Pavel Popescu îi cere demisia lui Miruță după incidentul cu drona din Portul Constanța: Plecați domnule ministru!

pavel-popescu-ii-cere-demisia-lui-miruta-dupa-incidentul-cu-drona-din-portul-constanta:-plecati-domnule-ministru!

Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îi cere demisia ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, după explozia dronei ucrainene în Portul Constanța. Liberalul critică „incapacitatea halucinantă” de comunicare a ministrului și susține că explicațiile acestuia cu privire la incident ridică semne de întrebare despre modul în care autoritățile au gestionat situația. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Pavel Popescu afirmă că a evitat să comenteze public incidentele cu drone care au ajuns pe teritoriul României, însă consideră că declarațiile făcute de Radu Miruță după incidentul din Portul Constanța nu pot rămâne fără răspuns. „Ca simplu cetățean al acestei țări, unde îmi cresc copilul: am condus Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților din Parlamentul României. Am un respect imens pentru Armata României, cunoscând în detaliu problemele cu care se confruntă de ani de zile, din cauza unui management politic dezastruos”, a scris Pavel Popescu pe Facebook. „Dl. Radu Miruță ne spune, din nou, niște lucruri absolut halucinante” Fostul parlamentar și președinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților a urmărit declarațiile făcute de ministrul interimar al Apărării după incidentul cu drona marină și a subliniat că nu poate înțelege modul în care Miruță a spus, din nou, „niște lucruri absolut halucinante”. „Totuși: în nefericitul incident cu drona marină de astăzi (ucraineană de această dată), nu pot să ÎNȚELEG și să procesez, cu mintea mea de IQ mediu, spun eu, cum ministrul apărării al României – Dl. Radu Miruţă ne spune, din nou, niște lucruri absolut halucinante: «Noi am identificat drona la ora 06:00, am încercat să vedem despre ce e vorba, nu știu să vă spun de ce partea ucraineană ne-a anunțat la ora 10:00.» «Având în vedere că nu este zona de supraveghere a Armatei Române, pot să vă răspund întrebând și eu (dacă drona putea fi observată de radarele din Portul Constanța, n.red.), acolo este zona Autorității Navale…».” Pavel Popescu: „Cum definiți «am încercat să vedem despre ce e vorba»?” În acest context, Pavel Popescu a formulat o serie de întrebări adresate direct ministrului Miruță: „Întrebarea 1: Domnule ministru, cum definiți «am încercat să vedem despre ce e vorba»? Întrebarea 2: În 4 ore și jumătate, de la momentul identificării dronei până la explozia ei, ne spuneți, domnule ministru, că ați așteptat să fiți informați de partea ucraineană? Adică dumneavoastră, Ministrul Apărării al României, în 4 ore și jumătate, începând cu ora 06:00, nu l-ați putut suna direct pe omologul ucrainean pentru a vă confirma, la cererea dumneavoastră, proveniența dronei? Întrebarea 3: Dumneavoastră, ministrul unei țări NATO, UE, partener strategic cu Ucraina, veniți în fața românilor și le spuneți că din cele 4,5 ore pe care le-ați avut la dispoziție pentru a interveni, au contat/ne-au salvat 3 minute? Întrebarea 4: Prin fraza «având în vedere că nu este zona de supraveghere a Armatei Române, pot să vă răspund întrebând și eu…» ne spuneți nouă, tuturor românilor, că Armata României, care prin definiția ei trebuie să apere și să protejeze fiecare centimetru pătrat al acestei țări, nu are niciun fel de responsabilitate în cazul în care drone marine pătrund pe teritoriul ei? În același timp, cu un tupeu inimaginabil, încercați să puneți eșecul dumneavoastră de astăzi în cârcă MAI? Întrebarea 5: Domnule Miruță, sunteți sigur că sunteți apt pentru a ocupa scaunul de ministru al apărării, sau v-ați propus să decredibilizați total Armata Română?”. În finalul mesajului, Pavel Popescu i-a transmis un apel public premierului desemnat, Eugen Tomac, căruia îi solicită ca Radu Miruță să nu mai facă parte din viitorul Guvern. „Într-o notă extrem de serioasă, fac un apel către premierul desemnat, Eugen Tomac, un fost coleg pe care îl cunosc de ani buni și pe care îl respect enorm pentru decența cu care și-a construit cariera politică: Domnule premier desemnat, vă rog, în numele tuturor românilor îngrijorați cu privire la ce se întâmplă în aceste zile, să vă luați angajamentul, că în noul guvern – care sper că va fi investit cât mai curând, nu îl vom mai avea ministru pe domnul Miruță. Vă mulțumesc!” RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Vicepreședintele ANCOM îi dă replica Dianei Buzoianu, după criticile legate de campaniile de fake news: Stimată doamnă ministru, CITIȚI LEGEA!

vicepresedintele-ancom-ii-da-replica-dianei-buzoianu,-dupa-criticile-legate-de-campaniile-de-fake-news:-stimata-doamna-ministru,-cititi-legea!

Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, îi dă replica lui Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, după criticile legate de campaniile de fake news. „Citiți legea!”, este mesajul lui Pavel Popescu. Mesajul lui Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM „În contextul clasic și regretabil al cursei iresponsabile pentru like-uri, în care se angajează zilnic unii politicieni, colegii noștri din cadrul Direcției pentru Supravegherea și Aplicarea DSA din ANCOM au fost astăzi ținta unui atac total nejustificat pe rețelele de socializare, lansat de doamna ministru Diana Buzoianu. Așa cum am precizat de nenumărate ori în mod oficial, conform legislației DSA, ANCOM nu deține atribuții sau pârghii clare în ceea ce privește combaterea campaniilor de dezinformare. În egală măsură, nu putem, nu suntem și nu vom fi vreodată responsabili pentru lipsa de interes a unui ministru, indiferent de culoarea sa politică, de a citi, măcar superficial, legislația DSA înainte de a participa la o întâlnire tehnică cu orice instituție a statului român, parte a acestui mecanism european. 1. Nu există atribuții directe ale ANCOM în eliminarea campaniilor de dezinformare din mediul online. Cum nu există nici pentru cazurile de FIMI, unde atribuțiile clare aparțin MAE, minister condus chiar de colegii doamnei ministru Buzoianu. 2. Dezinformarea, în ansamblul său, este definită într-un mod extrem de vag în acest regulament. Așa cum am afirmat public de mai multe ori, luptăm ca această situație să se schimbe de urgență la nivel european. 3. Platformele de social media dispun de proceduri clare pentru orice caz de dezinformare, fake news, FIMI sau încălcare a drepturilor unui utilizator. Acestea oferă, de asemenea, canale directe de comunicare prin intermediul conturilor de utilizator. Conform regulamentului, prima condiție de a apela la arbitrul DSA, ANCOM, este ca aceste canale sa fie folosite si dovezile ca au fost utilizate sa fie prezentate instituțiilor DSA. Primim zilnic zeci de sesizări (pe care le soluționăm cu celeritate), explicând tuturor – influenceri, oameni politici, trusturi de presă, utilizatori simpli sau ONG-uri, modul de funcționare a DSA. Treptat, toți acești actori învață legislația europeană, perfectibilă dar care din fericire există și ne oferă un feedback pozitiv și un mulțumesc. Un semn pozitiv că lucrurile evoluează. Pentru a ilustra modul în care ANCOM a acționat într-un caz concret de dezinformare gravă, postată pe paginile partidului politic din care face parte doamna ministru, sponsorizată din bani publici și distribuită inclusiv de alți colegi miniștri ai dumneai (membri chiar și în CSAT), atașez mai jos cazul, însoțit de capturi relevante și explicații: Instituția din a cărei conducere fac parte a fost acuzată de USR că: 1. A plătit cu 10 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) 7 angajați, adică, circa 30.000 de euro/lună/per angajat. . Realitatea: Acei angajați erau plătiți de aproximativ 10 ori mai puțin, maximum 3.000 de euro/lună. 2. A plătit pentru protocolul instituției 150.000 de euro din bani publici. Realitatea: Suma respectivă (în final mult mai mică) a fost cheltuită pentru reprezentarea statului român timp de trei săptămâni la Geneva, în cadrul conducerii ITU de către ANCOM, pentru 500 de oficiali guvernamentali din 200 de țări. 3. A plătit premii angajaților în valoare de 3,6 milioane de lei, bani care nu au fost plătiți niciodată, deși explicațiile tehnice și bugetare au fost prezentate în fața comisiei. Ce a făcut ANCOM pentru a contracara această campanie masivă de dezinformare, plătită din bani publici cu iresponsabilitate, care a ajuns în newsfeed-ul a milioane de români? A demontat informațiile false prin comunicare strategică, transparentă și bazată pe adevăr. Drept urmare, această campanie lansată de partidul doamnei ministru continuă să existe și astăzi în spațiul public, sub protecția libertății de exprimare garantate de Constituția României. Stimată doamnă ministru, vă rog respectuos: CITIȚI LEGEA. Iar dacă apreciați că aceasta trebuie MODIFICATĂ, inițiați de urgență demersurile necesare. Ca lider politic cu influență, aveți toate pârghiile la Palatul Victoria și în Parlament.”, scrie Pavel Popescu pe Facebook. Context Reacția vine după ce Diana Buzoianu a scris pe Facebook că a participat la o ședință organizată de ANCOM, instituția „care are de urmărit implementarea la nivel național a Regulamentului privind serviciile digitale”. „I-am întrebat concret ce atribuții au pentru a opri campaniile de fake news. Mi-au răspuns că termenul «dezinformare» apare de doar 13 ori și doar în preambulul regulamentului pe care ar trebui să îl urmărească că se aplică și că ei nu au nicio atribuție expresă pe acest domeniu. Aici suntem”, a transmis ministra Mediului, miercuri, pe Facebook. Buzoianu a mai scris că reprezentanții ANCOM i-au spus că instituția urmărește mecanismele prin care este aplicat acest regulament. Diana Buzoianu a spus că a ridicat și problema lipsei unor reprezentanți ai platformelor sociale în România, la care cetățenii să poată apela. „I-am întrebat dacă li se pare normal că platformele sociale nu au niciun reprezentant în România cu care un cetățean să poată vorbi dacă are un caz grav de raportat. Mi-au răspuns că na, regulamentul nu prevede asta ca un drept pentru oameni…și că e discutabil dacă putem noi, românii, să avem drepturi suplimentare față de regulament (o interpretare juridică aberantă- regulamentul impune un nivel minim de protecție juridică, nu un plafon maxim). Dar, sigur, au menționat și că Parlamentul e liber să decidă”, a subliniat Diana Buzoianu. Buzoianu a declarat că a ieșit de la ședință „neștiind sigur dacă alții din exterior sabotează țara sau nici nu mai e nevoie cu astfel de autorități care cică ne protejează drepturile”. Autorul recomandă: