Discuții la Cotroceni despre reforma pensiilor magistraților. Partidele și președintele se consultă cu magistrații. Ce propune coaliția
Grindeanu despre pensiile speciale: Legea trebuie dorită și de cei vizați, nu doar de coaliție Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la stirileprotv.ro că proiectul privind pensiile speciale nu depinde doar de coaliția de guvernare, ci și de cei asupra cărora se aplică. El a explicat că CSM are 30 de zile pentru a emite un aviz, termen ce ar putea duce la depășirea datei de 28 noiembrie, prevăzută în PNRR. „Soluţiile pot fi mai multe, dar aici deja intrăm într-o zonă în care nu doar coaliţia trebuie să-şi dorească această lege, ci şi chiar cei asupra cărora se aplică, fiindcă avem acel termen limită de 28 noiembrie, până la care trebuie să avem o lege, şi avem un termen în care CSM-ul poate să răspundă, să dea un aviz la un eventual proiect de lege”, a spus Grindeanu. El a mai spus că proiectul ar fi trebuit finalizat mai devreme, pentru a evita presiunea actuală asupra instituțiilor implicate. Negocieri acum la Cotroceni Liderii coaliției, alături de Nicușor Dan și reprezentanții magistraților, se află chiar acum în discuții la Palatul Cotroceni. Se dezbat soluții pentru a rezolva blocajul privind reforma pensiilor magistraților. Știrea inițială Astăzi, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan, împreună cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, are o întâlnire cu conducerea magistraților pentru a analiza legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare. Procurorii și judecătorii cer extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 20 de ani și majorarea pensiilor. Premierul Bolojan s-a arătat dispus să discute modificarea perioadei de tranziție, iar PSD dorește găsirea unei soluții comune. Scopul întâlnirii de astăzi de la Palatul Cotroceni este găsirea unei variante care să deblocheze reforma pensiilor magistraților.
CCR publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților | DOCUMENT
Având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea a constatat că Guvernul nu a cerut avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției. „Curtea constată că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM [a se vedea mutatis mutandis, în privința necesității caracterului valid al solicitării avizului, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, paragraful 66]. Prin urmare, lipsa avizului CSM s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută de art.39 alin.(3) din Legea nr.305/2022. 242”, arată CCR. De asemenea, în motivare se arată că argumentul Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, iar modificările propuse ar echivala cu eliminarea acesteia este nejustificat, întrucât protecția pensiilor de serviciu a magistraților nu exclude modificarea acestora, mai ales în condițiile în care statul poate demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei gestionări sustenabile a resurselor financiare. Curtea Constituțională, în Decizia nr.467 din 2 august 2023, a recunoscut că, deși pensia de serviciu este protejată, aceasta poate fi reglementată prin măsuri care nu aduc atingere esențială dreptului la pensie. Modificările propuse nu vizează eliminarea pensiilor de serviciu, ci doar adaptarea acestora pentru a răspunde noilor realități economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și, astfel, a pune în pericol independența justiției. Guvernul are obligația să adopte măsuri echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea bugetului public, mai ales în contextul crizelor economice și financiare care pot apărea. Modificările vizează doar pensiile de serviciu ale magistraților, dar acest lucru poate fi justificat prin rațiuni legate de protejarea independenței justiției și asigurarea unui sistem judiciar funcțional. În acest context, Curtea Constituțională, în Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, a apreciat că legislația poate reglementa în mod diferențiat grupuri profesionale, atunci când există o rațiune obiectivă pentru aceste diferențieri, se arată în motivare. Documentele pot fi consultate mai jos: OP S by BB Dec 479 by BB OP C by BB
Tanczos Barna: România a negociat cu Bruxelles-ul amânarea reformei pensiilor magistraților din PNRR
Întrebat, la Digi 24, dacă a existat o tentativă de negociere cu Comisia Europeană pentru amânarea acestui jalon care expiră pe 28 noiembrie, vicepremierul a răspuns: „A existat și va exista probabil, dacă nu reușim să terminăm”. Cu toate acestea, Tanczos a spus că nu mai există spațiu pentru noi amânări: „Nu mai avem când să amânăm, pentru că avem mai puțin de un an de zile pentru a termina PNRR-ul”. Vicepremierul a adăugat că România a pierdut oricum 7 miliarde de euro, „o sumă colosală” pentru bugetul României. „În spatele acelei sume au fost mii, poate zeci de mii de proiecte care au rămas fără finanțare. Bine, unele n-au fost începute, au fost întârziate. Este vina celor care au avut contractele de finanțare și n-au lasat licitațiile, n-au început lucrările, n-au finalizat proiectele”, a afirmat Tanczos. Pentru proiectele care mai pot fi salvate, Tanczos Barna a cerut un „focus pe proiecte, pe plăți, pe implementare, pe proceduri cât mai eficiente și rapide, ca să terminăm până la sfârșitul lunii august”. În rest, „reformele nici nu mai pot fi negociate și amânate, pentru că n-avem cum să mai promitem”, a afirmat Tanczos.
Florin Manole spune că România riscă să piardă 231 de mil. euro din cauza legii pensiilor magistraților
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. „Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole. Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege. „Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.
CCR face anunțul oficial! Legea pensiilor de serviciu, neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, anunță CCR după ce a respins reforma pensiilor magistraților. Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că, deși Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție – întrucât a reglementat un domeniu omogen și a justificat urgența și necesitatea adoptării actului normativ –, procedura nu a fost integral conformă cu dispozițiile constituționale. Curtea a reținut că Executivul a omis să respecte termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr.305/2022 pentru obținerea avizului CSM, ceea ce contravine art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție. Lipsa acestui aviz, coroborată cu graba Guvernului de a adopta legea fără a aștepta expirarea termenului legal, a determinat Curtea să declare actul normativ neconstituțional în ansamblu. În ceea ce privește celelalte critici, Curtea a apreciat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului a respectat cadrul constituțional, fiind un mecanism valid de legiferare care asigură controlul parlamentar. De asemenea, magistrații au subliniat că Parlamentul poate interveni legislativ ori de câte ori consideră necesar, chiar și succesiv, în același domeniu, atâta timp cât modificările urmăresc o finalitate coerentă și nu afectează securitatea juridică. Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Legea privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu nu poate fi promulgată și trebuie reexaminată în Parlament.
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de astăzi
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Ce prevede proiectul Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Reforma pensiilor magistraților, pe masa CCR în ședința de miercuri
Curtea Constituțională are pe ordinea de zi, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care contestă mai multe articole din actul normativ. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani. Potrivit G4Media, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie. De asemenea, judecătorii CRR au pe ordinea de zi obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Dominic Fritz, întrebat dacă Guvernul ar trebui să plece dacă legea privind pensiile magistraţilor este declarată neconstituţională. Ce a răspuns liderul USR
Într-o conferință de presă la Timișoara, cu ocazia împlinirii a nouă ani de la înființarea partidului USR, liderul formațiunii, Dominic Fritz, a fost întrebat de jurnaliști dacă Guvernul ar trebui să plece în cazul în care legea privind pensiile magistraților este declarată neconstituțională de judecătorii CCR. „Eu cred că judecătorii la Curtea Constituţională au ajuns acolo într-un proces de nominalizare, inclusiv recent, unde, într-un vot deschis – nu este un secret – PSD a nominalizat un candidat, UDMR a nominalizat un candidat şi noi chiar am votat aceşti candidaţi. Dacă aceşti judecători care au primit recent încrederea colegilor acum consideră că ceea ce face acest Guvern nu este constituţional, într-adevăr, cred că este foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii”, a fost răspunsul lui Fritz. Această perspectivă a fost invocată și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, în urmă cu aproape două săptămâni. Într-o emisiune la Antena 3 CNN, Kelemen Hunor declarase că „dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimb de la 25 de ani vechime la 35 de ani vechime, dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare”. Curtea Constituțională va analiza săptămâna viitoare, în ședința din 24 septembrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitor la proiectul Guvernului care prevede modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Florin Manole despre pensiile magistraților: Proiectul ăsta e un produs al acestui guvern
Florin Manole a explicat, joi, la Antena 3 CNN, că principalele puncte consensuale în coaliție legate de reforma pensiilor magistraților sunt etapizarea creșterii vârstei de pensionare și recunoașterea vechimii în profesie. Manole a afirmat că punctele de divergență sunt legate de nivelul pensiei raportat la veniturile salariale. „Există o recomandare ca plafonul să fie cât mai apropiat de media veniturilor salariale, dar cât mai apropiat nu înseamnă 100%, nu înseamnă nici 99%”, declară Manole. El a respins acuzațiile privind existența unor blocaje politice. „Proiectul ăsta, așa cum este făcut, a subliniat și Nicușor Dan, a subliniat și premierul Bolojan e un produs al acestui guvern, cu specialiști din întreg arcul guvernamental, inclusiv din cancelaria premierului. (…) Premierul nu a găsit niciun blocaj, cu certitudine vă spun asta”, a afirmatManole. Totodată, Manole a subliniat că s-au purtat consultări cu Comisia Europeană și s-au analizat deciziile Curții Constituționale pentru a evita o eventuală respingere. „E o piatră de încercare. Eu nu vreau să plec de la premisa că nu va rezista controlului de Constituționalitate, dar deciziile Curții Constituționale sunt de respectat întotdeauna”, a afirmat ministrul.
Ilie Bolojan: Pensia magistraților va fi limitată la 70% din ultimul salariu
„Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a declarat premierul. Bolojan a explicat că în formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum rămâne cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una „mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”. Premierul a subliniat necesitatea unui sistem de salarizare clar pentru magistrați, având în vedere că actualul sistem interpretabil a generat peste 23.000 de procese. „S-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare și mai sunt încă cam pe atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a precizat Bolojan. „Este nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație în care ai procese în cascadă care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistrătură”, a adăugat premierul. Bolojan a anunțat că pachetul a fost adoptat și că Guvernul își propune să trimită Parlamentului cele 5 proiecte până la finalul zilei, cu agenda pentru amendamente stabilită până la începutul săptămânii viitoare. Proiectul pentru administrația publică a fost scos de pe ordinea de zi, dar premierul nu a explicat de ce. Răspunsul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a fost: „Am să vă răspund eu. Mai sunt câteva chestiuni în discuție. În discuția partidelor se va relua discuția cu coaliția duminică, după care va urma probabil o ședință de guvern”.