Pensia incredibil de mică pe care o primește un bărbat care a muncit 40 de ani și a avut ultimul salariu de 7.000 de lei
Un român a trăit un adevărat șoc când a primit decizia de pensionare, după o carieră de peste 40 de ani și un salariu net de 7.000 de lei. Astfel, cu un stagiu total de cotizare de 42 de ani, 12 luni și 12 zile, dintre care aproape 38 de ani contribuind efectiv, pensia acordată este în jur de 3.300 de lei. Prin urmare, deși bărbatul a lucrat și în grupa II-a de muncă, beneficiind astfel de reducerea vârstei de pensionare, pensia finală rămâne totuși una modestă. Potrivit legislației în vigoare, pensia este calculată pe baza punctajului acumulat pe întreaga durată a carierei profesionale. Altfel spus, perioadele cu salarii mici, în special cele din anii 2000, când veniturile erau reduse, influențează negativ cuantumul pensiei. Vârsta de pensionare a fost redusă din cauza celor șapte ani petrecuți în grupa II-a de muncă. Mai mult, bărbatul a acumulat un punctaj total ce depășește 41 de puncte, la care se adaugă încă 9 puncte de stabilitate, oferite persoanelor cu stagii îndelungate de cotizare. Luând în considerare aceste elemente și în conformitate cu legislația actuală, pensia acestuia se ridică la aproximativ 3.300 de lei. „Tatăl meu a primit zilele trecute decizia de pensionare și, sincer, nu înțelegem cum s-a ajuns la această sumă. A muncit o viață întreagă, peste 40 de ani, iar în ultimii ani a avut un salariu net de aproximativ 7.000 de lei. Când am văzut pensia, am crezut că este o greșeală. Este șocant să afli că salariul mare din ultimii ani nu contează aproape deloc. Tatăl meu a avut 7.000 de lei net, a contribuit corespunzător, dar sistemul ia în calcul toată viața de muncă, inclusiv anii în care salariile erau foarte mici”, a spus fiica pensionarului, scrie Cancan. Ce este de reținut este că pensia nu se bazează numai pe ultimele salarii, ci pe totalul contribuțiilor făcute de-a lungul anilor. Drept urmare, chiar și un salariu consistent în ultimii ani poate fi „diluat” de salarii mici din perioadele anterioare. Autorul recomandă: Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Te pregătești să ieși la pensie în anul 2026? Iată cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei. Calculul este efectuat în funcție de regulile de bază care se află în vigoare. Dacă anul 2026 te retragi din câmpul muncii și te pregătești să ieși la pensie, atunci poți calcula valoarea drepturilor pe care le vei primi (în principiu) în funcție de contribuții și legea în vigoare. La momentul actual, punctul de pensie este cotat la 81 de lei, având în vedere că guvernul Bolojan a decis ca indexarea pensiilor cu inflația să fie suspendată. În acest sens, CNPP a explicat, pe site-ul oficial, cum se calculează cuantumul pensiei, precum și numărul total de puncte. „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat, pe parcursul întregii perioade de activitate, cu valoarea punctului de referinţă, stabilită prin lege. La data de 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referinţă este de 81 de lei. Numarul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului și a numărului de puncte de stabilitate”, transmite CNPP. Pentru a calcula o pensie, trebuie să fie luate în considerare mai multe elemente. În primul rând, trebuie să ai în vedere punctele de contributivitate. De asemenea, se iau în considerare atât punctele de stabilitate, cât și cele asiminate sau necontributive (situații speciale). „În situația persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare CONTRIBUTIV mai mare de 25 de ani, pentru stagiul de cotizare CONTRIBUTIV care depășește acest plafon se acordă un număr de puncte de stabilitate, astfel: a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi”, explică CNPP. Calcul pentru pensie: cât vei încasa la un salariu de 4.000 de lei, în 2026 / foto: Shutterstock Calcul pentru pensie în cazul unui salariu de 4.000 de lei În cazul unui salariu mediu de 4.000 de lei brut, vom ajunge la o pensie de 2.430 de lei pe lună. Avem următoarele date, conform Romaniatv.net: În ultimii ani, salariul mediu brut pe economie a fost de circa 5.000 de lei; Calcul puncte: raportul între salariu și salariul mediu (4.000/5.000) = 0,8 puncte pe lună. Pentru a afla punctele anuale, se înmulțesc cele 12 luni cu 0,8 = 9,6 punte. În cazul unei cariere de 30 de ani, ar fi: 9,6 x 30 = 288 de puncte. S-ar lua în considerare un total de 30 de puncte. Puncte de stabilitate: sub 25 ani de muncă – 0 puncte. Orientativ, pensia ar fi următoare: 30 de puncte x 81 lei/punct = 2.430 de lei/lună. Autorul recomandă: Crește vârsta de pensionare la 70 de ani? 600.000 de pensionari români sunt afectați Studiile universitare la pensie. Se ia sau nu în considerare facultatea Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026 Legea pensiilor private a fost adoptată în Parlament. Principalele modificări aduse la limitarea retragerii banilor din fondurile private de pensii Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
613 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste localități din România. Este oficial
O anumită categore de pensionari din România au primit 613 lei în plus la pensie, iar decizia este una oficială. În anumite centre urbane, pensiile au ajuns să fie chiar duble, spre deosebire de alte orașe. Totuși, există și localități în care pensia medie este aproape dublă față de alte localități. Potrivit datelor furnizate de Casa de Pensii, au fost oferiți 613 lei în plus la pensie pentru o categorie de pensionari din România. Este vorba despre 26.775 de seniori din Maramureș care, în luna decembrie 2025, au primit, în medie, 613 lei în plus la pensia minimă de 1.281 de lei. 613 lei în plus la pensie pentru acești seniori din România Pentru ca seniorii să atingă pensia minimă de 1.281 de lei, statul român este nevoit să plătească sume consistente. În tabelul de mai jos, întocmit de CNPP, pot fi consultate datele oficiale. 613 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste localități din România Așa cum prevede legislația, nicio pensie nu poate fi mai mică de 1.281 de lei, în România. La momentul actual, circa 827.000 de pensionari, în baza contributivității, ar trebui să încaseze o pensie sub 1.281 de lei. Pentru că legea arată că pensionarul nu poate avea o pensie mai mică decât pragul prevăzut, CNPP suplimentează acest venit. Casa de Pensii a acoperit astfel de sume și în rândul mai multor pensionari din întreaga țară. De exemplu, în decembrie 2025, în Bistrița, 591 de lei au fost oferiți, în medie, către 16.800 de pensionari, ca să atingă pragul pensiei minime. În Hunedoara, de altfel, în medie, s-au oferit 596 de lei pentru circa 16.000 de pensionari. Puțin peste 22.000 de pensionari din județul Timiș au primit 518 lei, în medie, pentru a june la 1.281 de lei pe lună. Autorul recomandă: Record istoric la Pilonul 2. Trei români au virat peste 600.000 de lei într-o singură lună la pensiile private obligatorii. Ce salarii au avut Cât este cea mai mare și care este cea mai mică pensie din România în 2025. Cine sunt pensionarii care le primesc Cetățenii români care riscă să rămână luni întregi fără pensie, după ce au muncit în străinătate și se întorc în țară. Care este motivul Câți bani pierzi la pensie dacă primești salariul minim sau lucrezi part-time. Tabel cu punctele acumulate în funcție de salariu și timp lucrat Tabel complet pensii | Ce pensie vei primi în funcție de job-ul actual și de anii de contribuție, dacă te pensionezi pe 1 ianuarie 2026 Sursă foto: Casa de Pensii
Ce pensie vei avea dacă ai vechime de 12, 14 sau 18 ani în condiții speciale. Tabel cu reducerea vârstei
Noul sistem de pensii, reglementat de Legea 360/2023, care devine pe deplin operațional în 2025, aduce modificări substanțiale modului în care este recunoscută și recompensată vechimea realizată în condiții speciale de muncă. Milioane de români care au desfășurat activități periculoase, solicitante sau insalubre, beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, dar și de o majorare a punctajului anual, elemente care influențează direct cuantumul final al pensiei. Obiectivul principal al noii legi este de a simplifica și echilibra sistemul, eliminând inechitățile, însă aspectul cel mai așteptat de către angajații din domenii precum siderurgie, industria chimică, energetică sau construcții de mașini grele, este tocmai cuantificarea avantajelor. Cât de mult contează, de fapt, 12, 14 sau 18 ani petrecuți în astfel de medii și cum se traduce asta în bani, începând cu anul 2025? Conform articolului 29 din Legea 360/2023, persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale de muncă beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Această reducere nu este unică, ci variază direct proporțional cu stagiul efectiv realizat în aceste condiții. Stagiul minim necesar pentru a beneficia de această reducere este de cel puțin 10 ani în condiții speciale. Odată îndeplinit acest prag, reducerea se aplică progresiv. Vârsta standard de pensionare pentru femei și bărbați va ajunge, etapizat, la 65 de ani. Reducerea se aplică la această vârstă standard. Așa cum reiese din tabel, o vechime de 12 ani în condiții speciale aduce o reducere de 3 ani, permițând pensionarea la 62 de ani. Cei cu 18 ani de vechime se pot pensiona cu 4 ani și 6 luni mai devreme, adică la 60,5 ani.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Ce pensie lunară vei încasa în anul 2030, după indexarea lor, în funcție de cele actuale, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei
Ați luat vreodată în considerare cât ar putea să se mărească pensia actuală în 2030, după indexare? A fost efectuat un calcul în care sunt luate în considerare pensiile încasate la momentul actual, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei. La baza calculului se află și proiecții viitoare, pe o perioadă de 5 ani, arată CANCAN. În toamna anului trecut, a intrat în vigoare reforma pensiilor, ceea ce a adus, odată cu ea, o schimbare a modului de calcul al veniturilor din sistemul public de pensii. Așa cum arată și CNPP, mecanimul a fost simplificat, seniorii și viitorii pensionari având posibilitatea să își estimeze singuri pensia. Dacă sunt luate în considerare anumite proiecții pentru următorii cinci ani, atunci pensiile cetățenilor pot cunoaște o creștere semnificativă. Ce pensie ar putea fi încasată în 2030 Mecanismul actual este: Numărul total de puncte × Valoarea Punctului de Referință (VPR). Valoarea punctului de referință este de 81 de lei. „Începând cu data de 1 septembrie 2024, punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv”, precizează CNPP. CNPP mai precizează cum se calculează punctajul anual: „Se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic”. Plecând de la acest mecanism de calcul, pot fi estimate pensiile viitoare. Însă, cât ar putea ajunge pensia în 2030, dacă la momentul actual un senior încasează 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei? Pentru calcul se iau în considerare câteva proiecții. Printre care: +8% în 2026, +4.9% în 2027, +3.8% în 2028, +3.2% în 2029 și +3.0% în 2030. În acest sens, și pensiile vor cunoaște o majorare. AFLĂ AICI CE PENSIE VEI AVEA ÎN ANUL 2030 ÎN FUNCȚIE DE PENSIA ACTUALĂ: 2.500, 3.500 SAU 5.000 LEI.
Legea pensiilor private a fost adoptată
Legea pensiilor private, cea care stabilește cum pot fi retrași banii din Pilonul II și III, a trecut astăzi de votul Parlamentului și merge la promulgare. Schimbarea semnificativă e pentru pacienții oncologici care pot retrage dintr-o singură tranșă întreaga sumă acumulată. Pentru restul participanților la fondurile private de pensie, situația e alta. Aceștia vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată. Proiectul de lege privind pensiile private a trecut de Camera Deputaților cu 178 de voturi pentru, 64 împotriva și 22 de abțineri. Pacienții oncologici au o șansă în plus în fața bolii Spre deosebire de propunerea inițială a Guvernului, în care toți participanții pot să retragă 30% din bani la momentul pensionării, cu plata restului în tranșe, amendamentul adoptat la Senat a schimbat soarta pentru bolnavii de cancer. Astfel, cei cu afecțiuni oncologice pot să primească, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică. „În felul acesta, pentru a le crește calitatea vieții, își pot asigura cele mai bune tratamente și pot avea o șansă în plus să câștige lupta cu boala”, a declarat Nicoleta Pauliuc, inițiatoare a amendamentului din plenul Senatului. Legea adoptată astăzi vizează atât Pilonul II de pensie, unde contribuie aproximativ 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, care are peste 939.000 de participanți. Până la această decizie, românii aveau libertatea să retragă integral banii acumulați în fondul de pensii private. Pe durata dezbaterilor din comisiile de specialitate, atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților, au fost făcute mai multe propuneri pentru a extinde excepția privind retragerea întregii sume și la alte categorii de beneficiari. Categoriile vizate se referă la cei care suferă de afecțiuni grave sau la persoanele incluse în programele de sănătate, mai exact pacienții cu boli cronice. De asemenea, amendamentele deputatului USR, Claudiu Năsui, la legea pensiilor private au fost respinse astăzi în Plenul Parlamentului. Propunerea acestuia era ca toți contribuabilii să-și poată retrage integral banii din fondurile private de pensie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cum se calculează pensia militară. Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a reduce vârsta standard de pensionare Câți euro primesc la pensie românii care au lucrat cu carte de muncă mai puțin de 15 ani, în Spania
Unele perioade nu aduc vechime în muncă. Ce ani nu se iau în calcul pentru PENSIE
Calculul pensiei este influențat de mai mulți factori, printre care vârsta, contribuțiile la sistemul public și numărul total de ani lucrați. Mulți români cred că orice activitate desfășurată de-a lungul vieții este luată în considerare, dar realitatea este că nu toate perioadele contribuie la stabilirea vechimii în muncă. Mai exact, există anumite intervale care, conform legislației actuale, nu sunt recunoscute ca vechime, iar neînțelegerea acestor detalii poate duce la surprize neplăcute în momentul pensionării. Perioadele care se iau în calcul pentru pensie Vechimea în muncă se calculează doar pentru perioadele în care s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii. Așadar, anii în care o persoană nu a avut contract de muncă sau nu a contribuit voluntar la pensii nu sunt incluși în calculul vechimii, notează Playtech. Pperioadele care nu se iau în calcul la pensie se numără: Perioadele de șomaj neindemnizat – dacă persoana nu a fost înscrisă oficial ca șomer cu indemnizație, timpul respectiv nu este considerat vechime; Anii lucrați „la negru”, fără contract de muncă și fără contribuții declarate. Chiar dacă activitatea a fost reală, lipsa contribuțiilor o face inexistentă din punct de vedere legal; Perioadele de inactivitate dintre locurile de muncă, în care nu s-au realizat venituri și nu s-au plătit contribuții sociale; Concediile fără plată, indiferent de motivul pentru care au fost acordate, nu se consideră vechime în muncă; Suspendarea contractului individual de muncă din alte motive decât concediul medical sau de creștere a copilului – de exemplu, pentru studii, activitate politică sau personală; Activitățile independente (PFA, drepturi de autor etc.) pentru care persoana nu a achitat contribuțiile la pensie; Anumite perioade de detenție sau de absență nemotivată de la serviciu, care nu sunt recunoscute de legislație ca vechime contributivă. Perioadele care se consideră vechime în muncă și contează la pensie Există însă și perioade care, deși nu presupun prezența efectivă la locul de muncă, sunt considerate vechime contributivă. Printre acestea se numără: Concediul de maternitate și cel de creștere a copilului, care se includ integral în vechime, fiind considerate perioade asimilate de lege; Perioada studiilor universitare, dacă persoana a urmat o formă de învățământ superior acreditată. Aceasta nu este vechime efectivă, dar poate fi valorificată la pensia de stat dacă s-au achitat contribuții voluntare în acea perioadă; Concediile medicale – indiferent de durata lor, sunt considerate vechime, întrucât contribuțiile sunt plătite în continuare; Serviciul militar – pentru cei care l-au efectuat înainte de 2007, este recunoscut ca vechime în muncă; Stagiile de cotizare voluntară, în care persoanele au ales să contribuie la sistemul public de pensii chiar dacă nu aveau un contract de muncă; Perioadele de șomaj indemnizat, în care statul plătește contribuția la pensie în numele beneficiarului. Pentru a evita problemele la calculul pensiei, este important ca fiecare persoană să își verifice stagiul de cotizare pe platforma Casei Naționale de Pensii Publice. Doar perioadele în care au fost achitate contribuțiile apar în evidențele oficiale.
Caz uluitor în Galați. Peste 100 de pensionari primesc o PENSIE calculată la valoarea de 1 leu
Peste 100 de pensionari primesc o pensie calculată la valoarea de 1 leu, în Galați. Totodată, cea mai mare pensie din județ depășește 45.000 de lei. Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Galați, 104 persoane au pensii calculate la 1 leu. Aceștia sunt pensionari de invaliditate și primesc lunar suma minimă garantată de stat, de 1.281 de lei. În același timp, cea mai mare pensie plătită în Galați este de 45.048 lei, aparținând unui fost magistrat. Majoritatea pensionarilor gălățeni se încadrează în categorii cu venituri modeste, conform Monitorul de Galați: 24.360 persoane primesc indemnizație socială între 1 leu și 1.280 lei 75.696 au pensii sub 3.000 lei 22.586 primesc între 3.000 și 4.000 lei 36.000 beneficiază de peste 4.000 lei lunar Pe de altă parte, 18.830 de gălățeni au pensii între 5.000 și 10.000 lei. Aproape 500 de persoane primesc peste 10.000 lei lunar. Pensiile calculate la 1 leu Situația celor care primesc pensii calculate la 1 leu își are originea în anterioara legislație. Acum zece ani, Legea 263/2010 oferea unor categorii de persoane posibilitatea de a se asigura în sistemul public pentru a beneficia de pensie de invaliditate. Această facilitate a fost însă eliminată în anul 2018. Chiar și așa, deși pensia calculată este de 1 leu, ei primesc suma minimă garantată de 1.281 lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Începe a doua ETAPĂ a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii Pensionarii primesc banii mai devreme. Când intră pensia pe card în octombrie, dar și când vine la ușă Un drog nou face ravagii în cartierele din București. “Yaba” sau drogul săracului este un stupefiant sintetic, ieftin și extrem de toxic. Cum a ajuns din mahalalele din Asia la București și care sunt riscurile
Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege
Potrivit legislației, românii care doresc să aibă dreptul la pensie minimă trebuie să fi contribuit cel puțin 15 ani la sistemul public de asigurări sociale. Femeile și bărbații care îndeplinesc acest stagiu minim în 2025 vor putea beneficia de o pensie minimă de 1.281 de lei. Fără minim 15 ani de muncă, niciun român nu poate beneficia legal de o pensie. Desigur, există o posibilitate – achiziționarea vechimii. Trebuie să efectueze o plată retroactivă pentru perioade de până la 6 ani. Contribuția va fi plătită în funcție de salariul minim brut în vigoare. În 2025, salariul minim brut pe economie a fost majorat la 4.050 de lei. Pentru pensionare anticipată, angajații trebuie să plătească 25% din salariul minim brut, adică 1.012,50 de lei pe lună. Pentru a achiziționa vechime de 6 ani, românii pot plăti 1.012,50 de lei. Cei care nu au minim 15 ani vechime, legea prevede indemnizație socială pentru pensionari, însă se acordă în funcție de anumite condiții. Pentru a avea o pensie completă, este nevoie de 35 de ani de cotizare, precizează Playtech. Autorul recomandă: Tabelul de pensii: Câți bani vei primi, în funcție de anul pensionării