Dragoș Pîslaru salută decizia CCR privind pensiile magistraților: S-a făcut dreptate
Dragoș Pîslaru a reacționat public după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care modifică pensiile speciale ale magistraților este constituțională. Parlamentarul susține că decizia marchează un moment istoric pentru reforma sistemului de pensii și pentru angajamentele asumate de România în relația cu instituțiile europene. Pîslaru: „Guvernul a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale” În mesajul publicat, deputatul a transmis că verdictul CCR reprezintă un pas major în direcția echității sociale și a subliniat rolul Executivului condus de Ilie Bolojan. „S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, a scris Pîslaru. Deputatul a explicat că noile prevederi introduc modificări importante în sistemul de pensionare al magistraților. Potrivit acestuia, „vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani”, iar „pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”. În același mesaj, Pîslaru a precizat că „pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani”. Decizia Curții vine după ce sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă cu șase voturi din nouă. Deputatul a susținut că adoptarea legii reprezintă „o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă” și a anunțat discuții cu oficialii Comisia Europeană pentru validarea reformei în cadrul PNRR. AUTORUL RECOMANDĂ
Buzoianu: Blocajul de la Curtea Constituțională pe pensiile speciale ne costă sute de milioane de euro
Declarațiile vin în contextul scrisorii trimise de Ilie Bolojan Curții Constituționale. Diana Buzoianu a declarat, la B1 TV, că întreaga țară vede că există o dorință spre zero de reformă din sistem pentru pensiile speciale. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Buzoianu a subliniat că există un concept de presiune publică îndreptată pentru a ridica subiecte legitime. „Subiectul pensiilor speciale creează o presiune publică din partea cetățenilor, dar este o presiune publică bună, pozitivă, pentru că oamenii folosesc această presiune pentru a face bine țării noastre”, a explicat Diana Buzoianu. Costul blocajului de la CCR Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare grave pentru România. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon”, a declarat Diana Buzoianu. Ea a subliniat că este vorba despre foarte mulți bani care lipsesc în acest moment. „Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute”, a explicat ministra. „România va fi sancționată pentru că 4-5 oameni nu doresc să fie prezenți la muncă. Aceștia plătesc pentru dreptul lor fundamental de a avea beneficii mult peste ceea ce există ca beneficii pentru pensie pentru 90% dintre români”, a spus ministra Mediului. Diana Buzoianu a subliniat că este vorba despre responsabilitate și despre sumele mari care ar putea fi pierdute din cauza blocajului de la Curtea Constituțională privind pensiile speciale.
Nicușor Dan, despre pensiile magistraților și termenul CCR în aceeași zi cu contestația numirii la CCR
În ultimele luni, Guvernul României a inițiat o reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70 % din ultimul salariu net, într-un efort de a aduce această categorie în rândul sistemului public de pensii și de a răspunde criticilor privind inegalitatea pensiilor speciale față de alte categorii profesionale. Proiectul a generat tensiuni cu magistrații: Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu argumentul că legea ar încălca independența justiției și drepturile profesionale ale judecătorilor. De altfel, reformele anterioare privind pensiile magistraților au fost respinse chiar de CCR pentru motive procedurale, ceea ce a implicat amânări repetate în adoptarea noii legislații și un climat de conflict între puterile statului și magistrați. Întrebat dacă consideră o tergiversare faptul că termenul de la CCR pentru legea pensiilor speciale coincide cu cel pentru contestația numirii sale la Curte, Nicușor Dan a răspuns: „O tergiversare din partea cui?” Reporterul a insistat că este vorba de magistrații care beneficiază de pensii speciale și ar căuta să evite o decizie rapidă la CCR. În replică, Nicușor Dan a explicat că sunt patru magistrați care au cerut amânarea, iar legea le conferă acest drept procedural. „Nu vreau să punem foarte multă patimă pe acest subiect, pentru că patima naște ură și ura nu e bună în societate”, a declarat președintele, subliniind că există un „conflict social” și că părțile folosesc căile legale pentru a-și susține pozițiile. Când a fost întrebat dacă are un plan B în cazul în care Curtea de Apel ar decide suspendarea decretului de numire a judecătorului Dacian Dragoș, Nicușor Dan a afirmat că el crede că decizia sa este corectă, argumentând că Dragoș are experiență juridică relevantă, inclusiv ca profesor de drept. „Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea sistemului, cea care prevede și pensiile magistraților”, a explicat președintele.
O avocată AUR contestă numirea lui Dacian Dragoș la CCR: activitatea Curții ar putea fi blocată la pensiile magistraților
Silvia Uscov, avocată AUR, a contestat la Curtea de Apel București decretul prin care Dacian Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale a României (CCR), la propunerea președintelui Nicușor Dan, potrivit Libertatea. Dacă instanța îi va da dreptate, activitatea CCR s-ar putea bloca chiar în această lună, exact când urmează să se decidă pensiile speciale ale magistraților. Cerererea a fost depusă pe 30 decembrie 2025, susține sursa citată, iar Curtea de Apel București a stabilit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026, într-un interval extrem de scurt. Această rapiditate este neobișnuită în dosarele cu implicații constituționale și pare menită să reducă timpul de pregătire pentru judecătorul CCR și președintele Nicușor Dan. Dacă instanța suspendă decretul de numire, activitatea CCR va fi blocată, afectând dezbaterea celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților. Silvia Uscov și George Simion. Blocaje repetate la CCR. Impactul asupra pensiilor speciale Proiectul de pensii speciale, adoptat luna trecută de Guvern, trebuia discutat de CCR vineri, 16 ianuarie 2026, după trei amânări consecutive. Ultimele două amânări au fost provocate de boicotul a patru judecători numiți de PSD, care nu au participat la ședințele Curții. Dacă numirea lui Dacian Dragoș este suspendată, blocajul ar putea persista, complicând și mai mult procesul de decizie privind pensiile magistraților. AUTORUL RECOMANDĂ
Kelemen Hunor, înainte de decizia CCR privind pensiile speciale: Nu există nimic legat de constituționalitate sau neconstituționalitate
Kelemen Hunor a analizat discuțiile despre justiție catalogând drept prostie acuzația conform căreia politicienii fac campanie împotriva magistraților. „Asta chiar e o prostie. Fiindcă politicul nu face campanie împotriva justiției. Care e campania împotriva justiției? Că vrem să reglăm pensiile speciale? Din punctul meu de vedere, politicul acum, dincolo de rolul de mediator al președintelui și, sigur, ministrul justiției, fiindcă de aceea e ministrul justiției, altcineva nu trebuie să se implice în mod direct, până când nu vezi exact ce trebuie modificat, ce nu funcționează, de ce există aceste nemulțumiri. Nu trebuie să se implice politicul. (…) Deci nu există nicio campanie, cel puțin eu nu percep ca o campanie a politicului împotriva magistraților sau împotriva justiției. Că vrem să reglementăm pensiile speciale? Da, e corect. Asta e treaba Parlamentului”, a declarat liderul UDMR luni seara, la Digi 24. Kelemen Hunor a fost întrebat ce așteptări are în legătură cu decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale. „Ceea ce am văzut, am citit eu și am discutat cu oameni care, din punctul meu de vedere, pricep și interpretează Constituția corect, nu există nimic legat de constituționalitate sau neconstituționalitate. (…) Parlamentul spune că fiecare cetățean lucrează până la 65 de ani. Asta este vârsta de pensionare. Nu are nimic cu Constituția pe partea asta, fiindcă fiecare cetățean trebuie tratat exact la fel”, a spus Kelemen Hunor. Reforma pensiilor speciale, în programul de guvernare Președintele UDMR a mai arătat că reforma pensiilor speciale este inclusă în programul de guvernare. „Premierul Ilie Bolojan spune că după magistrații toate pensiile speciale, ce înțelegem prin pensii speciale, pensiile necontributive, vor fi analizate folosind formula de calcul de la magistrați, drept bază. Asta este în programul de guvernare. (…) nu a inventat în decembrie Ilie Bolojan. E trecut în programul de guvernare din iunie. Deci din acest punct de vedere, punem în aplicare programul de guvernare. Sigur, la militari au fost niște intervenții în 2023, dacă nu mă înșel, deci ei deja au mai reglat ceva și acolo iarăși trebuie făcută o diferență foarte importantă și la jandarmi. Cei care sunt în teatrele de operațiuni și jandarmii care sunt pe stradă, sigur că la 65 de ani nu ai ce face cu fizicul, cu corpul tău, dar se poate găsi soluții și pentru această categorie. (…) Dar Bolojan sau nimeni din coaliție nu a inventat în decembrie. În Parlament s-a votat programul de guvernare, unde se vorbește de aceste chestiuni”, a explicat Kelemen Hunor. Decizia CCR privind pensiile speciale va fi anunțată pe 28 decembrie.
Tabel pensii | TOP 10 – Categoriile de pensionari din România cu cele mai mari pensii începând cu 1 ianuarie 2026
Iată categoriile de pensionari din România cu cele mai mari pensii începând cu data de 1 ianuarie 2026. În tabelul de mai jos se găsesc tipurile de pensie, precum și observațiile cheie ale fiecăreia în parte, iar datele sunt actuale. Gândul a întocmit un top 10 al categoriilor de pensionari de pe teritoriul țării care au cele mai mari pensii începând cu 1 ianuarie 2026. Clasamentul este realizat pe baza cuantumului mediu net al pensiei încasate de fiecare categorie profesională. Pensionarii cu cele mai mari pensii din România Prima categorie în acest top este dedicată magistraților (judecători și procurori), având o pensie de serviciu (Legea 303/2022). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 20.000 și 24.000 de lei. Pensia se calculează ca 80% din baza de calcul (ultima / ultimele luni de venituri brute). Pe cel de-al doilea loc se află personalul aeronautic civil navigant, având o pensie de serviciu (Legea 83/2015). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 12.000 și 14.000 de lei. Este un cuantum ridicat datorită coeficienților majorați și condițiilor de muncă. Pe locul 3 se află personalul din Curtea de Conturi, având o pensie de serviciu (Legea 7/2016). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 8.000 și 10.000 de lei. Aceștia beneficiază de reguli similare celorlalte categorii speciale. Pe locul 4 se găsesc funcționarii publici parlamentari, având o pensie de serviciu (Legea 2015/2015). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 6.000 și 7.500 de lei. Cuantumul depinde de funcția deținută și durata mandatului fiecărui funcționar. Pe locul 5 se află fostul angajat cu pensie contributivă foarte mare, având pensie contributivă (standard). Pensia variază individual. Cea mai mare pensie individuală (care a fost de peste 80.000 de lei net) este contributivă, dar nu face o medie relevantă pentru o categorie. TOP 10 – Categoriile de pensionari din România cu cele mai mari pensii începând cu 1 ianuarie 2026 Foștii mineri care au lucrat în condiții speciale se află în acest top Locul 6 este ocupat de personalul din Serviciile de Informații (SRI, SIE), primind o pensie militară de stat. Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 5.000 și 6.000 de lei. Pensia medie este mai mare decât cea generală din MApN sau MAI. Pe cel de-al șaptelea lor se află diplomații și personalul consular, având o pensie de serviciu (Legea 115/1999). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 4.500 și 5.500 de lei. Calculul ia în considerare indemnizațiile din ultimul an de activitate. Pe locul 8 se află militarii și polițiștii (MApN, MAI), primind o pensie militară de stat (media generală). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 4.000 și 5.000 de lei. Media generală este mai mică, dar există cazuri individuale (generali / ofițeri de rang înalt) care depășesc 20.000 de lei. Locul 9 este ocupat de foștii mineri (care au lucrat în condiții speciale), având o pensie contributivă (vechime / condiții speciale). Pensia medie netă lunară (aproximativ) se află între 3.000 și 3.500 de lei. Deși contributivă, coeficienții de majorare pentru condiții deosebite / speciale ridică media în mod semnificativ. Locul 10 este ocupat de jurnaliștii în fosta redacție a R.R și R.TV, având pensie de serviciu (Legea 130/2015). Pensia medie netă lunară (aproximativ) se află între 2.800 și 3.200 de lei. Este vorba despre o categorie cu un număr scăzut de beneficiari, dar cu o pensie medie peste media națională. Autorul recomandă: Ce pensie vei avea dacă ai vechime de 12, 14 sau 18 ani în condiții speciale. Tabel cu reducerea vârstei Care este stagiul minim de cotizare pentru pensie, acum, la final de 2025 Ce se întâmplă cu tichetele de energie pe care nu le folosești. Când expiră drepturile de plată Tabel pensii în România | Ce pensie vei avea, în funcție de meseria prestată și de anul în care ieși la pensie
În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și se luptă cu magistrații, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor și cresc substanțial veniturile pensionarilor
În Ungaria se va da a 14-a pensie. În România au scăzut toate pensiile peste 3.000 de lei. În Polonia pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania cu 3,73%. În România, doar prețurile cresc. Pensiile îngheață. Dar toată agenda publică e ocupată de singura preocupare a premierului Ilie Bolojan: pensiile magistraților. Este „dușmanul colectiv”, unul mărunt, de doar 8.000 de judecători și procurori, dar o miză politică uriașă, pe când drama celor peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare scade de la o lună la alta, este ignorată. Spre deosebire de România lui Bolojan care a tăiat o treime de pensii și le-a înghețat pe celelalte, Ungaria lui Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania lui Merz vor să mărească veniturile pensionarilor. Când Bolojan și „specialii” se bat, milioane de pensionari pierd Ilie Bolojan, premierul României De mai bine de 2 luni, România e blocată în saga pensiilor speciale ale magistraților. Deși este un subiect care ocupă aproape tot discursul public, miza sa economică este mult mai mică decât pare. Din 4,69 milioane de pensionari din România, ponderea „specialilor” este de mai puțin de 10% din total. Aici vorbim despre toate categoriile de pensii și indemnizatii inclusiv militari, veterani de război sau revoluționari. Însă războiul lui Bolojan se dă cu o parte infimă a „specialilor”, respectiv magistrații, care beneficiază doar de 0,2% din totalul pensiilor speciale, respectiv 0,02% din totalitatea pensiilor. Miza politică e una uriașă și menținerea războiului cu „specialii” în lumina reflectoarelor, trec în umbră celelalte performanțe ale Guvernului Bolojan. 1,8 milioane de români au avut pensiile tăiate începând cu luna august, mamele s-au trezit cu indemnizația redusă, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost luate în timp record. Fără decizii de neconstituționalitate ale CCR, fără petiții online sau proteste răsunătoare ale societății civile. Generația activă a României plătește toate pensiile curente Tineri la ceremoniile dedicate Zilei Imnului National, marti, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO Anul trecut, 8,5% din PIB s-au dus pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB doar pentru pensiile speciale. În același timp, contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5% – echivalentul a peste 35 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, România cheltuiește cu o treime mai mult decât colectează pentru pensii. În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. România are 4,2 milioane de pensionari – cu pensii micșorate, înghețate, neindexate Persoane in varsta merg in fata sediului Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, in timpul unei conferinte de presa pe tema recalcularii pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. În România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. De scăzut, însă, nu este nicio restricție. Așa au ajuns 1,8 milioane de pensionari să își vadă veniturile reduse începând din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS la pensiile peste 3.000 de lei. Coaliția continuă lupta cu ceilalți speciali Judecatori ai Curtii Constitutionale (CCR) si sefi ai serviciilor de informatii participa la ceremonia depunerii juramantului de catre presedintele ales, Nicusor Dan (nu se afla in imagine), luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Chiar într-o asemenea situație, coaliția de guvernare nu reușește să iasă din obsesia pensiilor magistraților în lupta sa cu cealaltă putere a statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a insistat ieri că actuala coaliție rămâne pe forma veche a legii pe reforma pensiilor magistraților – în ciuda faptului că proiectul a picat la CCR pe lipsa avizului CSM. Însă Hunor spune că următorii vizați de o nouă reformă vor fi cei din zona militară, MAI și SRI. „Urmează zona militară. Marea majoritate, ca și volum al pensiilor de serviciu, ca să nu folosesc termenul de pensia specială, este în zona militară, jandarmi, Poliție, Armată, SRI și așa mai departe”. Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță că oferă a 14-a pensie maghiarilor COPENHAGEN, DENMARK – OCTOBER 01: Hungary Prime Minister Viktor Orban attends informal meeting of European Union leaders at Christiansborg Palace in Copenhagen, Denmark on October 01, 2025. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM În Ungaria, la sfârșitul lunii octombrie, Viktor Orban a anunțat că Guvernul maghiar „lucreză la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare. Conform proiectului, începând cu 2026, pensionarii vor primi o a 14-a pensie lunară pe lângă a 13-a lună în fiecare an, dar introducerea beneficiului se va face treptat. În cele din urmă a venit și anunțul mult așteptat de cei 2,4 milioane de pensionari cu venituri reduse. Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului propunerea privind pensia pe 14 luni. Anunțul vine cu aproximativ jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026 în care partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza. Merz vrea să crească pensiile germanilor cu 3,73%. Deputații CDU/CSU se opun pachetului de pensii propus de cancelar 18 November 2025, Berlin: German Chancellor Friedrich Merz gives a press conference at the European Digital Sovereignty Summit at the Euref Campus. The summit takes place at the invitation of the German and French digital ministries. Photo: Kay Nietfeld/dpa Și Germania este preocupată de situația pensionarilor țării. Ei reprezintă un sfert din populația țării, adică 21 de milioane de oameni. Așa se face că actuala coaliție de la Berlin vrea ca de la 1 iulie 2026 pensiile ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind
Ședința coaliției despre pensiile magistraților, din nou fără rezultat. Nicușor Dan, o ultimă negociere cu magistrații, astăzi
Liderii Coaliției de guvernare s-au reunit luni, la ora 18, într-o nouă ședință în care au încercat să stabilească ce se va întâmpla cu pensiile magistraților. După mai bine de două ore, discuțiile cu reprezentanții Guvernului s-au terminat fără o concluzie. Coaliția de guvernare trebuia să ajungă la o formă finală a reformei pensiilor magistraților, după ce propunerea inițială a Guvernului Bolojan a fost respinsă de Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, miercuri, președintele Nicușor Dan a invitat partidele și reprezentanții sistemului judiciar la Palatul Cotroceni pentru dezbateri pe aceeași temă. După mai bine de trei ore, întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Conform surselor MEDIAFAX, discuțiile s-au blocat la valoarea pensiei. Guvernul a venit cu varianta unei pensii de 70 la sută din salariul net, însă magistrații au dorit un nivel apropiat de venitul din perioada activă. Ei au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Magistrații au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie. Din acest motiv, ei nu mai văd motive pentru concesii. Tot marți, premierul Ilie Bolojan ar urma să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan pentru a stabili dacă mai există loc pentru o înțelegere cu magistrații sau dacă Guvernul ar trebui să avanseze direct cu noul proiect. Miercuri, cel mai probabil, Executivul va introduce documentul în procedura de avizare.
Claudiu Năsui are un sfat pentru premierul Ilie Bolojan, ca să învingă în lupta contra pensiilor speciale: „Să le taie pe toate”
Claudiu Năsui continuă seria dezvăluirilor cu privire la pensiile speciale, a căror creştere a înregistrat un procent de 170%, în ultimii 8 ani. Iar creşterea acestora este cauzată exclusiv de creşterile salariale din sectorul de stat. Fostul ministru al Economiei demontrează, cu cifre, cum pensiile speciale au plecat de la un total în plată de 6,3 miliarde de lei, în 2016, şi au ajuns la 17 miliarde de lei, în 2024. „Pensiile speciale totale au crescut de la 6.3 miliarde de lei în 2016 la 17 miliarde în 2024 (~1% din PIB). O creștere de 170%, mult peste inflație. Știți de ce? Pentru că pensiile speciale nu depind de punctul de pensie, ci se indexează și cu inflația și cu creșterile salariale din sectorul din care provin. Cresc salariile la stat, cresc din nou și pensiile speciale. Marele avantaj al pensiilor speciale nu este doar cuantumul mare, în general de câteva ori mai mare decât pentru românii normali, ci faptul că poți să ieși la pensie mult mai devreme și că pensia crește mai repede”, scrie Năsui, pe facebook. Năsui oferă şi un sfat actualului premier, Ilie Bolojan, pentru ca demersul său de eliminare a acestor pensii sperciale să aibă succes: „Să le taie pe toate”. „În MAI, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni. Iar pensia medie, aproape triplă decât pensia medie a românilor din sistemul normal. Problema nu este că sunt mari. Problema este că sunt plătite din taxe și impozite de restul românilor. Singurul guvern care a reușit până acum să taie pensii speciale în România este guvernul Boc. Dar abordarea sa nu a fost selectivă, cum este cea a guvernului de acum. Nu a ales doar o singură categorie de pensii speciale de tăiat și atât. Ci a avut o abordare unitară contra tuturor pensiilor speciale. Și a reușit parțial. Le-a tăiat pe toate mai puțin cele ale magistraților care au câștigat la CCR atunci. Dacă scopul este să taie pensii speciale, guvernul Bolojan ar trebui să încerce să le taie pe toate. Altfel nu face decât să-și submineze propriile scopuri declarate”, mai scrie Năsui. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prima vizită în România a secretarului general al NATO după retragerea trupelor americane. Mark Rutte a fost primit la Cotroceni de Nicușor Dan Mark Rutte vine, miercuri, la NATO-Industry Forum. Preşedintele Nicuşor Dan îl va primi la Palatul Cotroceni
Grindeanu: Dacă și viitoarea lege a pensiilor speciale va pica la CCR, Guvernul trebuie să plece
Sorin Grindeanu a afirmat marți seara, într-o emisiune la România TV, că dacă și viitoarea lege a pensiilor va pica la CCR, atunci actualul Executiv ar trebui „să plece”. „Dacă nu va lua calea dialogului şi să ţină cont şi de celelalte propuneri (…), dacă mai pică o dată legea la Curtea Constituţională, cred că acest Guvern trebuie să plece”, a spus Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a subliniat că PSD vrea ca reluarea demersurilor privind reforma pensiilor magistraților să fie făcută cu sprijinul unui grup de lucru, pentru că actul normativ, în forma respinsă de CCR, conține „articole care nu trec testul de constituționalitate”. „Dacă vom apuca pe aceeași cale, vom avea al doilea eșec și cineva trebuie să răspundă, în speță Guvernul. (…) De aia am propus grup de lucru. Dacă nu se face și își mai asumă o dată premierul să meargă în același mod și nu are succes, atunci Guvernul trebuie să plece acasă”, a spus Grindeanu. Luni, CCR a decis că reforma pensiilor magistraților este neconstituțională, întrucât Guvernul a adoptat legea fără a aștepta termenul legal de 30 de zile pentru obținerea avizului CSM.