Alexandru Muraru, reacție după decizia privind pensiile magistraților: Dacă Bolojan poate schimba un sistem, poate schimba și o țară
Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a comentat miercuri pe Facebook decizia definitivă a Curții Constituționale privind pensiile magistraților. Acesta a descris decizia Curții ca pe o „victorie a perseverenței premierului Ilie Bolojan”, adăugând că după cinci amânări și săptămâni de ezitări la nivel individual, Curtea Constituțională „a declarat constituțională legea privind pensiile magistraților”. Muraru a declarat că succesul acestei reforme se datorează în cea mai mare majoritate, competenței premierului Ilie Bolojan. „Subliniez faptul că, dacă nu exista determinarea premierului Ilie Bolojan, acest lucru nu l-ar fi făcut altcineva. Premierul a refuzat orice compromis și negociere toxică prin care să păcălească românii. Dacă Ilie Bolojan poate schimba un sistem, poate să schimbe și o țară.” Alexandru Muraru a mai spus că, timp de ani de zile, clasa politică a ezitat sau a amânat reformele. „Premierul Bolojan nu a acceptat să cosmetizeze privilegiile, ci a ales calea grea, dar corectă: eliminarea inechităților, fără jumătăți de măsură. S-a încheiat epoca privilegiilor intangibile. Principiul pentru care PNL s-a luptat constant devine realitate: nicio funcție nu te plasează deasupra celorlalți cetățeni.” Despre schimbările aduse de această decizie de astăzi privind pensiile speciale, el a spus că „este un moment de reparatie morală. Faptul că vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani pentru magistrați, la fel ca pentru orice alt angajat, și că pensiile vor fi calculate pe baze mult mai echitabile, arată că România se însănătoșește”.
Cu cât au crescut pensiile magistraților în 2025. Cea mai mare pensie specială a ajuns la aproape 70.000 de lei
Cea mai mare pensie specială a ajuns la circa 70.000 de lei pe lună, după ce pensiile magistraților au fost majorate în 2025. Potrivit datelor, sute de pensionari noi din Justiție au încasat, anul trecut, în medie, cu 2.000 de lei mai mult, în fiecare lună. Vezi mai jos detaliile. Anul 2025 a fost mai „prosper” pentru sute de noi pensionari din Justiție. Anul trecut, în medie, aceștia au primit cu 2.000 de lei mai mult, în fiecare lună, faţă de cei aflaţi deja în sistem. De altfel, cea mai mare pensie specială a ajuns la circa 70.000 de lei pe lună. Din suma respectivă, 20.000 de lei sunt obținuți în urma contributivității, arată Antena3.ro. Cea mai mare pensie specială a ajuns la aproape 70.000 de lei Cu cât au crescut pensiile magistraților în 2025 Diferența de până la aproape 70.000 de lei este suportată din bugetul statului. De altfel, ultimele date centralizate de CNPP relevă că numărul celor care beneficiază de pensii speciale a crescut în ianuarie 2026. În decembrie, anul trecut, se aflau pe listă 11.841 de persoane. Acum, numărul a crescut cu 53 de pensionari. Datele mai indică faptul că legea privind reducerea vârstei de pensionare a magistraților a fost amânată din nou. Dosarul va fi reluat din 11 februarie 2026 de judecătorii CCR. Cea mai mare pensie specială este de 69.343 lei/ lună, din care 21.085 lei partea contributivă și 48.258 lei partea necontributivă. De altfel, pensia specială medie este situată la 4.842 lei, din care 7.518 lei partea contributivă și 21.692 lei de la partea necontributivă. La momentul actual, pensia medie în sistemul public este de 2.800 de lei, iar pensia minină este de 1.281 de lei. Pensia specială medie din domeniul justiţiei din 2025 a fost de 24.842 lei. Pensia specială medie pentru noii înscrişi a fost de 26.857 lei. Autorul recomandă: Harta pensiilor din România. Top 10 județe în care se încasează cele mai mari pensii medii Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt 1.300 lei lei în plus la pensie, din luna martie 2026, pentru acești pensionari din România Ce se întâmplă cu pensiile în 2027? Vești proaste pentru toți pensionarii din România Indemnizații și drepturi speciale pentru veteranii de război, văduve, invalizi și deportați, 2026 Totul despre pensia anticipată parțială în 2026. Cu câți ani poți ieși mai devreme din câmpul muncii și ce impact are asupra banilor primiți Sursă foto: colaj Gândul / Shutterstock
Toni Neacșu explică de ce a patra amânare decisă de CCR e justificată
În postarea sa de pe contul de socializare, cunoscutul avocat argumentează că președintele Curții, Simina Tănăsescu, a provocat”un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR”. De ce a greșit președinta Curții, Simina Tănăsescu ”Din comunicatul de presă al CCR rezultă că președintele Simina Tănăsescu a descoperit brusc dispozițiile art. 58 alin. 3 din Legea 47/1992, cele care ar fi obligat-o să procedeze identic și la ultima ședință, iar nu să provoace un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR. Exact cum se aplică acum (adică fără isterii) trebuia să se aplice și în decembrie, că nu a schimbat nimeni legea între timp. Iată că deliberările la CCR se mai și întrerup, legal, și nu trebuie să deliberezi și la cimitir sau ce năzbâtii mai spuneau unii”, scrie avocatul. Ce vizează în mod corect amânarea decisă azi În viziunea lui Toni Neacșu, în contextul acestei abordări a CCR este de așteptat ca noua amânare să nu mai provoace indignare în rândul opiniei publice. De data aceasta amânarea nu va mai provoca valuri de revoltă și acuzații politice, pentru simplul considerent că nu mai e determinată doar de cei 4 judecători, ci de majoritatea membrilor CCR. Motivele amânării vizează nu atât studiul expertizei și a datelor depuse de Casa de Pensii sau Guvern (CSM-ul trebuia să trimită și el, din cate am înțeles) cât impactul acestor date asupra neconstituționalității legii, câtă vreme legea duce nu la raționalizarea pensiei de serviciu a magistraților ci la abrogarea ei pe viitor. Lucru pe care Guvernul se jură în nota de fundamentare a legii că nu o face, pentru ca ar fi neconstitutional. Acesta e sensul trimiterii la art. 211 alin 6 din Legea 303/2022, mai explică Neacșu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Surse: Criza la CCR va continua și luni: cum a fost ignorată o obligație legală clară în dosarul pensiilor magistraților
Potrivit știripesurse.ro, amânarea pronunțării Curții Constituționale din 28 decembrie, explicată oficial prin „lipsa cvorumului”, ascunde un conflict procedural mult mai grav, cu implicații directe asupra respectării legii de organizare și funcționare a CCR. Din informațiile convergente, nu absența judecătorilor a fost cauza reală a blocajului, ci refuzul conducerii Curții de a aplica o dispoziție legală imperativă. În timpul deliberărilor asupra legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, judecătorul Cristian Deliorga a solicitat întreruperea deliberării și stabilirea unui nou termen de pronunțare după 15 ianuarie 2026, în linie cu practica aplicată tuturor celorlalte cauze amânate pentru anul viitor. Motivația a fost una strict juridică, izvorâtă din lipsa de claritate a normelor tranzitorii și riscul existenței unei nereguli grave în aplicarea acestora. Deliorga a cerut explicit formularea unei adrese către Ministerul Justiției, pentru a lămuri modul concret în care normele tranzitorii urmează să fie aplicate. Cererea sa a fost considerată justificată de alți doi judecători ai Curții, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, atingând astfel pragul legal de o treime din numărul judecătorilor plenului. O normă clară, ignorată de conducerea Curții Articolul 58 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 este lipsit de orice ambiguitate când spune că dacă un judecător cere întreruperea deliberării, iar președintele Curții sau cel puțin o treime dintre judecători consideră cererea justificată, pronunțarea se amână obligatoriu pentru o altă dată. Textul nu lasă loc de apreciere discreționară și nu oferă președintelui Curții posibilitatea de a refuza. Cu toate acestea, președinta CCR a refuzat să stabilească un nou termen, deși condițiile legale erau îndeplinite. După o pauză de ședință, cei trei judecători au reiterat cererea de amânare, iar refuzul a fost menținut, în pofida caracterului imperativ al normei legale. În acest context, cei trei judecători, alături de Mihai Busuioc, au părăsit sala de ședință. Consecința a fost una pur tehnică, dar previzibilă. Plenul nu mai putea funcționa legal, întrucât în sală rămăseseră doar cinci judecători, sub pragul de două treimi necesar pentru cvorum. Un termen „forțat” și suspiciuni serioase asupra procedurii Suspendarea ședinței și fixarea unui nou termen pentru luni, 29 decembrie, ora 10.00, au fost prezentate public drept efect al lipsei de cvorum. În realitate, această lipsă de cvorum a fost rezultatul direct al refuzului conducerii CCR de a respecta o obligație legală clară. Cei patru judecători au formulat ulterior, în scris, o solicitare de stabilire a unui termen după 15 ianuarie, iar potrivit unor surse, aceștia vor refuza să participe la ședința programată pe 29 decembrie. Termenul inițial de judecată, stabilit la începutul lunii decembrie, a fost fixat la doar câteva zile după adoptarea legii, o situație fără precedent în practica CCR. În mod obișnuit, judecătorii constituționali beneficiază de un interval rezonabil pentru studierea dosarelor complexe, cu atât mai mult într-o materie sensibilă precum pensiile de serviciu ale magistraților. Mai mult, raportul întocmit asupra legii de către președinta CCR este criticat pentru faptul că nu analizează toate obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și că ignoră jurisprudența constantă și consolidată a Curții Constituționale în acest domeniu. Legea supusă controlului este acuzată că ar desființa de facto pensiile de serviciu, contrar principiilor europene care consacră această categorie de pensii ca element esențial al independenței magistratului. De la „lipsă de cvorum” la criză de legalitate Privită în ansamblu, situația din 28 decembrie nu este o simplă amânare procedurală, ci un conflict deschis între judecători care au invocat respectarea strictă a legii și o conducere a Curții care a refuzat aplicarea unei norme imperative. Prezentarea publică a incidentului drept o problemă de cvorum riscă să deturneze atenția de la miza reală, care constă în respectarea regulilor fundamentale de funcționare a Curții Constituționale. AUTORUL RECOMANDĂ: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” „După ce s-au crescut taxele, România a primit cele mai mici sume de la UE din ultimii 10 ani”. Un economist celebru taxează dur guvernul Bolojan
Dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR, ne asumăm. Ce spune Manole despre avizul CSM pe pensiile magistraților
„Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu Premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a transmis Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, despre avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care privește pensiile magistraților. Deși se declară convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, Ministrul Muncii nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM.. „Am făcut tot ce mi s-a cerut” Întrebat despre riscul ca România să piardă finanțarea europeană dacă termenul este ratat, Manole a insistat asupra necesității asumării responsabilității. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”. În ceea ce privește calendarul exact al angajării răspunderii Guvernului în Parlament, ministrul a menționat că decizia depinde strict de primirea avizelor necesare și de respectarea marjei zilei limită. „Să venim cât mai repede în marja zilei limită de 28. N-aș putea să anticipez acum dacă joi, dacă miercuri, dacă vineri. Depinde foarte mult și de cum vom avea avizele, evident”. Contestarea legii către ÎCCJ Ministrul a evitat să anticipeze o eventuală contestație a legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, menținând distanța față de sistemul judiciar. „Nu pot și nu vreau să anticipez. V-am spus că nu vreau să mă amestec acolo unde nu este mandatul meu. Cred că trebuie să ne respectăm între noi, cei care coordonăm o instituție sau alta, și să ne facem treaba. Nu știu ce decizie va lua sau nu va lua Înalta Curte sau oricine altcineva”.
Miruță, despre pensiile magistraților: Nu se poate să câștigi la pensie mai mult decât când lucrai. Nu este echitabil pentru societate
Miruță a condamnat ferm pensionarea timpurie și veniturile disproporționate obținute de magistrați la pensie. „Eu cred că sunt și magistrați în țara asta care acceptă principiul că nu se poate să câștigi bani la pensie mai mult decât când lucrai. Nu se poate să te pensionezi la 48 de ani și la 47 de ani. Nu este echitabil pentru societate să bagi mâna într-un coș în care pun bani și alții și să tragi de acolo mai mult decât proporțional”, a spus Miruță, la Digi24. Radu Miruță a admis că munca în justiție poate implica o „supra-încărcare” și că aceasta ar putea justifica o „pondere mică în plus” față de contribuția efectivă. Totuși, el a insistat că sub această scuză nu pot fi tolerate beneficii „disproporționat cum se întâmplă, de fapt, astăzi”. Referitor la refuzul magistraților de a coopera la schimbarea sistemului de pensii, Ministrul a explicat că reacția este o „reacție de protecție autoimună când ți se ia un lucru cu care ai fost obișnuit”. De asemenea, Miruță a oferit o explicație pentru tăcerea din interiorul sistemului judiciar față de poziția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), subliniind independența judecătorilor. „Nu prea există relații de superioritate în rândul magistraților. Un judecător nu poate să-i spună unui președinte de tribunal de ce a luat decizia asta juridică… Judecătorul e independent, poate să fie președintele în alte curți. Nu are ce să-i facă unui judecător pe decizia pe care o consideră. Și normal să fie așa”.
Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM: Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?
Claudiu Sandu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat la Digi24 că magistrații nu pot accepta forma în care Guvernul intenționează să modifice pensiile de serviciu. El susține că Executivul încalcă principiul echității și pune presiune pe magistrații aflați încă în activitate. „Noi am spus 65%, la fel ca toate celelalte categorii de funcționari care au pensii de serviciu. Din brut. Se învârte undeva în jur de 85% după impozitare. A fost o discuție, dar nu am căzut de acord asupra niciunei etapizări”, a explicat Sandu. „Avem mii de pensii mai mari decât salariul și nu se intervine asupra lor” Sandu afirmă că Guvernul evită să reglementeze cazurile extreme deja existente și, în schimb, „lovește” în magistrații care duc greul sistemului. „Ceea ce nu acceptăm este această chestiune de-a dreptul neserioasă: nerespectarea principiului echitabilității. Avem câteva mii de pensii mai mari decât salariul, împotriva cărora nu se face nicio intervenție legislativă. Însă se țintește magistratul în activitate, cel care va duce greul următorii 20 de ani până la 65 de ani, în timp ce unii s-au pensionat la 48 de ani cu pensii mai mari decât salariul”, a spus Sandu. Acesta avertizează că se creează o polarizare periculoasă în societate: „Se țintește doar ticăloșii de magistrați în funcție. Este o ură propagată în spațiul public care nu va dispărea 50 de ani. Este incorect față de colegii care rămân să-și facă datoria, în timp ce cei care au ‘scăpat’ vor rămâne cu pensii foarte mari și cu vârste foarte mici de pensionare”. CSM, critici la adresa Guvernului: „Ni se cere aviz în câteva zile. Este serios?” Vicepreședintele CSM spune că Executivul presează instituția să avizeze rapid noul proiect, fără consultarea corpului magistraților. „Guvernul trimite joi, pe 20, un proiect și are pretenția să-l avizăm de urgență, iar pe 28 să fie și asumarea guvernamentală în Parlament. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?”, a întrebat retoric Sandu. Acesta subliniază că CSM nu poate da un aviz în nume propriu, fără consultarea magistraților:„Noi suntem un organ ales de judecători și procurori. Este corect să-i consultăm înainte să dăm un aviz. Nu suntem aici pe capul nostru. Adunările generale trebuie să se pronunțe. Câteva zile, două-trei, sunt necesare”. Coaliția a decis, potrivit unor surse politice, ca pensia magistraților să fie 70% din salariu net și a mărit perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani.
Ședința coaliției despre pensiile magistraților, din nou fără rezultat. Nicușor Dan, o ultimă negociere cu magistrații, astăzi
Liderii Coaliției de guvernare s-au reunit luni, la ora 18, într-o nouă ședință în care au încercat să stabilească ce se va întâmpla cu pensiile magistraților. După mai bine de două ore, discuțiile cu reprezentanții Guvernului s-au terminat fără o concluzie. Coaliția de guvernare trebuia să ajungă la o formă finală a reformei pensiilor magistraților, după ce propunerea inițială a Guvernului Bolojan a fost respinsă de Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, miercuri, președintele Nicușor Dan a invitat partidele și reprezentanții sistemului judiciar la Palatul Cotroceni pentru dezbateri pe aceeași temă. După mai bine de trei ore, întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Conform surselor MEDIAFAX, discuțiile s-au blocat la valoarea pensiei. Guvernul a venit cu varianta unei pensii de 70 la sută din salariul net, însă magistrații au dorit un nivel apropiat de venitul din perioada activă. Ei au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Magistrații au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie. Din acest motiv, ei nu mai văd motive pentru concesii. Tot marți, premierul Ilie Bolojan ar urma să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan pentru a stabili dacă mai există loc pentru o înțelegere cu magistrații sau dacă Guvernul ar trebui să avanseze direct cu noul proiect. Miercuri, cel mai probabil, Executivul va introduce documentul în procedura de avizare.
Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni
Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se
Discuții la Cotroceni despre reforma pensiilor magistraților, fără rezultat. Partidele și președintele s-au consultat cu magistrații. Ce s-a stabilit
UPDATE 19:05 Discuțiile s-au încheiat Discuțiile de la Palatul Cotroceni alături de Nicușor Dan, reprezentanții partidelor și cei ai magistraților s-au încheiat după trei ore. Potrivit surselor G4Media, întâlnirea de astăzi dintre magistrați, președintele Nicușor Dan și liderii coaliției de guvernare s-a terminat fără un acord. Rezultatul discuțiilor a fost că ambele părți trebuie să accepte compromisuri pentru a reduce tensiunile dintre Executiv și sistemul judiciar. Magistrații au cerut ca pensia lor să reprezinte 65% din venitul brut, în loc de 70% din venitul net, așa cum prevedea proiectul Guvernului Bolojan, respins de CCR. Potrivit aceleași surse, liderii politici au refuzat această propunere. Grindeanu despre pensiile speciale: Legea trebuie dorită și de cei vizați, nu doar de coaliție Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la stirileprotv.ro că proiectul privind pensiile speciale nu depinde doar de coaliția de guvernare, ci și de cei asupra cărora se aplică. El a explicat că CSM are 30 de zile pentru a emite un aviz, termen ce ar putea duce la depășirea datei de 28 noiembrie, prevăzută în PNRR. „Soluţiile pot fi mai multe, dar aici deja intrăm într-o zonă în care nu doar coaliţia trebuie să-şi dorească această lege, ci şi chiar cei asupra cărora se aplică, fiindcă avem acel termen limită de 28 noiembrie, până la care trebuie să avem o lege, şi avem un termen în care CSM-ul poate să răspundă, să dea un aviz la un eventual proiect de lege”, a spus Grindeanu. El a mai spus că proiectul ar fi trebuit finalizat mai devreme, pentru a evita presiunea actuală asupra instituțiilor implicate. Negocieri acum la Cotroceni Liderii coaliției, alături de Nicușor Dan și reprezentanții magistraților, se află chiar acum în discuții la Palatul Cotroceni. Se dezbat soluții pentru a rezolva blocajul privind reforma pensiilor magistraților. Știrea inițială Astăzi, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan, împreună cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, are o întâlnire cu conducerea magistraților pentru a analiza legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare. Procurorii și judecătorii cer extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 20 de ani și majorarea pensiilor. Premierul Bolojan s-a arătat dispus să discute modificarea perioadei de tranziție, iar PSD dorește găsirea unei soluții comune. Scopul întâlnirii de astăzi de la Palatul Cotroceni este găsirea unei variante care să deblocheze reforma pensiilor magistraților.