Video interviu exclusiv: Alvise Pérez, eurodeputat spaniol: Românii sunt mândria Spaniei prin muncă, onoare și integrare
Politicianul spaniol susține că succesul său în mediul online vine din faptul că vorbește diferit față de politicienii tradiționali și afirmă că nu a intrat în politică pentru bani. În timpul interviului, acesta a criticat actuala clasă politică europeană, a vorbit despre ceea ce consideră a fi limite tot mai stricte asupra libertății de exprimare și a transmis un mesaj puternic românilor din Spania, pe care îi descrie drept „mândria Spaniei” prin muncă, onoare și integrare. De la influencer la Parlamentul European Reporter: Nu e un secret pentru nimeni faptul că vă bucurați de sprijinul tinerilor în mediul online. Care e secretul? Alvise Pérez: Cred că faptul că nu vorbesc așa cum o face sistemul, iar acest lucru îmi oferă o anumită credibilitate pe care restul politicienilor nu o au. Până la urmă, eu am fost influencer, am monetizat acea influență și munca mea și am intrat în politică fără a avea nevoie deloc de bani, de banii publici, din salariul meu de eurodeputat, pe care noi îi donăm pe TikTok sută la sută. Așa că eu am venit cu dovada clară că nu mă implic în politică pentru a mă îmbogăți, ci pentru a mă asigura că țara mea nu se va scufunda în aceeași mizerie în care sistemul și actuala clasă politică au scufundat toate țările noastre surori. Acest lucru îi motivează foarte mult pe tineri. Cum vede comunitatea românească din Spania Reporter: Spania are o comunitate foarte mare de români, mulți dintre ei locuiesc și muncesc acolo de peste 20 de ani. Care e rolul acesteia în societatea spaniolă? Alvise Pérez: Dulce-amăruie și îți spun și de ce. Sunt cunoscut, printre altele, pentru că am o foarte mare opoziție față de imigrația în masă, ilegală și necontrolată, dar cu românii se întâmplă opusul. Sunt oameni care vin să muncească legal, să contribuie, plătesc impozite, își deschid companii și totuși sunt considerați cetățeni „de clasa a doua” în Spania pentru că nu au vocea politică pe care ar trebui să o aibă. Marea majoritate a românilor se află în zonele Alicante, Torrevieja, Valencia și, vorbind cu ei, spun că sunt la fel de sătui de sistem ca și noi. Reporter: Ce părere aveți de faptul că există o diferență între a critica sistemul și a face parte din Parlamentul European? Alvise Pérez: Și eu cred asta. Coerența constă în a nu te îmbogăți din Parlament și în a fi ceea ce am putea numi un cal troian. Eu, când am intrat în Parlament, am făcut-o pentru a denunța lucrurile revoltătoare care nu se cunoșteau, precum și faptul că fiecare deputat din Parlamentul European plătește mai mult de două milioane de euro consultanților, sau că ni se dau aproximativ 60.000 de euro pe lună în plăți directe și diurne, sau că ni se oferă 5.000 de euro pentru participarea în plen. Așa că spun: dacă primesc 5.000 de euro lunar ca să particip la sesiuni plenare, de ce mai primesc și salariu de 10.000 de euro? Să îmbogățești 720 de europarlamentari… Știți că pentru cei 720 de europarlamentari cheltuim peste 2,1 miliarde de euro pe salarii? Libertatea de exprimare, în centrul discursului său Reporter: Vă rog să îmi spuneți care e diferența între libertatea de exprimare și discursul care poate fi considerat hărțuire, în cazul dumneavoastră concret? Alvise Pérez: E o mare diferență. Libertatea de exprimare… Uitați, eu am multă experiență în asta pentru că mi-au fost deschise multe dosare pentru că mă exprim cu o anumită libertate, criticând anumite probleme pe care le-am văzut în politica spaniolă sau numindu-i corupți și criminali pe oameni care sunt așa și s-a dovedit chiar acum asta, în prezent, aceștia fiind anchetați penal sau condamnați cu executare. Acesta e unul dintre motivele pentru care am fost votat de aproape un milion de spanioli, fără să am nici măcar un partid politic, deoarece am avut un mare succes arătând numeroase cazuri de corupție care implicau atât partide de stânga, cum e PSOE, precum și partidele de dreapta, cum ar fi Partidul Popular (PP) sau VOX, care este mai de dreapta decât PP. Cum explică diferența dintre critică și hărțuire Libertatea de exprimare e ceea ce poate face un cetățean liber împotriva, în cazul acesta, a clasei politice, fără represalii. Hărțuirea e ceea ce face clasa politică atunci când noi folosim libertatea de exprimare împotriva lor, așa că am ajuns într-un punct în care, și aceasta e o părere pe care mulți o trăiesc, libertatea de exprimare devine mai reglementată, mai asediată și mai denunțată de către acele elite politice care spun că putem exprima doar ceea ce se află într-un vid mental. Dacă critici Uniunea Europeană, spun că este o știre falsă și dezinformare, dacă critici imigrația ilegală spun că e ură rasială, iar dacă critici, de exemplu, o religie, cum e Islamul și radicalizarea politică pe care islamul o provoacă în Europa, vă vor spune că e fobie sau ură împotriva religiei și te vor acuza de infracțiune. În Spania, acest lucru se pedepsește cu închisoare. Reporter: O să vă întreb direct: dacă ați fi mâine la putere, ce ați face diferit? Alvise Pérez: Aș face multe lucruri. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. Mass-media nu ar trebui să fie cenzurată de către puterea politică, la fel și creatorii de conținut. Libertate și siguranță legală absolută pentru a ne putea exprima în libertate. Dacă tu acuzi pe cineva de un delict și nu ai nicio dovadă, să fie un judecător sau o instanță de judecată cea care să decidă dacă ai încălcat legea, nu clasa politică. Reporter: Ce politician european vi se pare interesant? Cu cine v-ar plăcea să beți o cafea? Alvise Pérez: European, aș spune George Simion. Să merg la cină sau să beau o bere cu Simion mi-ar plăcea. „Dacă nu te implici, politicienii nu te vor lua în seamă” Reporter: Acum vă voi propune să facem un exercițiu. Cum convingeți, în doar 20 de secunde, un tânăr student că nu toți politicienii sunt la fel? Alvise
Spitalul de Psihiatrie din Sibiu, primul din România care promovează în Parlamentul European o campanie anti-stigmă
Evenimentul, găzduit de vicepreședintele Parlamentului European (PE), Nicu Ștefănuță, a reunit europarlamentari, psihiatri, psihologi, psihoterapeuți, reprezentanți ai organizațiilor europene și specialiști din domeniul sănătății mintale din mai multe state europene. Alături de Nicu Ștefănuță au fost prezenți și alți doi europarlamentari români, vicepreședintele PE, Victor Negrescu și europarlamentarul sibian Dan Barna. Directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), conf. univ. dr. Ciprian Băcilă, a subliniat necesitatea unei abordări colective și multidisciplinare în combaterea stigmei asociate afecțiunilor psihice. „Sănătatea mintală nu poate fi susținută de o singură profesie și nici schimbată de o singură instituție. Orice program anti-stigmă real are nevoie de o echipă formată din profesioniști din domeniul sănătății mintale (psihiatri, psihologi, asistenți sociali, ergoterapeuți, terapeuți ocupaționali și asistenți medicali) reprezentanți ai mediului politic, ai societății civile și ai mass-media. Este necesarǎ o colaborare între autoritǎți, care sǎ implice sistemul medical, juridic și de asistențǎ şi protecție socialǎ, susținutǎ de comunitate, școală, familie, media și, nu în ultimul rând, de oameni care au avut curajul să vorbească despre propria experiență”, a declarat președintele ARPP, Ciprian Băcilă. Scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța Potrivit acestuia, „scopul unui program anti-stigmă nu este toleranța. Toleranța este ceea ce acordăm obiectelor neînsuflețite. Scopul este incluziunea, pentru că persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră”. Ciprian Băcilă a subliniat faptul că, schimbarea vine doar prin „asumare colectivă și recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”. „Deși subfinanțarea cronicǎ a sistemului de sǎnǎtate mintalǎ, lipsa medicamentelor și lipsa cunoașterii clinice sunt factori care impactează calitatea îngrijirii, stigma este principalul obstacol în calea accesului la servicii de sănătate mintală în aproape fiecare țară din lume. Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin declarații formale, ci prin asumare colectivă și prin recunoașterea demnității umane a fiecărei persoane”, a spus Băcilă. În cadrul evenimentului de la Parlamentul European a fost proiectat un material video dedicat sănătății mintale și luptei împotriva stigmatizării pacienților, realizat la spitalul sibian, cu exemplele oferite de familiile a doi copii spitalizați, una din județul Vâlcea, cealaltă din județul Dâmbovița, ambele alegând specialiștii din Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu. Evenimentul european a inclus mai multe sesiuni dedicate sănătății mintale în viața de zi cu zi, prevenirii, accesului la servicii și reformei sistemului de sănătate mintală, accentul fiind pus pe combaterea stigmei, dezvoltarea psihiatriei comunitare și integrarea serviciilor de sănătate mintală în politicile publice europene. Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa Coordonatorul Comisiei Psihiatrice a Copilului și a Adolescentului din Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, profesor universitar doctor Elena Predescu, a punctat faptul că, „în acest moment, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților este una dintre cele mai importante probleme medicale și sociale din Europa”. „Avem nevoie de educație, prevenție, acces mai bun la servicii de sănătate mintală și reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate și grijă față de copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor va decide nu doar viitorul lor, ci și sănătatea emoțională a întregii societăți de mâine”, a susținut Elena Predescu. Managerul spitalului din Sibiu, Florin Neag, care este și vicepreședinte al Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), a susținut și el în Parlamentul European o prezentare despre provocările managementului în spitalele de psihiatrie și necesitatea reformării sistemului de sănătate mintală din România. „Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcționa dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical”, a declarat Florin Neag. Pacientul psihiatric trebuie sprijinit și după externare Vicepreședintele ASPP a subliniat că pacientul psihiatric trebuie sprijinit atât în timpul internării, cât și după externare, prin servicii comunitare funcționale și programe de reintegrare socială. „Pacientul psihiatric nu aparține doar spitalului. El aparține societății. Avem nevoie de screening, intervenție timpurie, tratament acut și cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului și reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbește de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a construit-o funcțional”, a afirmat managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”. Acesta a atras atenția și asupra subfinanțării cronice a actului medical psihiatric din România. „Prima mare provocare este subfinanțarea cronică a actului medical psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiții în clădiri sau dotări, care la Sibiu, din fericire, prin eforturile susținute ale ordonatorului principal de credite – Consiliul Județean Sibiu – există. Vorbesc despre finanțarea națională efectivă a actului medical psihiatric. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activitățile de ergoterapie și nevoia de intervenție multidisciplinară”, a explicat acesta.
Au început înscrierile în competiția europeană de jurnalism de investigație. Premiul: 20.000 de euro
Parlamentul European a dat startul înscrierilor pentru premiul de jurnalism de investigație acordat anual în memoria jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Termenul-limită pentru depunerea materialelor este 31 iulie 2026. Cine poate participa Competiția este deschisă jurnaliștilor profesioniști și echipelor jurnalistice, indiferent de naționalitate. Pot fi înscrise materiale de investigație publicate sau difuzate de instituții media din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Scopul premiului este să susțină jurnalismul profesionist și să evidențieze rolul acestuia în protejarea unor valori precum libertatea, egalitatea sau demnitatea umană. Cum este ales câștigătorul Câștigătorul este desemnat de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile din toate statele membre ale UE, precum și din membri ai organizațiilor europene de jurnaliști. Premiul, în valoare de 20.000 de euro, este acordat anual în jurul datei de 16 octombrie, zi care marchează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Aceasta a fost ucisă într-un atentat cu bombă în Malta, în 2017, după ce a publicat mai multe anchete despre corupție și crimă organizată. PE: Presa liberă, esențială pentru democrație Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a atras atenția că jurnaliștii continuă să fie ținta amenințărilor la nivel global. „La nouă ani de la uciderea brutală a lui Daphne Caruana Galizia, jurnaliștii din întreaga lume sunt în continuare hărțuiți, amenințați și chiar uciși. Parlamentul European este alături de ei în lupta pentru dreptate. Premiul care îi poartă numele rămâne un simbol puternic al acestui angajament”, a declarat Metsola. Ea a subliniat că libertatea de exprimare și libertatea presei sunt esențiale pentru funcționarea democrației. Protecția presei la nivel european Parlamentul European atrage atenția că pluralismul media este supus unor presiuni tot mai mari, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Instituția a condamnat în repetate rânduri atacurile la adresa jurnaliștilor și încercările de limitare a libertății presei. În acest context, UE a adoptat o serie de reguli menite să protejeze independența mass-media și siguranța jurnaliștilor. Printre acestea se numără actul european privind libertatea mass-media, intrat în vigoare în mai 2024, precum și directiva împotriva proceselor abuzive, care trebuie transpusă de statele membre până la 7 mai 2026. Aceasta vizează așa-numitele procese abuzive (SLAPP), prin care jurnaliștii sau organizațiile civice sunt acționați în instanță pentru a fi intimidați și descurajați să publice informații de interes public, și introduce mecanisme de respingere rapidă a acestor acțiuni, precum și măsuri de protecție, inclusiv posibilitatea de a solicita despăgubiri. Câștigători anteriori În ultimii ani, premiul a fost acordat unor investigații jurnalistice cu impact internațional, axate pe teme sensibile și de interes public major. Printre acestea se numără proiectul „Pegasus”, o anchetă amplă despre utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliștilor și activiștilor, investigații privind influența Rusiei în Africa sau anchete despre naufragii și migranți dispăruți în Europa. Au fost premiate și proiecte transfrontaliere, realizate de consorții de jurnaliști din mai multe țări, axate pe corupție, rețele economice opace sau încălcări ale drepturilor omului. Temele recurente includ supravegherea ilegală, migrația, securitatea, precum și activități economice ascunse, ceea ce arată că sunt apreciate investigațiile solide, bine documentate și cu impact la nivel european.
Victor Negrescu solicită crearea un fond european de cel puțin 2 miliarde de euro pentru lupta împotriva cancerului
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat luni că acest demers face parte dintr-un efort constant de susținere a politicilor europene în domeniul sănătății, cu accent pe prevenție, acces la tratamente moderne și sprijin pentru pacienți. „Am solicitat, în viitorul buget european, crearea unui fond dedicat luptei împotriva cancerului, în valoare de minimum 2 miliarde de euro. Împreună cu alți colegi din Parlamentul European, am reușit să introducem ideea în propunerea bugetară a legislativului european”, a scris Victor Negrescu pe Facebook. Acesta a subliniat că, în ultimii ani, a sprijinit constant inițiativele europene pentru prevenție, tratament și susținerea pacienților și a acordat o atenție deosebită situației copiilor bolnavi de cancer și necesității unui acces real la tratamente inovatoare. „Am reiterat aceste priorități în cadrul unui eveniment pe care l-am găzduit în Parlamentul European, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene și experți în domeniu. Discuțiile s-au concentrat pe prevenție și pe un proiect pilot implementat în România, finanțat din fonduri europene obținute direct de la Bruxelles”, a adăugat europarlamentarul. Negrescu a menționat proiectul „Lerești Living Lab” ca exemplu de bună practică în acest sens. „Proiectul reprezintă un exemplu de ecosistem local de inovare în sănătate, care reunește comunitatea, autoritățile și specialiștii pentru a dezvolta soluții concrete de prevenție și promovare a sănătății, printr-o abordare participativă și colaborativă, cu accent pe combaterea cancerului”, a completat acesta. Europarlamentarul a felicitat autoritățile locale implicate, menționând că astfel de inițiative demonstrează impactul concret al finanțărilor europene. „Astfel de inițiative arată că se poate și că fondurile europene pot face diferența. Așa salvăm vieți”, a conchis Victor Negrescu.
Lidera grupului S&D din Parlamentul European spune că a primit asigurări de la Grindeanu că PSD nu va forma un guvern cu extrema dreaptă
Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru PSD, în contextul în care în ultimele săptămâni au existat tensiuni în interiorul coaliției de guvernare, iar PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Iratxe Garcia Perez, lidera grupului S&D, a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg, că miniștrii PSD au decis să iasă din guvern pentru că nu au reușit să treacă niciuna dintre propunerile lor, care, în opinia sa, într-un guvern de coaliție, sunt legitime. „Reiterez încrederea deplină în PSD. Ieri (luni -n.r.) au fost nişte declaraţii foarte clare şi directe din partea liderului de partid. PSD a decis să iasă din guvern pentru că nu au reuşit să treacă unele dintre propunerile lor, care, într-un guvern de coaliţie, sunt legitime. Nu s-a întâmplat aşa, iar acesta a fost motivul pentru care colegii noştri, printr-un referendum intern în partid, aproape în unanimitate, au decis să iasă din guvern”, a declarat Iratxe Garcia Perez în cadrul conferinței de presă. Lidera grupului S&D a mai precizat faptul că Sorin Grindeanu i-a dat asigurări că nu există niciun acord cu extrema dreaptă pentru a forma un guvern. „Liderul PSD a spus că nu există niciun acord cu extrema dreaptă pentru a forma un guvern. Ceea ce sper este ca „Partidul Popular European să aibă aceeaşi poziţie şi atunci când va exista un guvern, în niciun caz să nu fie un guvern cu extrema dreaptă”, a adăugat Garcia Perez. Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Textul integral al moțiunii poate fi citit AICI.
Parlamentul European votează astăzi asupra ridicării imunității Dianei Șoșoacă
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat luni, la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, că votul privind ridicarea imunității mai multor eurodeputați, între care și Diana Iovanovici Șoșoacă, va avea loc marți. Votul este programat la ora locală 12:00 (13:00, ora României). Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a avizat favorabil solicitarea, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, deschizând calea pentru votul final din plen. Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a permite continuarea cercetărilor într-un dosar penal. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat, în septembrie 2025, Parlamentului European ridicarea imunității acesteia. Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj.
Negrescu, solicitare oficială către Kaja Kallas, după drona căzută la Galați
„Am transmis o solicitare oficială către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, în urma incidentului produs în România, unde o dronă rusească a încălcat spațiul aerian național și a căzut pe teritoriul țării noastre”, a scris Negrescu, sâmbătă după-amiază, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a precizat că incidentul nu este unul izolat, afirmând că este parte a „unui tipar periculos”, în apropierea granițelor UE și NATO. „Am semnalat, în repetate rânduri, aceste riscuri, în special în ceea ce privește provocările cu care se confruntă România, îngrijorările fiind exprimate și în poziția oficială a Parlamentului European”, a scris Negrescu. Vicepreședintele Parlamentului European a precizat că „acest episod ridică, din nou, întrebări privind nivelul de protecție și capacitatea de reacție la nivel european în fața unor astfel de amenințări”. Negrescu i-a solicitat șefei diplomației UE, Kaja Kallas, „consolidarea mecanismelor europene de monitorizare și răspuns rapid la încălcări ale spațiului aerian, dar și o coordonare mai strânsă între statele membre și instituțiile UE pentru protejarea infrastructurii civile și a populației”. Victor Negrescu i-a cerut șefei diplomației europene „evaluarea unor măsuri suplimentare de descurajare și sancționare”, dar și „integrarea acestor riscuri în viitoarele instrumente europene de securitate și apărare”. „România este la frontiera Uniunii și resimte direct efectele conflictului din vecinătate. Protejarea cetățenilor europeni nu poate fi fragmentată. Este nevoie de un răspuns comun, coordonat și credibil. Europa trebuie să fie prezentă acolo unde cetățenii săi au nevoie de siguranță”, conchide Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Reamintim că sâmbătă dimineața, în jurul orei 2:31, o dronă rusească de tip Geran 2 a căzut într-o gospodărie din Galați, afectând o anexă, dar și un stâlp de electricitate. Drona, care avea încărcătură explozivă, a fost detonată controlat de geniști, în jurul amiezii. La scurt timp, MApN, a raportat că noi fragmente de dronă au fost găsite în județul Tulcea, iar o echipă de specialiști au intervenit la fața locului pentru cercetări, dar și probe.
Victor Negrescu cere ajutor de stat la nivel UE pentru criza combustibililor
Victor Negrescu a anunțat miercuri că a transmis o solicitare oficială vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, privind instituirea unui mecanism temporar de sprijin la nivel european. El atrage atenția că majorarea accelerată a prețurilor la combustibili „pune o presiune reală pe companiile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Costurile operaționale cresc, investițiile sunt amânate, iar efectele se resimt direct în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor”. „Datele europene arată clar: energia poate reprezenta între 10% și 20% din costurile unei companii, iar scumpirea combustibililor poate duce la creșteri de până la 15–30% ale costurilor operaționale în sectoarele cele mai afectate precum transportul, agricultura sau industria. Aceste evoluții alimentează inflația și accentuează riscurile sociale, mai ales în economiile mai vulnerabile din Europa Centrală și de Est”. În opinia sa, este necesară o reacție rapidă la nivel european pentru a proteja economia și puterea de cumpărare a cetățenilor. „Uniunea Europeană a mai demonstrat că poate interveni eficient în situații de criză, inclusiv prin acest instrument. Este momentul să o facă din nou. Un astfel de mecanism ar permite statelor membre să acționeze rapid și coordonat, protejând economia, locurile de muncă și puterea de cumpărare a cetățenilor”.
Alexandru Rogobete, participare la dezbaterea din Parlamentul European despre sănătatea mintală: Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă. Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție. „Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook. Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete. Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical. „Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Diana Șoșoacă, audiată în Parlamentul European. Decizie așteptată privind ridicarea imunității
Diana Șoșoacă a fost audiată marți în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European, în contextul unei solicitări venite din partea Parchetul General al României privind ridicarea imunității sale parlamentare. Demersul are legătură cu o anchetă deschisă în România, unde europarlamentara este acuzată de 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Audierea a avut loc în cadrul Comisiei JURI și s-a desfășurat cu ușile închise. Membrii comisiei urmează să redacteze un raport, iar decizia finală va aparține plenului Parlamentului European. În cazul unui vot favorabil, imunitatea acesteia va fi ridicată, iar autoritățile din România vor putea continua ancheta. Chiar dacă ședința nu a fost publică, Diana Șoșoacă a transmis ulterior un mesaj pe rețelele sociale, unde a prezentat propria versiune asupra discuțiilor. „Am subliniat foarte clar că e un abuz și un precedent pentru ei și oricine va avea probleme cu puterea de la acel moment. Am prezentat cam tot ceea ce s-a întâmplat în România. Am solicitat să se respecte dreptul la apărare al oricărui om. (…) Sunt sigură că fiecare în sufletul lui a simțit că ar putea fi oricând în locul meu. Le-am spus «ce ar fi acum să ridicăm imunitatea tuturor europarlamentarilor care au vorbit împotriva lui Netanyahu, Metsola, Von der Leyen?» Ar fi trebuit să îmi adreseze întrebări. A fost o liniște mormântală în sală să știți”, a declarat aceasta. Diana Șoșoacă susține că situația are un caracter politic și a afirmat că a primit oferte de protecție din alte state, pe care le-a refuzat. „Sunt 5 țări, unele europene, care mi-a oferit posibilitatea de a cere azil politic. Le-am mulțumit frumos și am refuzat. Eu nu sunt o lașă”, a mai spus Diana Șoșoacă. Decizia Parlamentului European va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără obstacolul imunității parlamentare.