Jafurile din muzee devin violente: nou raport Europol privind tacticile de furt de bunuri culturale. Cazul Tezaurului Dacic
Raportul, intitulat „Changing tactics, changing targets: the evolving nature of museum heists”, publicat de agenția europeană, evidențiază transformările recente în modul în care sunt comise jafurile asupra muzeelor și în profilul infractorilor implicați. Baros, explozibili și arme Potrivit Europol, furturile din muzee devin mai agresive, infractorii recurgând la instrumente precum barosuri, explozibili și arme de foc pentru a pătrunde în clădiri și pentru a intimida personalul. În paralel, hoții își aleg tot mai des țintele în funcție de valoarea acestora pe piața ilegală. Metalele prețioase, pietrele prețioase și artefactele cu semnificație culturală sunt considerate atractive datorită cererii ridicate și posibilității de a fi revândute pe piețele clandestine. Grupări recrutate prin rețelele sociale Europol atrage atenția și asupra apariției unor noi profiluri de infractori. Unele jafuri ar implica grupuri constituite ad-hoc, ai căror membri sunt recrutați inclusiv prin intermediul rețelelor sociale. Acest fenomen se diferențiază de profilul tradițional al traficanților de bunuri culturale, care operau în rețele specializate și, în unele cazuri, evitau utilizarea violenței. Agenția europeană identifică și infractori proveniți din alte zone ale criminalității organizate, atrași de ceea ce percep drept o combinație între risc redus și profit ridicat. Furtul tezaurului dacic, printre cazurile analizate Pentru a ilustra aceste tendințe, raportul Europol include mai multe cazuri recente, printre care furtul unor artefacte dacice din Țările de Jos, în 2025, jaful de la Muzeul Luvru din Franța, în 2025, și atacul asupra Muzeului Cognacq-Jay din Franța, în 2024. În cazul furtului artefactelor dacice, ancheta autorităților olandeze a beneficiat de sprijinul experților Europol specializați în criminalitatea contra patrimoniului. Experții din cadrul Centrului European pentru Criminalitate Gravă și Organizată (ESOCC) oferă sprijin operațional, analitic și de coordonare anchetatorilor din statele membre ale Uniunii Europene. Europol subliniază că acest sprijin are un rol important în combaterea comerțului ilegal cu bunuri culturale și în identificarea rețelelor criminale care profită de obiectele furate din muzee și alte instituții de cultură.
Un monument industrial unic din România va renaște după ani de degradare. Investiția depășește 9 milioane de lei
Ruinele forjei din orașul Vlahița, județul Harghita, sunt mărturie a activității industriale care a adus faimă și prosperitate orașului timp de un veac și jumătate. Monument istoric important pentru comunitate, Forja Veche din Vlăhița va fi reabilitată și transformată în centru cultural multifuncțional. Finanțarea va fi asigurată în cadrul unui program derulat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și depășește 9,1 milioane de lei. „Proiectul de reabilitare a Forjei Vechi din Vlăhița contribuie atât la revitalizarea unui vechi meșteșug, la reabilitarea unui monument istoric, cât și la stimularea culturii, turismului și economiei locale. Acesta este al doilea proiect finanțat prin PR Centru la Vlăhița, primul vizând mobilitatea urbană nemotorizată, respectiv construirea de piste de biciclete și reabilitarea infrastructurii pentru pietoni. Valoarea totală a celor două proiecte este de peste 23 de milioane de lei”, a declarat Simion Crețu, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru. Monument istoric în ruină Aflată de ani de zile în stare avansată de degradare, Forja Veche este unul dintre cele mai valoroase monumente de patrimoniu industrial din Harghita. Potrivit ADR Centru, este ultima forjă de acest fel care a funcționat în Europa și păstrează arhitectura industrială specifică secolelor XVIII-XIX. În astfel de forje se realizau, în general unelte agricole, piese pentru căruțe și căi de transport, elemente pentru construcții sau diverse obiecte din fier necesare gospodăriilor și atelierelor. Forja reprezenta ultima etapă a procesului de prelucrare, în care fierul era încălzit și modelat cu ajutorul ciocanelor, multe dintre ele acționate de energia apei. Ce prevede proiectul Proiectul de restaurare vizează reconstrucția halei de producție, care va servi ca loc pentru activități culturale și comemorarea activității de odinioară. Se va reconstrui de manieră funcțională și unul dintre ciocanele forjei, ca exponat esențial al expoziției permanente. De asemenea, va fi creat și un spațiu pentru expoziții temporare, activități comunitare, iar sala mare este capabilă să asigure spațiu pentru un număr de până la 180 locuri pentru spectacole, conferințe etc. Vor fi amenajate și spații pentru ateliere meșteșugărești și întregul ansamblu va avea toate rețelele de utilități și echipamentele necesare unui centru cultural multifuncțional. Totodată, în exterior va fi montat un sistem de colectare a apelor pluviale în vederea reducerii consumului de apă potabilă și vor fi amenajate căile de acces.
UNESCO pune un oraș antic din Crimeea ocupată pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol
„Comitetul a constatat cu cea mai profundă îngrijorare că, din cauza ocupării temporare a Republicii Autonome Crimeea (Ucraina) de către Federația Rusă, statul parte nu este în măsură să asigure protecția sitului sau să garanteze conservarea sau gestionarea acestuia”, se arată într-un comunicat al UNESCO, remis după reuniunea Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO de la Busan (Republica Coreea). Observațiile făcute în ultimii ani au relevat o deteriorare semnificativă a autenticității și integrității obiectivului, cauzată de noi construcții și de săpături arheologice la scară largă, arată specailiștii UNESCO. De asemenea, Comitetul UNESCO a solicitat consolidarea cooperării internaționale pentru a preveni traficul ilicit de bunuri culturale provenite din Republica Autonomă Crimeea (Ucraina). Amenințări pentru patrimoniu Pe aceeași listă a patrimoniului mondial aflat în pericol au mai fost trecute centrul istoric al orașului Paramaribo (Surinam). „Comitetul a constatat că mai multe proiecte de construcție au fost realizate fără o evaluare a impactului lor asupra patrimoniului și fără a se ține seama de recomandările sale. Comitetul a considerat că noua sală a Adunării Naționale și parcarea Yogh afectează peisajul urban istoric al sitului și duc la o pierdere semnificativă a autenticității și integrității acestuia”, arată UNESCO. De asemenea, Comitetul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la ostilitățile în curs din Liban, care continuă să reprezinte o amenințare pentru situl Tir, și a stabilit că nu mai sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a asigura conservarea și protecția valorii universale excepționale a sitului. Procedură de urgență pentru alte trei situri Comitetul a mai decis să înscrie trei situri pe Lista Patrimoniului Mondial în urma unei proceduri de urgență. Este vorba de Peisajul migrator Boma-Badingilo (Sudanul de Sud), Castelele de pe Muntele Amel (Liban) și Sebastia (Statul Palestinei). „Aplicarea procedurii de urgență reflectă contextul actual, marcat de numeroase crize de natură diversă, inclusiv conflicte armate și schimbări climatice, care afectează grav patrimoniul și îl expun la amenințări serioase. Aceste trei situri au fost, de asemenea, înscrise în același timp pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol”. Peisajul migrator Boma-Badingilo este o vastă întindere de savană est-africană, care găzduiește cea mai mare migrație cunoscută de mamifere terestre din lume, iar biodiversitatea sa unică îl transformă într-un ecosistem de o importanță globală excepțională: „Comitetul a semnalat mai multe amenințări grave, în special dezvoltarea infrastructurii, braconajul comercial, precum și traficul și comerțul cu animale sălbatice, care afectează în mod direct populațiile numeroase de mamifere migratoare”. Castelele de pe Muntele Amel, în pericol Castelele de pe Muntele Amel din Liban mărturisesc evoluția sistemelor defensive din regiune, începând cu epoca cruciadelor și a dinastiilor islamice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit suferă în prezent daune grave. Potrivit Comitetului, conflictul în curs pune în pericol în mod direct conservarea sitului și necesită o intervenție urgentă. Sebastia păstrează mărturia arheologică a ocupării succesive a locului de către diferite civilizații, începând cel puțin din secolul al IX-lea î.e.n.: „Principala amenințare cu care se confruntă situl se referă la exproprierea planificată și crearea parcului național „Samaria” (Shomron), care ar putea diviza situl. Pe lângă impactul conflictului din Orientul Mijlociu, situl se confruntă, de asemenea, cu presiuni legate de dezvoltare, amenajarea teritoriului, guvernanță și eroziunea vestigiilor”.
SUA restituie Indoneziei comori culturale furate. Artefacte vechi ale triburilor din Papua, recuperate de FBI după ani de investigații
Predarea oficială a avut loc miercuri seară, în cadrul unei întâlniri dintre directorul FBI, Kash Patel, și președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, la reședința acestuia din Jakarta, mai scrie AP. Obiecte de patrimoniu cu o valoare simbolică uriașă Colecția recuperată cuprinde obiecte aparținând triburilor Dani și Asmat, precum și comunităților din zona lacului Sentani, toate din provincia Papua. Printre piesele restituite se află topoare ceremoniale din piatră șlefuită și alte obiecte ritualice folosite de generații întregi în comunitățile locale. Pentru populațiile din zonele muntoase ale Papua, topoarele din piatră nu reprezentau doar unelte. Ele simbolizau statutul social și bogăția, erau folosite în ceremonii și tranzacții matrimoniale și erau transmise din generație în generație ca adevărate moșteniri de familie. Artefacte de patrimoniu provenite din regiunea Papua returnate Indoneziei. Sursa foto: X Cum au fost recuperate obiectele Ministrul Culturii din Indonezia, Fadli Zon, a declarat că obiectele au fost identificate după o amplă cercetare privind proveniența lor, care a demonstrat că acestea fuseseră scoase ilegal din Indonezia și introduse pe piața internațională de artă. Recuperarea a fost posibilă prin colaborarea dintre Ministerul Culturii și FBI, în cadrul programelor dedicate combaterii traficului internațional cu bunuri culturale. Autoritățile indoneziene consideră că restituirea reprezintă mai mult decât recuperarea unor obiecte de muzeu. „Acest proces face parte din eforturile noastre de a ne recâștiga suveranitatea culturală”, a declarat ministrul Fadli Zon. Artefactele vor fi expuse la Muzeul Național al Indoneziei. O ofensivă împotriva traficului cu opere de artă Restituirea face parte dintr-o campanie mai amplă desfășurată de autoritățile americane pentru recuperarea și returnarea bunurilor culturale traficate ilegal în Asia de Sud-Est. La începutul lunii iulie, procurorii federali americani au restituit Indoneziei și două sculpturi budiste din bronz, datând din secolul al VIII-lea. Ancheta a arătat că acestea fuseseră furate din situri arheologice indoneziene și ajunseseră ulterior în colecția unui cetățean american. În centrul anchetei, unul dintre cei mai cunoscuți traficanți de antichități Investigațiile americane au stabilit că sculpturile și numeroase alte artefacte asiatice au fost introduse pe piața internațională prin intermediul lui Douglas Latchford, un cunoscut comerciant de antichități stabilit la Bangkok. Acesta a fost pus sub acuzare în Statele Unite în 2019, fiind suspectat că a coordonat timp de decenii o vastă rețea de trafic cu obiecte de patrimoniu provenite din Cambodgia și alte state din Asia de Sud-Est. Dosarul penal a fost închis după decesul acestuia, însă autoritățile americane au continuat recuperarea pieselor identificate în colecții private și muzee. În 2021, un colecționar american a predat voluntar 34 de antichități din Asia de Sud-Est, după ce anchetatorii au demonstrat că acestea proveneau din jafuri arheologice. Indonezia: Președintele Prabowo îl primește pe directorul FBI Kash Patel. Sursa foto: X Indonezia încearcă să își recupereze patrimoniul În ultimii ani, Jakarta și-a intensificat eforturile pentru identificarea și recuperarea obiectelor de patrimoniu aflate în străinătate. Multe dintre acestea au părăsit țara în perioada colonială, când Indonezia s-a aflat timp de secole sub dominația Olandei, iar altele au fost scoase ilegal prin rețele de trafic internațional. Autoritățile colaborează în prezent cu mai multe state, inclusiv Statele Unite și Țările de Jos, pentru identificarea și repatrierea patrimoniului cultural dispersat în colecții publice și private din întreaga lume.
Partenonul dezvăluie o imagine nemaivăzută de peste 220 de ani. Restaurarea care schimbă fața celui mai celebru monument al Greciei
Autoritățile elene au prezentat oficial joi rezultatele celei mai recente etape a vastului program de restaurare a monumentului, considerat unul dintre cele mai importante simboluri ale civilizației grecești și ale patrimoniului mondial, transmite AP. Vedere generală a Acropolei și Partenonului – Atena. Foto: Ammar Abd Rabbo/ABACAPRESS.COM Restauratorii au montat două noi blocuri de marmură în golurile existente în partea superioară a fațadei vestice a Partenonului. Deși intervenția poate părea modestă la prima vedere, specialiștii spun că aceasta schimbă semnificativ aspectul general al monumentului. Potrivit ministrului grec al Culturii, Lina Mendoni, restaurarea permite observarea din nou a proporțiilor și perfecțiunii geometrice care au făcut celebră arhitectura Partenonului. „Imaginea este cu adevărat impresionantă”, a declarat oficialul grec în cadrul ceremoniei de prezentare. Un monument vechi de 25 de secole Ridicat în urmă cu aproximativ 2.500 de ani pe colina Acropolei, Partenonul domină și astăzi panorama capitalei elene și rămâne una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Europa. Potrivit autorităților, aproximativ 4,6 milioane de persoane au vizitat Acropola anul trecut, confirmând interesul uriaș pentru situl istoric. De-a lungul secolelor, monumentul a fost afectat de războaie, intemperii, degradarea naturală a materialelor și episoade de jaf, ceea ce a impus intervenții repetate pentru conservarea sa. Un proiect început în urmă cu jumătate de secol Actualul program de restaurare a Partenonului a început în 1975 și continuă și în prezent. Lucrările urmăresc atât consolidarea structurii, cât și recuperarea, acolo unde este posibil, a aspectului original al templului antic. Cea mai recentă etapă a fost finanțată printr-un program al Uniunii Europene și reprezintă unul dintre numeroasele proiecte dedicate conservării patrimoniului cultural european. Pentru milioane de turiști care ajung anual la Atena, noua înfățișare a Partenonului oferă o perspectivă mai apropiată de cea pe care au văzut-o locuitorii Greciei antice și generațiile care au admirat monumentul înainte ca timpul și istoria să-i schimbe contururile.