S-a schimbat legea. Aceștia sunt românii care riscă să NU mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă
Persoanele care trăiesc în străinătate și nu depun un anumit document cerut de CNPP, în termenul limită, riscă să nu își mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Cetățenii români care trăiesc în străinătate trebuie să completeze bianual „certificatul de viață”. Este un document necesar, pentru ca aceștia să își poată primi, în continuare, pensia. Acum, mai au doar câteva zile până când mai pot depune acest document. Cetățenii trebuie să trimită din propria inițiativă „certificatul de viață”, pentru a primi pensia Noua lege arată că acest document trebuie să fie completat de două ori pe an, aspect pe care nu toți cetățenii aflați în străinătate îl cunosc. În condițiile în care documentul nu este completat și transmis în intervalul menționat, există posibilitatea să nu mai intre în posesia banilor cuveniți sub formă de pensie. În ce perioade se transmite? Până la 1 septembrie 2024, acest document trebuia depus o singură dată pe an. Acum, însă, după ce legislația a suferit schimbări, cetățenii vor depune actul bianual. O dată se depune până la data de 31 martie, iar a doua oară până 30 septembrie. Acum, beneficiarul nerezident trebuie să transmită documentul din propria inițiativă. Riscă să aibă pensia suspendată de la 1 octombrie 2025 „Până la 1 septembrie, anul trecut, noi trimiteam modelul certificatului de viață pensionarului, iar acesta îl completa și ni-l returna. Pe legislația actuală, se va duce în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, autoritatea certificând acest fapt, iar titularul dreptului de pensie are obligația de a ni-l transmite la datele arătate”, a precizat Stelian Stoica, director adjunct Casa de Pensii Mureș, conform Focus – Prima TV. Persoanele care nu își depun certificatul riscă să aibă pensia suspendată de la 1 octombrie 2025 și să o primească câteva luni mai târziu. Ce transmite CNPP Casa Națională de Pensii Publice transmite următoarele informații pentru cetățenii aflați în străinătate: „Potrivit noului cadru legal în domeniul pensiilor, în vigoare de la data de 1 septembrie 2024, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, în cazul beneficiarilor stabiliți în străinătate (nerezidenți), certificatul de viață se transmite semestrial, din proprie inițiativă, de beneficiarul nerezident aflat în plată, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an, după cum urmează: a). în perioada 01 ianuarie – 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic; b). în perioada 01 iulie – 30 septembrie, pentru a doua verificare din cursul unui an calendaristic. Certificatul de viață trebuie semnat în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt”, transmite CNPP. Autorul recomandă: Aproape 4 milioane de PENSIONARI nu vor beneficia de creșterea veniturilor, în 2027. Care este motivul Mai merită în 2025 să cumperi VECHIME în muncă? Pensia socială e mai mare decât contribuția retroactivă Pensionarii din România primesc vouchere de alimente, în septembrie. Cine se încadrează și care este cuantumul sumei sursă foto: Shutterstock sursă video: Prima TV
Bolojan explică de ce Guvernul amână interdicția cumulului pensiei cu salariul
„Dacă se impune să faci o reducere, e normal să plece cel care are o sursă de venit și să nu plece cineva care nu are decât această sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână, două să identificăm problemele. Gândiți-vă, de exemplu, că acum se definitivează posturile în învățământ. Sunt câteva specializări, câteva școli din România, să spunem, din zona urban mic, de rural, unde avem în anumite discipline un deficit de profesori de specialitate. În domeniul de fizică, de exemplu, înțeleg că avem puțini profesori și multe catedre sunt acoperite de profesori pensionari”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la Antena 3 CNN. Premierul a precizat că măsura trebuie aplicată cu atenție pentru a evita probleme în alte sisteme: „Dacă ar fi aprobat fără să vedem efectele în toate domeniile, ar fi apărut o problemă și cei care lucrează astăzi din poziția de pensionari în învățământ nu ar fi putut lucra. Avem anumite discipline, anumite specialități în spitale, tot în spitale mai mici, unde nu avem medici de specialitate care încă sunt acoperite”. „Trebuie să calculezi efectele, astfel încât atunci când adopți o măsură să nu riști să creezi probleme în alte sisteme. Lucrăm la analiza acestui lucru, analizăm aspectele care țin de constituționalitate, în așa fel încât, în luna septembrie, să putem veni, sau în pachetul următor, cu o altă măsură directă, ordonanță, propunere, pentru a rezolva și această situație, pentru că nu e doar o problemă populară, ci de echitate”, a completat Bolojan. „Dacă tot faci reduceri și va trebui să facem aceste reduceri și în administrația centrală, acest pachet rezolvă doar administrația locală, dar veți vedea, începând de săptămâna următoare, fuziuni de instituții centrale, în așa fel încât să ne reducem cheltuielile”, a încheiat premierul.
Ce prevede ORDONANȚA care interzice cumulul pensie-salariu la stat / Tanczos Barna: Nu avem prevăzute excepții
Executivul lucrează la o ordonanță de urgență care va interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Cei cu vârsta de pensionare pot continua să muncească, în firme sau unităţi de stat, până la vârsta de 70 de ani, dacă renunţă la plata pensiei. Măsura se va aplica și militarilor și foștilor polițiști, a declarat la Digi24 vicepremierul Tanczos Barna. „Obiectivul nostru primordial este să reducem privilegiile, să construim o societate care se bazează pe muncă. Este elementul cel mai important al acestor reforme, astfel încât cheltuielile statului cu nemunca să scadă cât mai mult. Și aceste cheltuieli înseamnă primul și în primul rând acele ajutoare sociale care se duc către persoane capabile de muncă și care ar putea să contribuie la dezvoltarea unei societăți sănătoase în România. Al doilea element, la fel de important, este că acele persoane care primesc bani de la statul român sub formă de salariu, sub formă de indemnizație, sub formă de pensie specială, să primească sume raportate proporțional la munca depusă sau la activitatea depusă”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. „Aici, desigur, este nevoie de o delimitare foarte clară a muncii și a beneficiilor sub formă de pensii și de aceea propunem ca aceste sume să nu se cumuleze”, a precizat el. „La magistrați este foarte clar ce propunem, în loc de 25 de activitate în domeniul magistraturii, să fie minimul 35 de ani, adică nu după 25 de ani de activitate, ci după 35 de ani de activitate să poată să iasă anticipat la pensie, pensia să nu poate fi mai mare decât 70% din salariul net încasat în ultima lună. Toate aceste măsuri sunt aprobate și sunt implementate în timp, pentru că nu toți ies a doua zi la pensie. Și, cu siguranță, aceste efecte se văd în funcție de numărul de persoane care, în baza noii legi, ies în următorul an, în următorii ani la pensie, conform noilor condiții”, a explicat ministrul. „Există o perioadă de tranziție pentru că acest lucru este o chestie de constituționalitate. Nu poți să ștergi cu buretele vechiul sistem, dar în comparație cu actuala lege care permite trecerea la noul sistem de pensionare în 30 de ani, acuma trecerea se face în 5 ani. Să vedem care o să fie varianta finală, pentru că în in inclusiv ieri au avut loc discuții între magistrați și domnul prim-ministru, inclusiv astăzi sunt discuții pe această temă. Vom colecta toate propunerile și vom veni din partea coaliției cu o variantă finală săptămâna viitoare, dar cu siguranță nu vom aștepta zeci de ani ca să trecem doi la actualul sistem de pensionare la un nou sistem, mult mai echitabil”, a continuat vicepremierul. Ministrul a subliniat că în acest proiect nu sunt vizate pensiile polițiștilor sau militarilor. „Dar avem această propunere de a nu cumula pensia cu salariul, de exemplu, care se va referi și la militari și la foști polițiști. Este un lucru absolut normal. Dacă ai ieșit la pensie la 50 de ani și te-ai reangajat la stat, nu mi se pare normal să cumulezi salariul cu pensia. Este o reformă substanțială care se va aplica imediat. Va trebui să opteze”, a menționat Tanczos Barna. „În momentul de față nu avem prevăzute excepții. Să vedem până săptămâna viitoare ce propuneri mai vin și vor fi discutate în coaliție, dar lucrul cel mai important este ca acele persoane care ar putea să se retragă din activitate, pe un loc de muncă care ar putea fi ocupat de un tânăr care este la șomaj, de exemplu, trebuie să aleagă această variantă și trebuie, pe parcurs, încet-încet să elibereze locurile de muncă pentru noile generații. Nu e normal ca tinerii să primească indemnizație de șomaj, în timp ce alte persoane cumulează salariu și pensie, ocupând acel loc de muncă care ar fi disponibil, teoretic pentru un tânăr care își începe cariera în administrația de stat, de exemplu”, a explicat el. Vicepremierul nu exclude ca proiectul să sufere modificări. „Nu vorbesc în numele coaliției înainte de varianta finală. Suntem în consultări publice. Tocmai de aceea sunt consultările publice, ca să ascultăm toate părțile implicate, să ascultăm toate părerile, că altfel astăzi am fi vorbit de o variantă finală și o decizie clară. Nu. Suntem în continuare într-o perioadă de consultări și teoretic e posibil să vină propuneri care vor fi acceptate”, a mai spus Barna. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Încă o lovitură pentru vârstnici! Guvernul pregătește INTERZICEREA cumulului pensiei cu salariul Guvernul intenționeză să modifice proiectul Pilonului II de pensii. Beneficiarii ar urma să poată retrage inițial 30% din sumă
Ce pensie reală vor lua românii în anul 2045? Un economist atrage atenția și vine cu o soluție
Economistul și jurnalistul Iancu Guda atrage atenția: pensionarii din România vor avea un viitor sumbru! Vor avea de ales între a duce un trai de subzistență sau să muncească până la moarte. Ce pensii vor încasa românii din generația decrețeilor? Pensia publică reprezintă 43% din salariul mediu. În 10 ani, va coborî la 32%. Iar în 20 ani, va coborî la 25%. Asta ar însemna că viitorii pensionari vor încasa câte o pensie în valoare de 1.300 de lei, în banii de azi. Iancu Guda susține că singura soluție pentru prevenirea acestui scenariu sumbru este consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii. Însă, actualul sistem public (Pilonul I) este deja în colaps. Potrivit calculelor economistului Guda, fiecare leu virat la Pilonul II ar putea aduce o pensie de 2,3 ori mai mare decât un leu lăsat în Pilonul I. Fondurile de pensii private au avut un randament mai mare în ultimii 18 ani, de 2,5 ori peste inflație, în ciuda crizelor economice. „Nu se pierde nimic, nu se confiscă nimic. Totul ține de cum alegem să ne asigurăm viitorul”, a spus economistul, potrivit EVZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Sorin Grindeanu: „Recalcularea PENSIILOR nu este o risipă bugetară, ci o reformă necesară”
Ce pensie medie lunară vor obține românii care aleg să se pensioneze anticipat
Potrivit unei legi care a fost adoptată în 2023 și a intrat în vigoare din 2024, românii care doresc să se pensioneze anticipat pentru limita de vârstă, trebuie să aibă minim 15 ani de muncă. Însă, pentru a primi banii cuveniți, aceștia trebuie să bifeze mai multe criterii, potrivit CANCAN. Pensia medie este de aproximativ 2.770 de lei. Demografia pensionarilor Potrivit statisticilor din iunie 2025, sunt 4,7 milioane de pensionari în România, iar numărul acestora va fi în creștere pe măsură ce generația decrețeilor va atinge vârsta pensionării. Fermierii, care sunt peste 500.000 la număr, vor primi o pensie mai mică, sub 700 de lei. Sunt 94.000 de beneficiari cu pensii anticipate parțiale. fiind plătiți în medie cu 2.800 de lei. 3,8 milioane de români primesc pensie la limita de vârstă, din care 2/3 sunt femei. Pensia medie se ridică la peste 3.000 de lei. Numărul pensionarilor din acest an a crescut cu peste 4.000 de persoane. Statul are de plătot 12,9 miliarde de lei în total, scrie Capital. În categoria pensionarilor pentru cazuri de invaliditate, sunt peste 400.000 de persoane, cu o pensie măruntă de 1.100 lei. 45.000 dintre ei primesc pensie pentru gradul I de invaliditate. Alți 44.000 de români primesc pensii de urmaș – în jur de 1.500 lei. Ce pensie primești în august, dacă, până acum, aveai 4.500 lei pe lună Am făcut calculul complet. Iată ce pensie primești în luna august, dacă, până acum, aveai o pensie de 4.500 de lei pe lună. Multe categorii de contribuabili plătesc contribuții de asigurări de sănătate (CASS), în contextul măsurilor de austeritate. Astfel, CASS-ul îl plătesc următoarele categorii: Coasigurații: soț/soție sau părinți fără venituri proprii. Persoanele persecutate politic (deportați în comunism, veterani, revoluționari, etc.). Beneficiarii indemnizației de șomaj. Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului. Persoanele cu venitul minim de incluziune (ajutor social conform noii legislații). Personalul monahal (membrii cultelor religioase fără venituri).Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună. Sunt scutite de la plata CASS-ului următoarele persoane: Persoanele diagnosticate cu cancer (pe durata tratamentului în cadrul programelor naționale CNAS) Persoanele cu handicap. Alte categorii prevăzute de lege. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Am făcut calculul complet. Ce pensie primești în august, dacă, până acum, aveai 4.500 lei pe lună
Pensiile private, taxate pentru sănătate, din 1 august. Cum să încasezi banii din Pilonul 2 ca să rămâi cu mai mulți după plata CASS
Românii care au pensii de peste 3.000 de lei lunar vor trebui să vireze 10% din suma care depășește acest prag pentru asigurarea de sănătate, din 1 august. Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii care depășesc 3.000 de lei este una dintre prevederile Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și se aplică inclusiv pensiilor obligatorii administrate privat – Pilonul 2, pensiilor facultative – Pilonul 3 și pensiilor ocupaționale – Pilonul 4. Pentru a explica mai bine dacă CASS care se aplică și sumelor primite la pensionare din fondurile de pensii private reprezintă sau nu o dublă impozitare și cum pot rămâne pensionarii cu mai mulți bani după reținerea acestei contribuții în funcție de varianta de încasare aleasă, Gândul a vorbit cu un analist financiar, cu un administrator de fonduri private și cu doi avocați. Explicațiile sunt de la analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ceea ce a făcut statul prin noua lege a fost să elimine facilitatea anterioară, care permitea exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au venituri din pensii de peste 3.000 de lei. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu, venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, argumenta Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, pe 7 iulie, în ședința în care Executivul și-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri. Ce prevede legea Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii este detaliat la articolul 100 din Legea 141/2025. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la fel și fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare – venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, la fel și la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. Legea stabilește „obligația socială”, toată lumea plătește. Opinia juridică Legea a fost adoptată și ulterior promulgată, după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că prevederile nu încalcă legea fundamentală. „Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR. „Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”, a rezumat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în CSM, pentru Gândul. În ce variantă de încasare a banilor din Pilonul 2 de pensii se reține CASS mai mic În esență, persoanele care au venituri din pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate în sistemul de sănătate fără a plăti în plus. Pe de altă parte, cei cu o pensie administrată privat de peste 3.000 de lei pot alege cât de mult sunt dispuși să vireze statului, prin modul de plată a pensiei ales. Totuși, nu trebuie ignorat impactul inflației. Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare. Pentru a ilustra diferența de bani pe care ar încasa-o o persoană cu pensie din Pilonul 2 de peste 3.000 de lei lunar, dacă ar alege plata unică sau pe cinci ani, am luat în calcul o pensie lunară de 3.010 lei, respectiv o sumă totală de 180.600 de lei. Suma aleasă este una care permite rotunjirea la leu a CASS și nu ia în calculul final și sumele datorate ca impozitul pe venit. Astfel, la o pensie din Pilonul 2 încasată lunar, eșalonat pe 5 ani de 3.010 lei: CASS datorat: 1
Reforma pensiilor speciale va fi anunțată marți de Ilie Bolojan. Creșterea vârstei de pensionare în rândul magistraților, printre prevederi
Marți, 29 iulie, începând cu ora 12:00, va avea loc o conferință de presă în cadrul căreia premierul Ilie Bolojan va prezenta reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria. Luni, într-un interviu pentru publicația G4Media, premierul Bolojan a afirmat că legea privind reforma pensiilor speciale este aproape finalizată. Legea va include creșterea vârstei de pensionare, iar cuantumul pensiei nu va putea depăși salariul, în așa fel încât să fie după un „model european”. „Proiectul e aproape finalizat. (…) Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani (…) și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, a spus Bolojan în interviul pentru sursa citată. Cu toate acestea, legea se va aplica doar pentru viitor, pentru a putea rezista „din punct de vedere constituțional”. În aceste condiții, reforma nu se va aplica pensiilor care sunt în plată. La începutul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o emisiune televizată, că vârsta medie de pensionare în Justiție este 48 de ani și pensia medie de 5.000 de euro și că aceste lucruri trebuie îndreptate, „pentru că este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni”.
Acești pensionari români pierd câte 500 lei la pensie, în fiecare lună, de la 1 august 2025
Mai mulți pensionari români vor pierde câte 500 lei la pensie, în fiecare lună, de la data de 1 august 2025. Pachetul de măsuri fiscale a fost semnat de președintele Nicușor Dan, iar acesta include și aplicarea unei taxe CASS de 10% asupra pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei. Începând cu data de 1 august 2025, mai mulți pensionari român vor pierde câte 500 de lei la pensie. Pachetul de măsuri fiscale a fost aprobat și semnat de președintele României, Nicușor Dan. În componență se află și contribuția de 10% pentru CASS a pensionarilor care încasează o pensie de peste 3.000 de lei. „Tocmai ce am semnat primul pachet. Tehnic, este consistent, sunt 30-40 de pagini. O să avem o asumare a Guvernului în Parlament. Când iei măsuri după ani de zile în care România a cheltuit mai mult decât își permitea, când iei măsuri care reduc astfel de cheltuieli, este dificil contactul dintre politicieni și populație. Și din cauza asta apar și tensiuni în coaliție. Este remarcabil că partidele pro-occidentale din România și-au asumat asta. Cel mai simplu pentru fiecare dintre ele ar fi fost să stea în opoziție”, a declarat președintele Nicușor Dan despre pachetul de măsuri. Mai mulți seniori vor primi cu 500 de lei mai puțin, la pensie, după aplicarea taxei CASS de 10% Acești pensionari români pierd câte 500 lei la pensie, în fiecare lună, de la 1 august 2025 Taxa de 10% pentru CASS va fi aplicată în cazul pensionarilor care încasează o pensie lunară de peste 3.000 de lei. Este o obligație care le revine acestora, iar contribuția de 10% se va calcula din suma care trece de pragul de 3.000 de lei. De exemplu, în cazul unui senior care încasează o pensie de 8.000 de lei, contribuția CASS de 10% va fi calculată din cei 5.000 de lei (diferența dintre pragul de 3.0000 și suma totală). Astfel, pensionarii care încasează o pensie lunară de 8.000 de lei vor plăti 500 de lei pentru CASS. După plata CASS, seniorul rămâne cu suma de 7.500 de lei. De asemenea, în cazul pensionarilor care încasează o pensie de 8.500 de lei, suma CASS va fi mai mare cu 50 de lei, față de exemplul anterior. Cu alte cuvinte, seniorul va încasa 7.950 de lei, arată Newsweek.ro. Autorul recomandă: Categoria de pensionari români care pierd 350 lei la pensie, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul făcut de ministrul Muncii Aici sunt banii dumneavoastră pentru bătrânețe. Cum afli evoluția fondurilor pentru PENSIE Cât costă acum, în 2025, un an de vechime pentru PENSIE. Care sunt condițiile de îndeplinit și actele necesare Ce trebuie să faci ca să beneficiezi de asigurare de sănătate, dacă nu ai venituri. Modul de calcul a contribuției la CASS
Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public cumulează pensia cu salariul
Întrebat la B1 TV despre cumulul pensiei cu salariul, Bolojan a explicat logica unei posibile măsuri: „Cred că în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect din punct de vedere moral ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, în loc să plece un tânăr”. Prim-ministrul a confirmat că guvernul va analiza „această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensii cu un salariu în sectorul public”, dar a avertizat că procedura va fi una atentă. „Înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă deciziile Curții Constituționale și rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, risc să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate”, a explicat Bolojan. Întrebat despre dimensiunea fenomenului, prim-ministrul a estimat că „sunt la nivelul a 10.000 de persoane în această situație” care lucrează în sectorul public și primesc și pensie.