Povestea turnătoriei care a realizat clopotul Catedralei Naționale. Cum a supraviețuit peste 400 de ani și s-a reinventat cu ajutorul tehnologiei
Înființată în 1599, turnătoria de clopote Grassmayr, o afacere de familie, este condusă acum de frații Johannes și Peter Grassmayr. În perioada Renașterii, la sfârșitul Evului Mediu, existau sute de turnători de clopote în Europa, în timp ce astăzi au mai rămas doar câteva pe întreg continentul. Secretul succesului familiei Grassmayr stă în tenacitatea combinată cu inovația, precum imprimarea 3D, scanarea, laserele și aplicațiile de simulare pe computer. „Anumite lucruri sunt exact așa cum erau acum 400 de ani. Dar am inovat foarte mult. Mai ales în ultimii 20 de ani, ne-am schimbat foarte mult”, a declarat Johannes Grassmayr pentru AP. Ciclul de producție pentru realizarea unui clopot durează între trei și patru luni. În trecut, curățarea și lustruirea unui clopot proaspăt turnat reprezentau 30% din timpul total de producție. În prezent, cu ajutorul uneltelor moderne, acest proces durează doar o zecime din timp. Secrete din procesul de producție Grassmayr păstrează secrete unele dintre cele mai inovatoare etape ale procesului de producție, cum ar fi o cameră specială în care clopotele sunt curățate cu un aparat de șablare de înaltă presiune, dar și aplicațiile specializate folosite pentru a calcula sunetul fiecărui clopot în parte. Chiar și cu ajutorul tehnologiei moderne, procesul de proiectare și realizare a matrițelor pentru un clopot de mari dimensiuni poate dura până la șase luni. Provocări de-a lungul secolelor Proprietarii spun că industria de fabricare a clopotelor se află sub presiune, deoarece se construiesc tot mai puține biserici, ceea ce modifică cererea de clopote. Creșterea costurilor energetice din cauza războiului din Ucraina nu ajută, iar costurile cu forța de muncă au crescut cu 30% de la pandemia din 2020. Totuși, principalul factor de cost al unui clopot nou turnat rămâne prețul materialelor. Cele mai bune clopote necesită bronz de înaltă calitate, al cărui preț era de 8 euro pe kilogram în urmă cu câțiva ani și care a ajuns acum la 23 de euro. Pentru a menține afacerea pe linia de plutire, familia s-a orientat din ce în ce mai mult către restaurarea clopotelor vechi, adesea cu ajutorul tehnologiilor moderne. Cum au ajuns clopotele Catedralei Naționale să fie fabricate în Austria Clopotele fabricate de Grassmayr se găsesc în peste 100 de țări, de la Japonia până în Statele Unite. Unul dintre cele mai mari clopote turnate aici a fost destinat Catedralei Naționale din București, România. Turnat în 2016, acesta are o înălțime de 3,3 metri și cântărește peste 25 de tone. O altă creație, cu o greutate de 15 tone, atârnă într-o biserică de pe Muntele Tabor din Israel. Patriarhia Română a încredințat însărcinarea de a turna cele șase clopote ale Catedralei Naționale firmei Grassmayr. Sfințite în 2018 Potrivit agenției de știri a Patriarhiei, Basilica, clopotul mare a fost turnat în 11 noiembrie 2016, iar celelalte cinci au fost turnate în data de 21 aprilie 2017. Greutatea însumată a celor șase clopote ale Catedralei este de 33 tone. Clopotele au ajuns în România în data de 19 mai 2017, fiind aduse de la turnătoria Grassmayr după ce au fost testate sonor și acordate. În 3 septembrie 2018, Patriarhul Daniel a săvârșit slujba de sfințire a celor șase clopote ale Catedralei Naționale, aflate la sol, iar în ziua următoare acestea au fost ridicate și montate în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 metri. Sunetul acestora poate fi auzit pe o rază de 15 km, în special la evenimentele și sărbătorile importante.
Preasfințitul Antonie, întronizat Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei
Ceremonia de întronizare a avut loc prin delegatul Patriarhului, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care i-a înmânat noului mitropolit însemnele rangului mitropolitan – mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja arhierească. Patriarhul Daniel amintește în document că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Episcopul de Bălți, PS Antonie, în ședința din 2 iulie 2026, pentru ocuparea scaunului vacant de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, în urma procedurilor statutare desfășurate în cadrul Mitropoliei Basarabiei. IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință” În Gramata Patriarhală se arată că IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință”, pregătirea sa teologică și activitatea desfășurată în cadrul Mitropoliei Basarabiei, inclusiv ca Episcop de Bălți din anul 2018. Prin actul de întronizare, noul mitropolit primește autoritatea canonică de a conduce Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Basarabiei, de a numi clerici și conducători ai așezămintelor monahale și de a exercita toate atribuțiile prevăzute de canoanele și statutul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Daniel îi cere noului Mitropolit al Basarabiei să păstreze comuniunea cu Patriarhia Română și Sfântul Sinod, să consolideze viața bisericească în Republica Moldova, să colaboreze cu autoritățile și cu celelalte culte și să sprijine păstrarea identității spirituale și culturale a românilor din Basarabia. Totodată, Patriarhul îi îndeamnă pe clericii și credincioșii din Arhiepiscopia Chișinăului să îl primească pe noul lor ierarh „cu dragoste, ascultare și împreună-lucrare”, pentru întărirea unității Ortodoxiei românești în Republica Moldova. Cine este ÎPS Antonie ÎPS Antonie s‑a născut la data de 29 mai 1963, în localitatea Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, primind la botez numele Anatol. A urmat şcoala medie de cultură generală din satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Igienă şi Epidemiologie din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a obținut licența. Și‑a completat formarea prin stagii de specializare și cercetare în Elveţia, potrivit mitropoliabasarabiei.md. La 6 ianuarie 2011 a fost tuns în monahism în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, primind numele Antonie. A fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, iar ulterior hirotesit protosinghel şi arhimandrit. Înainte de alegerea în treapta arhieriei a îndeplinit diferite responsabilități administrative, pastorale și academice, implicându‑se activ în viața Bisericii și în cercetarea teologică. La 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l‑a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului cu titlul „de Orhei”, iar în data de 24 mai 2014 este hirotonit în treapa de episcop, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În data de 24 mai 2018 este ales Episcop de Bălţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pe lângă activitatea pastorală și administrativă, Preasfințitul Părinte Antonie desfășoară o bogată activitate academică și publicistică. A publicat peste 200 de articole și studii în reviste de specialitate și publicații bisericești.
Biserica Sfântului Mormânt a fost redeschisă după 40 de zile
Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost redeschisă după 40 de zile de restricții impuse pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, iar credincioșii ar putea participa, în acest an, la ceremonia primirii Sfintei Lumini, potrivit basilica.ro. Decizia a fost anunțată de Poliția Israeliană, care a precizat că redeschiderea vine „în urma schimbării politicii de apărare și a actualizării instrucțiunilor Comandamentului Frontului Intern”. „Începând din dimineața zilei de joi, 9 aprilie 2026, locurile sfinte din orașul Ierusalim vor fi redeschise pentru vizite și rugăciune”, se arată în comunicatul oficial al Poliției israeliene. Locurile sfinte, din nou accesibile, sub securitate strictă Pe lângă Biserica Sfântului Mormânt, autoritățile au redeschis și alte puncte de maximă importanță religioasă, precum Zidul Plângerii și Muntele Templului. În același timp, poliția a anunțat măsuri sporite de securitate, în contextul în care este așteptat un număr mare de pelerini în perioada sărbătorilor pascale. Potrivit autorităților, sute de polițiști, luptători ai Poliției de Frontieră și voluntari vor fi mobilizați în întreg orașul, în special în Orașul Vechi și în zonele religioase, pentru a asigura desfășurarea în siguranță a evenimentelor. Credincioșii sunt sfătuiți să respecte indicațiile forțelor de ordine și să fie vigilenți, în condițiile unei aglomerații ridicate. Participare posibilă la ceremonia Sfintei Lumini Redeschiderea lăcașului face posibilă, cel puțin teoretic, participarea credincioșilor la ceremonia Sfintei Lumini, unul dintre cele mai importante momente ale Paștelui ortodox. Totuși, modul concret de organizare a slujbei de Înviere nu a fost încă stabilit. Decizia finală urmează să fie luată după consultări între Patriarhia Ierusalimului și autoritățile din Orașul Vechi. Primele slujbe au avut deja loc Potrivit corespondentului ERTnews la Ierusalim, în dimineața Sfintei și Marii Joi a fost oficiată deja Sfânta Liturghie, cu rânduiala spălării picioarelor, de către Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului, în prezența unui număr semnificativ de credincioși. Sfânta Lumină va ajunge în România după un protocol special Și în acest an, Patriarhia Română va organiza aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim. Aceasta va fi transportată cu o cursă specială în Sâmbăta Mare și va fi oferită delegaților eparhiilor la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București. Redeschiderea Bisericii Sfântului Mormânt marchează un moment important pentru credincioșii din întreaga lume, după săptămâni de restricții, și readuce speranța unei participări mai largi la celebrarea Învierii Domnului.
Pelerinaj de Florii în capitală: Programul procesiunii
În ajunul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută drept Floriile, Bucureștiul devine gazda uneia dintre cele mai importante procesiuni religioase ale anului. Ierarhi, preoți, monahi și numeroși credincioși sunt așteptați sâmbătă în Capitală la Pelerinajul de Florii, organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor. Procesiunea pornește de la Catedrala Națională și se va desfășura pe următorul traseu: Strada Izvor, Paraclisul Catedralei Naționale (prima oprire), Calea 13 Septembrie, Bulevardul Libertății, Piața Constituției, Bulevardul Unirii, Piața Unirii (latura de vest), Crucea brâncovenească (a doua oprire), Colina Bucuriei, Catedrala Patriarhală. Destinația finală este Catedrala Patriarhală, unde pelerinii vor fi întâmpinați de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Momentele principale ale pelerinajului 15:00 – Slujba Vecerniei la Catedrala Națională; 16:00 – la Catedrala Națională va avea loc sfințirea ramurilor de salcie, care vor fi apoi oferite credincioșilor prezenți; 16:15 – plecare în procesiune de la Catedrala Națională spre Catedrala Patriarhală; 16:30 – oprire la Paraclisul Catedralei Naționale (prima oprire); 17:30 – procesiunea ajunge la Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei (a doua oprire); 17:35 – plecare spre Catedrala Patriarhală; 17:45 – sosire la Catedrala Patriarhală, unde pelerinii vor fi întâmpinați de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care va sfinți icoana praznicului „Intrării Domnului în Ierusalim”, va rosti rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor și va adresa un cuvânt de învățătură. Recomandarea autorului: Mesaje de Florii 2026. Idei de urări și SMS-uri pentru cei sărbătoriți Ce nume se sărbătoresc de Florii: tradiții, semnificații și cui îi urăm „La mulți ani” Sâmbăta lui Lazăr: semnificație, tradiții și credințe înainte de Săptămâna Patimilor
Directorul Institutului Elie Wiesel, vrea ca instituțiile să se autosesizeze în cazul concertului controversat din Catedrala Națională
Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a declarat, pentru G4Media, ca așteaptă ca instituțiile abilitate să se autosesizeze, a acuzat că Biserica Ortodoxă Română ar fi trebuit să se delimiteze. „Imn pentru clerul militar al unui înalt militant legionar, în noua Catedrală Națională, acolo unde aflăm și sfinți a căror viață a fost legată de legionarism este un fapt cutremurător de propagandă extremistă, care s-a petrecut joi 30 octombrie. Considerăm că Ministerul Apărării, Familia Regală și BOR ar fi trebuit deja să se delimiteze în mod clar. Faptul că Basilica postează cu mândrie acest eveniment transmite până astăzi un cu totul alt mesaj. Oare violența simbolică a extremismului va face casă bună cu ortodoxia? Așteptăm autosesizarea instituțiilor abilitate să deschidă un dosar de cercetare în baza OUG nr 31/2002”, a directorul Institutului „Elie Wiesel” pentru G4Media. În același timp, Patriarhia Română neagă acuzațiile, susținând că textul poeziei interpretate ar fi atribuit în mod eronat lui Radu Gyr și că „nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, se arată în comunicatul transmis de Basilica.ro Radu Gyr a fost scriitor, publicist, dar și un activist politic vocal al legionarilor din anii ’30, devenind chiar comandant al Mișcării Legionare în Oltenia, până să fie închis în lagăr. El a avut dese întâlniri cu liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu, potrivit studiului publicat în revista Arhivele Olteniei.
Mesajul Patriarhiei Române la moartea lui Ion Iliescu: președintele care a schimbat orientarea politică a României
Patriarhia Română exprimă „condoleanțe familiei domnului Ion Iliescu, fost Președinte al României între anii 1992-1996 și 2000-2004, evidențiind faptul că totdeauna Domnul Ion Iliescu a avut o atitudine de respect față de Biserica Ortodoxă Română, chiar și înainte de a fi Președinte al României, deoarece a recunoscut importanța Bisericii Ortodoxe Române în istoria și în viața poporului român.” Patriarhia a analizat rolul lui Ion Iliescu în perioada democratică. „După Revoluția din 1989, Domnia Sa a considerat necesară afirmarea libertății Cultelor religioase din România și a permis reintroducerea Religiei în școlile de stat, precum și prezența preoților de caritate în diferite instituții ale statului, potrivit tradiției românești anterioare perioadei comuniste. De asemenea, mai ales în al doilea mandat, Domnul Ion Iliescu a exprimat necesitatea orientării României spre valorile democratice occidentale, fapt decisiv în trecerea de la comunism la capitalism. Cu respectul cuvenit memoriei unui Președinte al României, ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească sufletul său în pace și să consoleze familia îndoliată. Veșnica lui pomenire din neam în neam”, scrie în mesajul semnat de Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar și era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.