Parlamentul European își stabilește prioritățile pentru prima strategie anticorupție a UE
Parlamentul European și-a stabilit joi prioritățile pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene de combatere a corupției, lista incluzând prevenirea corupției, aplicarea legii și consolidarea integrității în Uniunea Europeană. Într-o rezoluție adoptată prin ridicarea mâinii, eurodeputații susțin că viitoarea strategie trebuie să țină cont și de noile riscuri de corupție asociate criminalității organizate și noilor tehnologii. Potrivit unui comunicat al Parlamentului, documentul vine după intrarea în vigoare, în mai 2026, a directivei europene privind combaterea corupției. Parlamentul European spune că fenomenul corupției afectează încrederea cetățenilor, democrația și statul de drept, dar, de asemenea, și activitatea economică. Corupția poate crea oportunități pentru criminalitatea organizată. Eurodeputații avertizează că și percepția că persoanele implicate în acte de corupție nu sunt sancționate poate afecta mult legitimitatea democratică. Prevenire și integritate Parlamentul European cere o evaluare a riscurilor de corupție bazată pe dovezi, programe de formare, reguli mai stricte pentru achizițiile publice, acordarea granturilor și transparență. Eurodeputații vor și standarde mai apropiate între statele membre în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, călătoriile sponsorizate, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor turnante”, adică trecerea unei persoane din sectorul public în cel privat și invers. Tot Parlamentul cere și reguli noi pentru activitățile de lobby și norme comune privind finanțarea partidelor politice. Fundațiile politice și intermediarii ar trebui, la rândul lor, să respecte reguli de transparență. Instituțiile europene ar trebui să respecte standarde stricte de combatere a corupției. Acestea ar urma să fie verificate periodic de alte instituții ale UE și, dacă va fi necesar, prin modificarea unor norme europene. Aplicarea legii și acțiuni transfrontaliere Eurodeputații cer și o cooperare mai bună și un schimb mai rapid de date între autoritățile naționale și instituțiile europene, precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente și să aibă suficiente resurse. Parlamentul European cere și mai mulți bani pentru EPPO, pentru ca acesta să poată combate cazurile grave de corupție care implică mai multe țări. Statele membre care nu fac parte încă din EPPO sunt îndemnate să adere. Parlamentul European spune că există mai multe legături între corupție, criminalitatea organizată, spălarea banilor și ascunderea bunurilor. Pe lângă cele menționate, eurodeputații cer măsuri mai stricte pentru identificarea, blocarea, confiscarea și recuperarea banilor și bunurilor obținute ilegal. Rolul organismelor de supraveghere Parlamentul European vrea ca organizațiile societății civile și organismele care urmăresc combaterea corupției să participe la toate etapele viitoarei strategii. Eurodeputații cer și o protecție mai bună pentru avertizorii de integritate și jurnaliștii de investigație. Totodată, autoritățile judiciare și instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente. Parlamentul mai vrea, de asemenea, ca UE să devină membru cu drepturi depline al „Grupului de state împotriva corupției” (GRECO), organism al Consiliului Europei. Astfel, instituțiile europene ar urma să fie verificate prin aceleași mecanisme anticorupție ca autoritățile naționale. Monitorizarea politicilor anticorupție Eurodeputații cer, de altfel, indicatori pentru a măsura cât de bune sunt măsurile anticorupție și recomandări noi în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept. Parlamentul solicită și reguli mai dure privind respectarea statului de drept în viitorul buget pe termen lung al UE. Programele finanțate din fonduri europene ar trebui să aibă, acolo unde este necesar, obiective pentru combaterea corupției. Date statistice Potrivit estimărilor prezentate de Parlamentul European, măsurile suplimentare pentru combaterea corupției ar putea aduce beneficii de până la 58,5 miliarde de euro pe an. Un sondaj Eurobarometru realizat în anul 2025 arată că 69% dintre europeni consideră că fenomenul corupției este răspândit în țările lor. Potrivit Europol, aproape 60% dintre rețelele infracționale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție.
Mureșan: Prioritățile României trebuie să se regăsească în viitorul buget al Uniunii Europene
El susține că prioritățile promovate de Parlamentul European coincid și cu interesele României. Mureșan a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a apărat în plenul Parlamentului European poziția instituției privind viitorul buget multianual al Uniunii. Agricultură, școli, spitale și drumuri Europarlamentarul a enumerat agricultura și politica de coeziune printre domeniile care trebuie să beneficieze de investiții europene. „Am spus că trebuie să investim în: sprijinirea fermierilor și dezvoltarea agriculturii; dezvoltarea regiunilor și în politica de coeziune: adică școli, spitale, drumuri, dar și în: întărirea securității; întărirea economiei; inovare, digitalizare”, a transmis Siegfried Mureșan. Politica de coeziune reprezintă una dintre principalele componente ale finanțărilor europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, iar pentru România fondurile europene alocate acestui domeniu constituie o sursă importantă de finanțare a investițiilor publice. Mureșan susține că domeniile promovate de Parlamentul European corespund atât obiectivelor urmărite de România, cât și priorităților generale ale Uniunii. „Vedem că acestea sunt prioritățile României privind bugetul Uniunii Europene, dar sunt și prioritățile Uniunii în ansamblu”, a afirmat europarlamentarul. Mureșan: Poziția Parlamentului va fi apărată în negocieri Potrivit acestuia, Parlamentul European intenționează să își mențină poziția în negocierile privind viitorul cadru bugetar. „De aceea, considerăm că poziția Parlamentului răspunde nevoilor oamenilor și o vom apăra în negocierile finale din aceste săptămâni”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a făcut totodată apel la Consiliu să ajungă la o poziție comună, astfel încât negocierile să poată avansa. „Așteptăm ca și Consiliul să adopte o poziție comună pentru ca negocierile să înceapă, iar bugetul să fie adoptat la timp și banii să ajungă la beneficiari”, a precizat Mureșan.
Discuții în Parlamentul European despre securitatea Europei pe Flancul Estic. Negrescu: Nu este suficient să cumpărăm echipamente
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, anunță că a organizat la Bruxelles o serie de discuții privind securitatea Europei pe Flancul Estic și, respectiv, la Marea Neagră. „Am reunit la Parlamentul European peste 50 de reprezentanți ai industriei românești de apărare și aeronautice, cercetători și experți din instituțiile europene și NATO pentru a discuta despre ceea ce trebuie să facem concret pentru securitatea Mării Negre și consolidarea Flancului Estic. Încă o dată s-a confirmat faptul că avem experți români de valoare”, a transmis social-democratul, într-o postare pe Facebook. Ce propun social-democrații din Parlamentul European Negrescu spune că România nu ar trebui să se limiteze doar la investițiile europene pentru apărare, ci ar trebui să profite de ele pentru a deveni un producător de armament recunoscut pe piețele internaționale. „Nu este suficient să cumpărăm echipamente. Trebuie să producem mai mult în România, să atragem tehnologie și investiții, să integrăm companiile românești în lanțurile europene de producție și să creăm locuri de muncă bine plătite. Avem ingineri, tehnicieni și muncitori foarte bine pregătiți și trebuie să investim în păstrarea lor și în formarea unei noi generații de specialiști”, a mai precizat europarlamentarul PSD. România beneficiază de programul SAFE prin care face investiții în dotările cu armament, în contextul războiului de la graniță. Radu Miruta, ministrul interimar al Apărării, declara că s-au făcut progrese în industria națională de armament, însă companiile românești sunt în urma cu livrările.
Iulia Mendel acuză că i-a fost interzis un discurs în Parlamentul European
Iulia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu a fost lăsată să susțină un discurs în Parlamentul European. Ea a anunțat acest lucru pe pagina sa de pe rețeaua de socializare X. Loading … „În ziua în care trebuia să susțin discursul, mi s-a interzis accesul în Parlamentul European. Pun acest lucru în mod direct pe seama sancțiunilor impuse de Zelenski. Totuși, discursul va avea loc, pentru că știu că reprezint o parte importantă a societății care tânjește după pace și vrea să fie auzită”, a transmis Iulia Mendel, miercuri, pe X. Mendel a fost secretar de presă al liderului ucrainean din iunie 2019 până în iulie 2021. După plecarea din funcție, Mendel a început să-l critice dur pe Zelenski. Mai exact, în luna mai, aceasta i-a acordat un interviu jurnalistului american Tucker Carlson, în care a relatat detalii despre colaborarea sa cu Zelenski și l-a numit „un rău ascuns” și „un urs grizzly”. (Mai multe detalii AICI) Totuși, Mendel a pus impunerea sancțiunilor pe seama faptului că urma să susțină în Parlamentul European un discurs despre pace. Foto: Profimedia
Ceartă între europarlamentarii români. Victor Negrescu îi răspunde unui fost lider USR: Probabil că peste câteva luni vor uita și de Dominic Fritz
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, îi răspunde lui Dan Barna, după ce acesta a criticat social-democrații români că au făcut alianță cu AUR. De fapt, cearta nu este la primul episod, ci a început chiar de la Legea Integrității. „Dan Barna, în calitate de președinte al USR, a depus o moțiune împreună cu AUR împotriva guvernului PNL-USR. A fost pentru prima dată când s-a încălcat cordonul sanitar împotriva extremismului. Acesta este un fapt. Dan Barna este cel care a girat AUR, iar acest lucru merită reamintit atunci când vorbește ipocrit despre delimitarea față de extremism și apropierea de Putin”, a răspuns Victor Negrescu, într-o postare pe Facebook. Scandalul dintre partide pe Legea Integrității, mutat la nivel european Social-democrații au acuzat anterior USR că au votat o rezoluție, într-o comisie din Parlamentul European, care ar fi pus în pericol valorile statului de drept din România. Grupul Renew Europe, din care europarlamentarii USR fac parte, nu a avut câștig de cauză. USR ar fi vrut să-l susțină prin acest vot, de fapt, pe Dominic Fritz, președintele partidului. „Dan Barna, ca șef al delegației USR în Renew, a susținut demersul pentru o rezoluție critică la adresa României. Noi ne-am opus politizării unei dezbateri europene care risca să transforme disputele interne într-un nou atac la adresa țării noastre. […] Dan Barna face parte din conducerea politică a unui partid care și-a schimbat succesiv liderii și direcțiile politice. […] Probabil că peste câteva luni vor uita și de Dominic Fritz”, mai spune europarlamentarul PSD. „Războiul cănilor” din Parlamentul European Dan Barna, fost lider al USR și în prezent europarlamentar, l-a acuzat pe Negrescu pentru că a împărțit căni nominale unor membri ai Parlamentului European. „E frumos că ai trimis căni nominale prin Parlamentul European, dar hai să nu pretindem acum că tescovina e agheasmă”, a spus Barna, într-o postare pe Facebook. Victor Negrescu, în reacție, a declarat că este mândru de acțiune și că a făcut-o ca să promoveze valorile românești. „Cât despre căni, mă bucur că au rămas memorabile Sunt produse în județul Alba și voi promova întotdeauna cu plăcere lucrurile bune făcute în România. Aici chiar nu avem de ce să ne certăm”, a răspuns social-democratul. Legea Integrității a intrat în vigoare, iar, în următoarele săptămâni, Dominic Fritz, liderul USR, urmează să își piardă mandatul de primar al Timișoarei, după ce a fost condamnat pentru conflict de interese. Un amendament din lege, propus de social-democrați și declarat constituțional de CCR, are acest efect asupra demnitarilor condamnați definitiv.
Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles
Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.
Eurodeputații cer FIFA să excludă Rusia de la prima Cupă Mondială U15
După anunțul FIFA privind organizarea primei Cupe Mondiale U15, 44 de membri ai Parlamentului European i-au transmis o scrisoare președintelui forului, Gianni Infantino, prin care cer retragerea deciziei ce permite participarea Rusiei la turneul din Azerbaidjan. Eurodeputații susțin că Rusia nu ar trebui să revină în competițiile organizate de FIFA până când nu va începe negocieri de pace cu Ucraina, nu va înceta focul și nu va accepta repatrierea copiilor ucraineni deportați din teritoriile ocupate. În scrisoare, parlamentarii acuză FIFA că ignoră situația celor aproximativ 20.000 de copii ucraineni despre care spun că au fost „răpiți cu forța și separați de familiile lor de regimul lui Vladimir Putin”. „Îndemnăm FIFA să fie de partea păcii și să nu facă pe plac agresorului – Rusia”, se arată în documentul citat de Politico. Prima ediție a Cupei Mondiale U15 Săptămâna trecută, FIFA a anunțat lansarea Cupei Mondiale U15, o competiție nouă, destinată celor mai bune selecționate naționale de băieți și fete cu jucători de până la 15 ani. Prima ediție va avea loc în luna octombrie, în Azerbaidjan. Competiția reprezintă cel mai nou turneu din calendarul FIFA și are ca scop dezvoltarea fotbalului juvenil la nivel internațional. FIFA a precizat că turneul este deschis tuturor federațiilor membre, ceea ce înseamnă că și Rusia este eligibilă să participe. Șeful FIFA: Interdicțiile „creează mai multă ură” După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, FIFA a exclus echipele și cluburile rusești din toate competițiile sale. În 2023 însă, forul mondial a decis să permită, în principiu, revenirea echipelor de juniori, însă reprezentativele Rusiei nu au mai participat la Campionatele Mondiale U17 organizate de FIFA. Gianni Infantino a declarat, în februarie, că interdicțiile impuse Rusiei ar trebui ridicate, argumentând că astfel de măsuri „creează mai multă ură”. Competiția ar putea fi boicotată Eurodeputații avertizează că participarea Rusiei la Cupa Mondială U15 ar putea determina alte federații să boicoteze competiția, afectând desfășurarea turneului. Ei amintesc că Federația Ucraineană de Fotbal a anunțat deja că nu va participa la competiții în care sunt prezente și echipe din Rusia. În martie 2022, Federația Rusă de Fotbal a contestat suspendarea impusă de FIFA la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, însă apelul a fost respins. De atunci, fiecare pas privind reintegrarea sportivilor ruși în competițiile internaționale a stârnit reacții critice din partea Ucrainei și a mai multor oficiali europeni.
Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției
Expoziția „The Infinite of Brâncuși” aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu. „Suntem cu adevărat fericiți și onorați să găzduim această expoziție extraordinară, intitulată . Aceasta este dedicată unuia dintre cei mai importanți artiști pe care România i-a dăruit Europei și lumii, binecunoscutul Constantin Brâncuși. Așadar, acest an, 2026, are o semnificație specială pentru România, dar și pentru cultura europeană. Se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, un creator care a schimbat limbajul artei moderne și care continuă să inspire generații prin simplitate, profunzime și universalitate. Brâncuși nu aparține doar României, Brâncuși aparține Europei, Brâncuși aparține patrimoniului comun al umanității și al lumii. Sărbătorirea Anului Brâncuși în Parlamentul European reprezintă, de asemenea, o sărbătoare a României europene, a unei Românii care contribuie la patrimoniul nostru comun, care își prețuiește identitatea și care își asumă rolul de promotor al culturii, al dialogului și al memoriei. Această expoziție aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu, singurul ansamblu monumental public de mari dimensiuni creat de artist. Construit între 1937 și 1938, acesta a fost conceput ca un omagiu adus celor care și-au pierdut viața apărând orașul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial. Cu sprijinul UNESCO, am reușit să obținem includerea Monumentului Brâncuși, simbol al localității Târgu Jiu, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aceasta este o realizare extraordinară”, a precizat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției „Infinitul lui Brâncuși”, vernisată la Parlamentul European din Bruxelles. „Cartea poștală este schița originală a Coloniei Infinitului, realizată de Brâncuși. Așadar, acesta este desenul propriu-zis. Doresc să mulțumesc, desigur, curatorului și proprietarului pentru că sunt alături de noi. Ne-a făcut o mare onoare aducând această piesă originală aici, la Parlamentul European”, a precizat acesta. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” „Viața și opera lui Brâncuși întruchipează valorile care definesc Europa” Katarina Barley, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comitetului artistic, a subliniat cât de importantă este această inițiativă. „Aș dori să încep prin a-i mulțumi dragului meu coleg și prieten Victor Negrescu pentru că a adus această expoziție remarcabilă la Bruxelles și pentru că ne-a oferit ocazia de a descoperi opera chiar aici, în inima Europei. Există ceva deosebit de fermecător în a-l omagia pe Brâncuși în Parlamentul European, deoarece viața și opera sa întruchipează valorile care definesc Europa de astăzi”, a spus Katarina Barley. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European „Mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici” Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a povestit cât de impresionată a fost atunci când a văzut pentru prima dată una dintre operele lui Constantin Brâncuși. „Dragi prieteni, îmi amintesc foarte bine prima dată când am văzut una dintre operele lui Constantin Brâncuși. Ceea ce m-a impresionat a fost felul în care reușea să ia ceva atât de simplu, precum o singură curbă, și să-i confere atâta viață. Și, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici, în această clădire. Doresc să-i mulțumesc vicepreședintelui Negrescu pentru că ne-a adus această expoziție și pentru tot ceea ce faci, dragă Victor, pentru acest Parlament. Și pentru că contribui la transformarea lui într-o instituție în care oamenii pot avea încredere”, a subliniat Roberta Metsola. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Evenimentul a reunit numeroşi membri ai Parlamentului European, reprezentanţi ai UNESCO, diplomaţi, autorităţi locale şi personalităţi din domeniul cultural, într-un demers comun de promovare a patrimoniului cultural european. CITEȘE ȘI: Sculptura lui Constantin Brâncuși s-a vândut cu 107,6 milioane de dolari la Christie’s. Record istoric pentru artistul român O statuie a lui Brâncuși, promovată de Nicole Kidman în cadrul unei licitații din New York. Suma uriașă a operei de artă
Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
Video interviu exclusiv: Alvise Pérez, eurodeputat spaniol: Românii sunt mândria Spaniei prin muncă, onoare și integrare
Politicianul spaniol susține că succesul său în mediul online vine din faptul că vorbește diferit față de politicienii tradiționali și afirmă că nu a intrat în politică pentru bani. În timpul interviului, acesta a criticat actuala clasă politică europeană, a vorbit despre ceea ce consideră a fi limite tot mai stricte asupra libertății de exprimare și a transmis un mesaj puternic românilor din Spania, pe care îi descrie drept „mândria Spaniei” prin muncă, onoare și integrare. De la influencer la Parlamentul European Reporter: Nu e un secret pentru nimeni faptul că vă bucurați de sprijinul tinerilor în mediul online. Care e secretul? Alvise Pérez: Cred că faptul că nu vorbesc așa cum o face sistemul, iar acest lucru îmi oferă o anumită credibilitate pe care restul politicienilor nu o au. Până la urmă, eu am fost influencer, am monetizat acea influență și munca mea și am intrat în politică fără a avea nevoie deloc de bani, de banii publici, din salariul meu de eurodeputat, pe care noi îi donăm pe TikTok sută la sută. Așa că eu am venit cu dovada clară că nu mă implic în politică pentru a mă îmbogăți, ci pentru a mă asigura că țara mea nu se va scufunda în aceeași mizerie în care sistemul și actuala clasă politică au scufundat toate țările noastre surori. Acest lucru îi motivează foarte mult pe tineri. Cum vede comunitatea românească din Spania Reporter: Spania are o comunitate foarte mare de români, mulți dintre ei locuiesc și muncesc acolo de peste 20 de ani. Care e rolul acesteia în societatea spaniolă? Alvise Pérez: Dulce-amăruie și îți spun și de ce. Sunt cunoscut, printre altele, pentru că am o foarte mare opoziție față de imigrația în masă, ilegală și necontrolată, dar cu românii se întâmplă opusul. Sunt oameni care vin să muncească legal, să contribuie, plătesc impozite, își deschid companii și totuși sunt considerați cetățeni „de clasa a doua” în Spania pentru că nu au vocea politică pe care ar trebui să o aibă. Marea majoritate a românilor se află în zonele Alicante, Torrevieja, Valencia și, vorbind cu ei, spun că sunt la fel de sătui de sistem ca și noi. Reporter: Ce părere aveți de faptul că există o diferență între a critica sistemul și a face parte din Parlamentul European? Alvise Pérez: Și eu cred asta. Coerența constă în a nu te îmbogăți din Parlament și în a fi ceea ce am putea numi un cal troian. Eu, când am intrat în Parlament, am făcut-o pentru a denunța lucrurile revoltătoare care nu se cunoșteau, precum și faptul că fiecare deputat din Parlamentul European plătește mai mult de două milioane de euro consultanților, sau că ni se dau aproximativ 60.000 de euro pe lună în plăți directe și diurne, sau că ni se oferă 5.000 de euro pentru participarea în plen. Așa că spun: dacă primesc 5.000 de euro lunar ca să particip la sesiuni plenare, de ce mai primesc și salariu de 10.000 de euro? Să îmbogățești 720 de europarlamentari… Știți că pentru cei 720 de europarlamentari cheltuim peste 2,1 miliarde de euro pe salarii? Libertatea de exprimare, în centrul discursului său Reporter: Vă rog să îmi spuneți care e diferența între libertatea de exprimare și discursul care poate fi considerat hărțuire, în cazul dumneavoastră concret? Alvise Pérez: E o mare diferență. Libertatea de exprimare… Uitați, eu am multă experiență în asta pentru că mi-au fost deschise multe dosare pentru că mă exprim cu o anumită libertate, criticând anumite probleme pe care le-am văzut în politica spaniolă sau numindu-i corupți și criminali pe oameni care sunt așa și s-a dovedit chiar acum asta, în prezent, aceștia fiind anchetați penal sau condamnați cu executare. Acesta e unul dintre motivele pentru care am fost votat de aproape un milion de spanioli, fără să am nici măcar un partid politic, deoarece am avut un mare succes arătând numeroase cazuri de corupție care implicau atât partide de stânga, cum e PSOE, precum și partidele de dreapta, cum ar fi Partidul Popular (PP) sau VOX, care este mai de dreapta decât PP. Cum explică diferența dintre critică și hărțuire Libertatea de exprimare e ceea ce poate face un cetățean liber împotriva, în cazul acesta, a clasei politice, fără represalii. Hărțuirea e ceea ce face clasa politică atunci când noi folosim libertatea de exprimare împotriva lor, așa că am ajuns într-un punct în care, și aceasta e o părere pe care mulți o trăiesc, libertatea de exprimare devine mai reglementată, mai asediată și mai denunțată de către acele elite politice care spun că putem exprima doar ceea ce se află într-un vid mental. Dacă critici Uniunea Europeană, spun că este o știre falsă și dezinformare, dacă critici imigrația ilegală spun că e ură rasială, iar dacă critici, de exemplu, o religie, cum e Islamul și radicalizarea politică pe care islamul o provoacă în Europa, vă vor spune că e fobie sau ură împotriva religiei și te vor acuza de infracțiune. În Spania, acest lucru se pedepsește cu închisoare. Reporter: O să vă întreb direct: dacă ați fi mâine la putere, ce ați face diferit? Alvise Pérez: Aș face multe lucruri. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. Mass-media nu ar trebui să fie cenzurată de către puterea politică, la fel și creatorii de conținut. Libertate și siguranță legală absolută pentru a ne putea exprima în libertate. Dacă tu acuzi pe cineva de un delict și nu ai nicio dovadă, să fie un judecător sau o instanță de judecată cea care să decidă dacă ai încălcat legea, nu clasa politică. Reporter: Ce politician european vi se pare interesant? Cu cine v-ar plăcea să beți o cafea? Alvise Pérez: European, aș spune George Simion. Să merg la cină sau să beau o bere cu Simion mi-ar plăcea. „Dacă nu te implici, politicienii nu te vor lua în seamă” Reporter: Acum vă voi propune să facem un exercițiu. Cum convingeți, în doar 20 de secunde, un tânăr student că nu toți politicienii sunt la fel? Alvise