la Campionatele Mondiale U17 organizate de FIFA. Gianni Infantino a declarat, în februarie, că interdicțiile impuse Rusiei ar trebui ridicate, argumentând că astfel de măsuri „creează mai multă ură”. Competiția ar putea fi boicotată Eurodeputații avertizează că participarea Rusiei la Cupa Mondială U15 ar putea determina alte federații să boicoteze competiția, afectând desfășurarea turneului. Ei amintesc că Federația Ucraineană de Fotbal a anunțat deja că nu va participa la competiții în care sunt prezente și echipe din Rusia. În martie 2022, Federația Rusă de Fotbal a contestat suspendarea impusă de FIFA la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, însă apelul a fost respins. De atunci, fiecare pas privind reintegrarea sportivilor ruși în competițiile internaționale a stârnit reacții critice din partea Ucrainei și a mai multor oficiali europeni.
Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției
Expoziția „The Infinite of Brâncuși” aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu. „Suntem cu adevărat fericiți și onorați să găzduim această expoziție extraordinară, intitulată . Aceasta este dedicată unuia dintre cei mai importanți artiști pe care România i-a dăruit Europei și lumii, binecunoscutul Constantin Brâncuși. Așadar, acest an, 2026, are o semnificație specială pentru România, dar și pentru cultura europeană. Se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, un creator care a schimbat limbajul artei moderne și care continuă să inspire generații prin simplitate, profunzime și universalitate. Brâncuși nu aparține doar României, Brâncuși aparține Europei, Brâncuși aparține patrimoniului comun al umanității și al lumii. Sărbătorirea Anului Brâncuși în Parlamentul European reprezintă, de asemenea, o sărbătoare a României europene, a unei Românii care contribuie la patrimoniul nostru comun, care își prețuiește identitatea și care își asumă rolul de promotor al culturii, al dialogului și al memoriei. Această expoziție aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu, singurul ansamblu monumental public de mari dimensiuni creat de artist. Construit între 1937 și 1938, acesta a fost conceput ca un omagiu adus celor care și-au pierdut viața apărând orașul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial. Cu sprijinul UNESCO, am reușit să obținem includerea Monumentului Brâncuși, simbol al localității Târgu Jiu, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aceasta este o realizare extraordinară”, a precizat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției „Infinitul lui Brâncuși”, vernisată la Parlamentul European din Bruxelles. „Cartea poștală este schița originală a Coloniei Infinitului, realizată de Brâncuși. Așadar, acesta este desenul propriu-zis. Doresc să mulțumesc, desigur, curatorului și proprietarului pentru că sunt alături de noi. Ne-a făcut o mare onoare aducând această piesă originală aici, la Parlamentul European”, a precizat acesta. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” „Viața și opera lui Brâncuși întruchipează valorile care definesc Europa” Katarina Barley, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comitetului artistic, a subliniat cât de importantă este această inițiativă. „Aș dori să încep prin a-i mulțumi dragului meu coleg și prieten Victor Negrescu pentru că a adus această expoziție remarcabilă la Bruxelles și pentru că ne-a oferit ocazia de a descoperi opera chiar aici, în inima Europei. Există ceva deosebit de fermecător în a-l omagia pe Brâncuși în Parlamentul European, deoarece viața și opera sa întruchipează valorile care definesc Europa de astăzi”, a spus Katarina Barley. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European „Mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici” Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a povestit cât de impresionată a fost atunci când a văzut pentru prima dată una dintre operele lui Constantin Brâncuși. „Dragi prieteni, îmi amintesc foarte bine prima dată când am văzut una dintre operele lui Constantin Brâncuși. Ceea ce m-a impresionat a fost felul în care reușea să ia ceva atât de simplu, precum o singură curbă, și să-i confere atâta viață. Și, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici, în această clădire. Doresc să-i mulțumesc vicepreședintelui Negrescu pentru că ne-a adus această expoziție și pentru tot ceea ce faci, dragă Victor, pentru acest Parlament. Și pentru că contribui la transformarea lui într-o instituție în care oamenii pot avea încredere”, a subliniat Roberta Metsola. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Evenimentul a reunit numeroşi membri ai Parlamentului European, reprezentanţi ai UNESCO, diplomaţi, autorităţi locale şi personalităţi din domeniul cultural, într-un demers comun de promovare a patrimoniului cultural european. CITEȘE ȘI: Sculptura lui Constantin Brâncuși s-a vândut cu 107,6 milioane de dolari la Christie’s. Record istoric pentru artistul român O statuie a lui Brâncuși, promovată de Nicole Kidman în cadrul unei licitații din New York. Suma uriașă a operei de artă
Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
Video interviu exclusiv: Alvise Pérez, eurodeputat spaniol: Românii sunt mândria Spaniei prin muncă, onoare și integrare
Politicianul spaniol susține că succesul său în mediul online vine din faptul că vorbește diferit față de politicienii tradiționali și afirmă că nu a intrat în politică pentru bani. În timpul interviului, acesta a criticat actuala clasă politică europeană, a vorbit despre ceea ce consideră a fi limite tot mai stricte asupra libertății de exprimare și a transmis un mesaj puternic românilor din Spania, pe care îi descrie drept „mândria Spaniei” prin muncă, onoare și integrare. De la influencer la Parlamentul European Reporter: Nu e un secret pentru nimeni faptul că vă bucurați de sprijinul tinerilor în mediul online. Care e secretul? Alvise Pérez: Cred că faptul că nu vorbesc așa cum o face sistemul, iar acest lucru îmi oferă o anumită credibilitate pe care restul politicienilor nu o au. Până la urmă, eu am fost influencer, am monetizat acea influență și munca mea și am intrat în politică fără a avea nevoie deloc de bani, de banii publici, din salariul meu de eurodeputat, pe care noi îi donăm pe TikTok sută la sută. Așa că eu am venit cu dovada clară că nu mă implic în politică pentru a mă îmbogăți, ci pentru a mă asigura că țara mea nu se va scufunda în aceeași mizerie în care sistemul și actuala clasă politică au scufundat toate țările noastre surori. Acest lucru îi motivează foarte mult pe tineri. Cum vede comunitatea românească din Spania Reporter: Spania are o comunitate foarte mare de români, mulți dintre ei locuiesc și muncesc acolo de peste 20 de ani. Care e rolul acesteia în societatea spaniolă? Alvise Pérez: Dulce-amăruie și îți spun și de ce. Sunt cunoscut, printre altele, pentru că am o foarte mare opoziție față de imigrația în masă, ilegală și necontrolată, dar cu românii se întâmplă opusul. Sunt oameni care vin să muncească legal, să contribuie, plătesc impozite, își deschid companii și totuși sunt considerați cetățeni „de clasa a doua” în Spania pentru că nu au vocea politică pe care ar trebui să o aibă. Marea majoritate a românilor se află în zonele Alicante, Torrevieja, Valencia și, vorbind cu ei, spun că sunt la fel de sătui de sistem ca și noi. Reporter: Ce părere aveți de faptul că există o diferență între a critica sistemul și a face parte din Parlamentul European? Alvise Pérez: Și eu cred asta. Coerența constă în a nu te îmbogăți din Parlament și în a fi ceea ce am putea numi un cal troian. Eu, când am intrat în Parlament, am făcut-o pentru a denunța lucrurile revoltătoare care nu se cunoșteau, precum și faptul că fiecare deputat din Parlamentul European plătește mai mult de două milioane de euro consultanților, sau că ni se dau aproximativ 60.000 de euro pe lună în plăți directe și diurne, sau că ni se oferă 5.000 de euro pentru participarea în plen. Așa că spun: dacă primesc 5.000 de euro lunar ca să particip la sesiuni plenare, de ce mai primesc și salariu de 10.000 de euro? Să îmbogățești 720 de europarlamentari… Știți că pentru cei 720 de europarlamentari cheltuim peste 2,1 miliarde de euro pe salarii? Libertatea de exprimare, în centrul discursului său Reporter: Vă rog să îmi spuneți care e diferența între libertatea de exprimare și discursul care poate fi considerat hărțuire, în cazul dumneavoastră concret? Alvise Pérez: E o mare diferență. Libertatea de exprimare… Uitați, eu am multă experiență în asta pentru că mi-au fost deschise multe dosare pentru că mă exprim cu o anumită libertate, criticând anumite probleme pe care le-am văzut în politica spaniolă sau numindu-i corupți și criminali pe oameni care sunt așa și s-a dovedit chiar acum asta, în prezent, aceștia fiind anchetați penal sau condamnați cu executare. Acesta e unul dintre motivele pentru care am fost votat de aproape un milion de spanioli, fără să am nici măcar un partid politic, deoarece am avut un mare succes arătând numeroase cazuri de corupție care implicau atât partide de stânga, cum e PSOE, precum și partidele de dreapta, cum ar fi Partidul Popular (PP) sau VOX, care este mai de dreapta decât PP. Cum explică diferența dintre critică și hărțuire Libertatea de exprimare e ceea ce poate face un cetățean liber împotriva, în cazul acesta, a clasei politice, fără represalii. Hărțuirea e ceea ce face clasa politică atunci când noi folosim libertatea de exprimare împotriva lor, așa că am ajuns într-un punct în care, și aceasta e o părere pe care mulți o trăiesc, libertatea de exprimare devine mai reglementată, mai asediată și mai denunțată de către acele elite politice care spun că putem exprima doar ceea ce se află într-un vid mental. Dacă critici Uniunea Europeană, spun că este o știre falsă și dezinformare, dacă critici imigrația ilegală spun că e ură rasială, iar dacă critici, de exemplu, o religie, cum e Islamul și radicalizarea politică pe care islamul o provoacă în Europa, vă vor spune că e fobie sau ură împotriva religiei și te vor acuza de infracțiune. În Spania, acest lucru se pedepsește cu închisoare. Reporter: O să vă întreb direct: dacă ați fi mâine la putere, ce ați face diferit? Alvise Pérez: Aș face multe lucruri. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. Mass-media nu ar trebui să fie cenzurată de către puterea politică, la fel și creatorii de conținut. Libertate și siguranță legală absolută pentru a ne putea exprima în libertate. Dacă tu acuzi pe cineva de un delict și nu ai nicio dovadă, să fie un judecător sau o instanță de judecată cea care să decidă dacă ai încălcat legea, nu clasa politică. Reporter: Ce politician european vi se pare interesant? Cu cine v-ar plăcea să beți o cafea? Alvise Pérez: European, aș spune George Simion. Să merg la cină sau să beau o bere cu Simion mi-ar plăcea. „Dacă nu te implici, politicienii nu te vor lua în seamă” Reporter: Acum vă voi propune să facem un exercițiu. Cum convingeți, în doar 20 de secunde, un tânăr student că nu toți politicienii sunt la fel? Alvise
Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, primul din România care promovează în Parlamentul European o campanie anti-stigmă
Evenimentul, găzduit de vicepreședintele Parlamentului European (PE), Nicu Ștefănuță, a reunit europarlamentari, psihiatri, psihologi, psihoterapeuți, reprezentanți ai organizațiilor europene și specialiști din domeniul sănătății mintale din mai multe state europene. Alături de Nicu Ștefănuță au fost prezenți și alți doi europarlamentari români, vicepreședintele PE, Victor Negrescu și europarlamentarul sibian Dan Barna. Directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), conf. univ. dr. Ciprian Băcilă, a subliniat necesitatea unei abordări colective și multidisciplinare în combaterea stigmei asociate afecțiunilor psihice. „Sănătatea mintală nu poate fi susținută de o singură profesie și nici schimbată de o singură instituție. Orice program anti-stigmă real are nevoie de o echipă formată din profesioniști din domeniul sănătății mintale (psihiatri, psihologi, asistenți sociali, ergoterapeuți, terapeuți ocupaționali și asistenți medicali) reprezentanți ai mediului politic, ai societății civile și ai mass-media. Este necesarǎ o colaborare între autoritǎți, care sǎ implice sistemul medical, juridic și de asistențǎ şi protecție socialǎ, susținutǎ de comunitate, școală, familie, media și, nu în ultimul rând, de oameni care au avut curajul să vorbească despre propria experiență”, a declarat președintele ARPP, Ciprian Băcilă. Scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța Potrivit acestuia, „scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța. Toleranța este ceea ce acordăm obiectelor neînsuflețite. Scopul este incluziunea, pentru că persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră”. Ciprian Băcilă a subliniat faptul că, schimbarea vine doar prin „asumare colectivă și recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”. „Deși subfinanțarea cronicǎ a sistemului de sǎnǎtate mintalǎ, lipsa medicamentelor și lipsa cunoașterii clinice sunt factori care impactează calitatea îngrijirii, stigma este principalul obstacol în calea accesului la servicii de sănătate mintală în aproape fiecare țară din lume. Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin declarații formale, ci prin asumare colectivă și prin recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”, a spus Băcilă. În cadrul evenimentului de la Parlamentul European a fost proiectat un material video dedicat sănătății mintale și luptei împotriva stigmatizării pacienților, realizat la spitalul sibian, cu exemplele oferite de familiile a doi copii spitalizați, una din județul Vâlcea, cealaltă din județul Dâmbovița, ambele alegând specialiștii din Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu. Evenimentul european a inclus mai multe sesiuni dedicate sănătății mintale în viața de zi cu zi, prevenirii, accesului la servicii și reformei sistemului de sănătate mintală, accentul fiind pus pe combaterea stigmei, dezvoltarea psihiatriei comunitare și integrarea serviciilor de sănătate mintală în politicile publice europene. Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa Coordonatorul Comisiei Psihiatrice a Copilului și a Adolescentului din Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, profesor universitar doctor Elena Predescu, a punctat faptul că, „în acest moment, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa”. „Avem nevoie de educație, prevenție, acces mai bun la servicii de sănătate mintală și reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate și grijă față de copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor va decide nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii societăți de mâine”, a susținut Elena Predescu. Managerul spitalului din Sibiu, Florin Neag, care este și vicepreședinte al Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), a susținut și el în Parlamentul European o prezentare despre provocările managementului în spitalele de psihiatrie și necesitatea reformării sistemului de sănătate mintală din România. „Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical”, a declarat Florin Neag. Pacientul psihiatric trebuie sprijinit și după externare Vicepreședintele ASPP a subliniat că pacientul psihiatric trebuie sprijinit atât în timpul internării, cât și după externare, prin servicii comunitare funcționale și programe de reintegrare socială. „Pacientul psihiatric nu aparține doar spitalului. El aparține societății. Avem nevoie de screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbește de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a construit-o funcțional”, a afirmat managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”. Acesta a atras atenția și asupra subfinanțării cronice a actului medical psihiatric din România. „Prima mare provocare este subfinanțarea cronică a actului medical psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiții în clădiri sau dotări, care la Sibiu, din fericire, prin eforturile susținute ale ordonatorului principal de credite – Consiliul Județean Sibiu – există. Vorbesc despre finanțarea națională efectivă a actului medical psihiatric. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activitățile de ergoterapie și nevoia de intervenție multidisciplinară”, a explicat acesta.
Au început înscrierile în competiția europeană de jurnalism de investigație. Premiul: 20.000 de euro
Parlamentul European a dat startul înscrierilor pentru premiul de jurnalism de investigație acordat anual în memoria jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Termenul-limită pentru depunerea materialelor este 31 iulie 2026. Cine poate participa Competiția este deschisă jurnaliștilor profesioniști și echipelor jurnalistice, indiferent de naționalitate. Pot fi înscrise materiale de investigație publicate sau difuzate de instituții media din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Scopul premiului este să susțină jurnalismul profesionist și să evidențieze rolul acestuia în protejarea unor valori precum libertatea, egalitatea sau demnitatea umană. Cum este ales câștigătorul Câștigătorul este desemnat de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile din toate statele membre ale UE, precum și din membri ai organizațiilor europene de jurnaliști. Premiul, în valoare de 20.000 de euro, este acordat anual în jurul datei de 16 octombrie, zi care marchează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Aceasta a fost ucisă într-un atentat cu bombă în Malta, în 2017, după ce a publicat mai multe anchete despre corupție și crimă organizată. PE: Presa liberă, esențială pentru democrație Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a atras atenția că jurnaliștii continuă să fie ținta amenințărilor la nivel global. „La nouă ani de la uciderea brutală a lui Daphne Caruana Galizia, jurnaliștii din întreaga lume sunt în continuare hărțuiți, amenințați și chiar uciși. Parlamentul European este alături de ei în lupta pentru dreptate. Premiul care îi poartă numele rămâne un simbol puternic al acestui angajament”, a declarat Metsola. Ea a subliniat că libertatea de exprimare și libertatea presei sunt esențiale pentru funcționarea democrației. Protecția presei la nivel european Parlamentul European atrage atenția că pluralismul media este supus unor presiuni tot mai mari, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Instituția a condamnat în repetate rânduri atacurile la adresa jurnaliștilor și încercările de limitare a libertății presei. În acest context, UE a adoptat o serie de reguli menite să protejeze independența mass-media și siguranța jurnaliștilor. Printre acestea se numără actul european privind libertatea mass-media, intrat în vigoare în mai 2024, precum și directiva împotriva proceselor abuzive, care trebuie transpusă de statele membre până la 7 mai 2026. Aceasta vizează așa-numitele procese abuzive (SLAPP), prin care jurnaliștii sau organizațiile civice sunt acționați în instanță pentru a fi intimidați și descurajați să publice informații de interes public, și introduce mecanisme de respingere rapidă a acestor acțiuni, precum și măsuri de protecție, inclusiv posibilitatea de a solicita despăgubiri. Câștigători anteriori În ultimii ani, premiul a fost acordat unor investigații jurnalistice cu impact internațional, axate pe teme sensibile și de interes public major. Printre acestea se numără proiectul „Pegasus”, o anchetă amplă despre utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliștilor și activiștilor, investigații privind influența Rusiei în Africa sau anchete despre naufragii și migranți dispăruți în Europa. Au fost premiate și proiecte transfrontaliere, realizate de consorții de jurnaliști din mai multe țări, axate pe corupție, rețele economice opace sau încălcări ale drepturilor omului. Temele recurente includ supravegherea ilegală, migrația, securitatea, precum și activități economice ascunse, ceea ce arată că sunt apreciate investigațiile solide, bine documentate și cu impact la nivel european.
Victor Negrescu solicită crearea un fond european de cel puțin 2 miliarde de euro pentru lupta împotriva cancerului
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat luni că acest demers face parte dintr-un efort constant de susținere a politicilor europene în domeniul sănătății, cu accent pe prevenție, acces la tratamente moderne și sprijin pentru pacienți. „Am solicitat, în viitorul buget european, crearea unui fond dedicat luptei împotriva cancerului, în valoare de minimum 2 miliarde de euro. Împreună cu alți colegi din Parlamentul European, am reușit să introducem ideea în propunerea bugetară a legislativului european”, a scris Victor Negrescu pe Facebook. Acesta a subliniat că, în ultimii ani, a sprijinit constant inițiativele europene pentru prevenție, tratament și susținerea pacienților și a acordat o atenție deosebită situației copiilor bolnavi de cancer și necesității unui acces real la tratamente inovatoare. „Am reiterat aceste priorități în cadrul unui eveniment pe care l-am găzduit în Parlamentul European, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene și experți în domeniu. Discuțiile s-au concentrat pe prevenție și pe un proiect pilot implementat în România, finanțat din fonduri europene obținute direct de la Bruxelles”, a adăugat europarlamentarul. Negrescu a menționat proiectul „Lerești Living Lab” ca exemplu de bună practică în acest sens. „Proiectul reprezintă un exemplu de ecosistem local de inovare în sănătate, care reunește comunitatea, autoritățile și specialiștii pentru a dezvolta soluții concrete de prevenție și promovare a sănătății, printr-o abordare participativă și colaborativă, cu accent pe combaterea cancerului”, a completat acesta. Europarlamentarul a felicitat autoritățile locale implicate, menționând că astfel de inițiative demonstrează impactul concret al finanțărilor europene. „Astfel de inițiative arată că se poate și că fondurile europene pot face diferența. Așa salvăm vieți”, a conchis Victor Negrescu.
Lidera grupului S&D din Parlamentul European spune că a primit asigurări de la Grindeanu că PSD nu va forma un guvern cu extrema dreaptă
Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru PSD, în contextul în care în ultimele săptămâni au existat tensiuni în interiorul coaliției de guvernare, iar PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Iratxe Garcia Perez, lidera grupului S&D, a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg, că miniștrii PSD au decis să iasă din guvern pentru că nu au reușit să treacă niciuna dintre propunerile lor, care, în opinia sa, într-un guvern de coaliție, sunt legitime. „Reiterez încrederea deplină în PSD. Ieri (luni -n.r.) au fost nişte declaraţii foarte clare şi directe din partea liderului de partid. PSD a decis să iasă din guvern pentru că nu au reuşit să treacă unele dintre propunerile lor, care, într-un guvern de coaliţie, sunt legitime. Nu s-a întâmplat aşa, iar acesta a fost motivul pentru care colegii noştri, printr-un referendum intern în partid, aproape în unanimitate, au decis să iasă din guvern”, a declarat Iratxe Garcia Perez în cadrul conferinței de presă. Lidera grupului S&D a mai precizat faptul că Sorin Grindeanu i-a dat asigurări că nu există niciun acord cu extrema dreaptă pentru a forma un guvern. „Liderul PSD a spus că nu există niciun acord cu extrema dreaptă pentru a forma un guvern. Ceea ce sper este ca „Partidul Popular European să aibă aceeaşi poziţie şi atunci când va exista un guvern, în niciun caz să nu fie un guvern cu extrema dreaptă”, a adăugat Garcia Perez. Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Textul integral al moțiunii poate fi citit AICI.
Parlamentul European votează astăzi asupra ridicării imunității Dianei Șoșoacă
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat luni, la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, că votul privind ridicarea imunității mai multor eurodeputați, între care și Diana Iovanovici Șoșoacă, va avea loc marți. Votul este programat la ora locală 12:00 (13:00, ora României). Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a avizat favorabil solicitarea, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, deschizând calea pentru votul final din plen. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a permite continuarea cercetărilor într-un dosar penal. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat, în septembrie 2025, Parlamentului European ridicarea imunității acesteia. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj.