Numărul pensiilor speciale, în CREȘTERE. Procurorii și judecătorii domină topul
A crescut numărul pensiilor speciale cu 46 în luna septembrie, astfel că numărul total de beneficiari a ajuns la 11.759, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), din care 7.857 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (nr. contributivitate). Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.733, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 lei, din care 7.507 din BASS și 22.194 de la bugetul de stat, se arată în comunicatul CNPP. Numărul membrilor corpului diplomatic și consular al României au beneficiat este de 792 de persoane (693 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.979 de lei, din care 3.001 de lei pensie din bugetul de stat. Numărul parlamentarilor era de 873 de persoane (655 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.212 de lei (3.517 de lei de la bugetul de stat). Pensionarii din justiție Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.287 de lei, din care 1,924 de lei cota suportată din bugetul de stat, mai arată sursa citată. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.334 de pensionari (1.924 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 7.008 de lei, din care 4.262 de lei suportați din bugetul de stat.
România cheltuie miliarde de lei pentru pensiile speciale. Adrian Codîrlașu: Datoria statului, față de viitorii pensionari, este de 385% din PIB
În ultimii șase ani, România a cheltuit peste 8 miliarde de lei pentru pensiile speciale. Din această sumă, peste 7 miliarde de lei au fost încasați de foștii magistrați. Toți contribuabilii plătesc miliarde de lei, de 6 ani, pentru un sistem aparte de pensii speciale. Între 2018 și 2024, peste 11.500 de cetățeni au beneficiat de astfel de venituri. Potrivit datelor, costul de buget aproape a atins pragul de 8,7 miliarde de lei, bani din care magistrații au încasat peste 7 miliarde de lei, conform unei analize publicate de Economica.net. Din suma de 2.2 miliarde de lei, dor 542.000.000 de lei reprezintă plățile efectuate în baza contribuțiilor la asigurările sociale. Altfel, 1.7 miliarde de lei reprezintă beneficiile pensiei de serviciu. „Dacă ne uităm strict la pilonul public, adică pensiile nespeciale plus pensiile speciale, datoria implicită a statului, față de viitorii pensionari, este de 385% din PIB, ceea ce e imens. Și dacă cineva își imaginează că banii ăștia chiar pot fi plătiți, părerea mea e că își face mari iluzii”, a precizat Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România. Pensia medie a magistraților se situează la 25.000 de lei În condițiile în care s-ar fi aplicat legea contributivității, cei 11.500 de pensionari care încasează pensii speciale ar fi încasat, în total, 2.1 miliarde de lei. Realitatea este, însă, cu totul diferită, căci au încasat de peste 4 ori mai mult – 8.7 miliarde de lei. Peste 80% din suma anterior menționată a fost încasată de magistrați. Un magistrat ieșit la pensie încasează, în medie, o sumă de câteva ori mai mare față de un cetățean cu pensie nespecială. Pensia medie a magistraților este de 25.000 de lei, comparativ cu pensia medie pe țară, care este de 2.800 de lei, arată Prima TV. Ce arată noua lege despre pensiile speciale? Legea nouă arată că pensiile magistraților nu vor mai putea fi mai mari de 70% față de ultimul salariu net pe care l-au încasat. Apoi, pensia lor va crește treptat, în următorul deceniu, până la 65 de ani. „Pensiile magistraților atrag ușor atenția, tocmai pentru simplul considerenet că ele, luate individual, sunt foarte mari”, menționează Toni Neacșu, fost membru CSM și avocat. La momentul acual, circa 5.700 de foști angajați ai Justiției primesc pensii speciale. Deși pensia medie ar fi trebuit să se situeze la 7.500 de lei (bazată pe contribuții), foștii angajați ajung să încaseze de 3 ori mai mult. Executivul a încercat să schimbe legea, în urmă cu 2 ani, dar reforma nu a fost acceptată de CCR. Acum, termenul de pronunțare este pe 24 septembrie 2025. Autorul recomandă: Autoritatea europeană pentru pensii avertizează: „1 din 5 europeni riscă deja să trăiască în sărăcie la bătrânețe” S-a schimbat legea. Aceștia sunt românii care riscă să NU mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă Amendament la legea pensiilor private: Bolnavii de cancer să aibă posibilitatea de a își retrage integral banii Sursă foto: colaj Shutterstock Sursă video: Prima TV
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Proiectul de lege privind pensiile speciale, pus în dezbatere publică. Precizările Guvernului privind statutul judecătorilor CCR
Ministerul Muncii a pus în transparență proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit documentului, magistrații se vor putea pensiona dacă au cel puțin 35 de ani de vechime în muncă dintre care 25 de ani realizați în domeniu. Guvernul vine cu precizarea suplimentară că: „Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR”, adică magistrații CCR nu vor fi afectați. Proiectul de lege prevede ca magistrații care se vor pensiona să aibă o vechime în muncă de 35 de ani, din care 25 de ani în domeniu, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul poate fi consultat aici. 1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins: (3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31 ), cu următorul cuprins: (31 ) Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare. 4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins: (4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat. 5. Alineatul (41 ) al articolului 211 se modifică și va avea următorul cuprins: (41 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reţinute contribuţii de asigurări sociale. 6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condiţiile prevăzute de această legislaţie, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă. Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică și va avea următorul cuprins : (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă
Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după tăierile anunțate de Guvernul Bolojan: Mi se pare puțin
Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile” anunțate de Guvernul Bolojan. Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului. În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare. „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”. Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019. „Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”. Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv: „Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?” Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern: „A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”. Sursa Foto: Digi24 Autorul recomandă: Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie
Ministrul Justiției, despre reforma pensiilor magistraților: De aici înainte începe o discuție cu mediul judiciar
„Domnul prim-ministru a comunicat ieri public un set de propuneri.(…) Sunt formulate ca niște propuneri, care reprezintă niște repere asumate politic de către coaliție pentru a se concretiza într-un viitor proiect legislativ care urmează să fie bine definitivat din perspectiva modului cum va fi promovat, fie guvernamental, fie în mecanismul parlamentar unde deja există un proiect de legi. Discuțiile despre formule, soluții, propuneri, au debutat cu mult timp în urmă. Ministerul Justiției a participat cu prezentarea unor principii esențiale, fundamentale care trebuie să asigure constituționalitatea unui proiect legislativ. Am arătat care sunt reperele din jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, principiile care sunt jalonate de către Comisia Europeană și celelalte repere ale legislației interne. De aici înainte începe o discuție cu mediul judiciar, pentru că este vorba de statutul dânșilor, cu Comisia Europeană, pentru că este vorba de un jalon din PNRR acela privitor la statutul magistraților.Finalitatea este să obținem o lege solidă, constituțională și care să nu mai fie schimbată an de an pentru a crea instabilitate în sistem”, a declarat la TVR Info Radu Marinescu. El a fost întrebat dacă este de acord cu creșterea vârstei de pensionare. „Sigur că este vorba de o creștere a vechimii în activitatea de magistrat. În propunerile care au fost prezentate public de către domnul prim-ministru se observă și când se preconizează intarea în vigoare a legii, a unei viitoare legi în acest sens și de asemenea este prezentată o formulă de etapizare care va asigura sub forma unor norme tranzitorii o predictibilitate pentru cei aflați încă în activitatea profesională și care nu întrunesc condițiile pentru pensionare în temeiul prezentei legi. Deci toate aceste formule se regăsesc în acele propuneri, inclusiv o formulă de etapizare. De aici, repet, pleacă discuțiile care sunt absolut necesare cu mediul judiciar în vederea unei conturări finale a reperelor în ce privește vechimea, în ce privește vârsta, în ceea ce privește cuantumul”, a explicat ministrul Justiției. Întrebat despre cuantumul pensiilor, ministrul a spus: „Este o propunere care are în vedere o formulă de stabilire a pensiei în raport de indemnizația ultimei luni. Jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și principiile care derivă din cele stabilite cu Comisia Europeană sunt în sensul de a exista o apropiere între pensie, pensia de serviciu, și, respectiv, indemnizația atunci când magistratul a activat. (…) De aici începe discuția cu privire la determinarea acestui cuantum, care poate să fie sigur și pe 70 din net, așa cum s-a propus. Se poate veni și cu alte propuneri, în dezbatrea care se face cu mediul judiciar și domnul prim ministru chiar a precizat că va trimite aceste propuneri spre observare, consultare, analiză de către mediul judiciar”. Întrebat cum trebuie adoptată această reformă, Radu Marinescu a răspuns: „Important este să stabilim refererile finale ale unui proiect care să realizeze această reformă în acord cu obiectivele stablite prin programul de guvernare, dar și cu principiile fundamentale ale dreptului pe care le-am anunțat. Apoi este o decizie politică a conducerei coaliției de guvernare care va fi instrumentul juridic pe care această reformă va fi promovat”.
Reforma pensiilor speciale va fi anunțată marți de Ilie Bolojan. Creșterea vârstei de pensionare în rândul magistraților, printre prevederi
Marți, 29 iulie, începând cu ora 12:00, va avea loc o conferință de presă în cadrul căreia premierul Ilie Bolojan va prezenta reforma pensiilor speciale, potrivit programului anunțat de biroul de presă de la Palatul Victoria. Luni, într-un interviu pentru publicația G4Media, premierul Bolojan a afirmat că legea privind reforma pensiilor speciale este aproape finalizată. Legea va include creșterea vârstei de pensionare, iar cuantumul pensiei nu va putea depăși salariul, în așa fel încât să fie după un „model european”. „Proiectul e aproape finalizat. (…) Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani (…) și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, a spus Bolojan în interviul pentru sursa citată. Cu toate acestea, legea se va aplica doar pentru viitor, pentru a putea rezista „din punct de vedere constituțional”. În aceste condiții, reforma nu se va aplica pensiilor care sunt în plată. La începutul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o emisiune televizată, că vârsta medie de pensionare în Justiție este 48 de ani și pensia medie de 5.000 de euro și că aceste lucruri trebuie îndreptate, „pentru că este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni”.
Sorin Grindeanu, despre problema pensiilor speciale: Sper, în următoarele săptămâni, să ne apucăm și de această componentă
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a precizat luni seară, la România TV, când se va tranșa problema pensiilor speciale, dar a vorbit și despre deficit. „În setul de măsuri agreate la început, în această coaliție, e prevăzută și această chestiune legată de pensiile speciale… în aceste luni care vor veni, rapid, pentru că e vorba de justiție socială. Până la urmă, aceste lucruri creează revoltă, pe bună dreptate, în societate și aceste lucruri trebuie să fie corectate. Sunt absolut de acord și vom contribui cu tot ce putem să facem acest act normativ. Suntem de acord cu toții, aici nu există nuanțe. Nu e vorba de lipsă de curaj. Eu sper ca, în următoarele săptămâni, să ne apucăm și de această componentă. (…) O fi de deficit, dar veniturile românilor, pensiile și salariile au crescut. S-au construit și se construiesc în România autostrăzi, drumuri expres, cum nu s-au construit în 30 de ani. În momentul în care am lăsat mandatul de la Ministerul Transporturilor, erau în lucru 800 km de autostrăzi. Această rețea decentă de autostrăzi și drumuri expres în România trebuia să fie gata cu decenii în urmă, gata, Noi am plecat cu un mare minus, de abia acum, de doi-3 ani am pornit să facem aceste drumuri de mare viteză în România. N-are PSD-ul de ce să regrete că a făcut autostrăzi, că a făcut investiții, că au reînceput să să se construiască spitale, că s-au mărit pensiile și salariile și, da, s-a ajuns – datorită acestor investiții care s-au apropiat la 8% din PIB – să avem acest deficit. Dar să știți că toate țările din Uniunea Europeană dezvoltate în perioada în care au construit au avut acest deficit excesiv”, a precizat Sorin Grindeanu.
Propunerile PSD pentru PACHETUL 2 de austeritate: Limitarea drastică a veniturilor membrilor din CA-uri, creşterea impozitării pe criptomonede
Partidul Social Democrat a lansat un set de propuneri privind reducerea cheltuileilor, pentru Pachetul 2 de măsuri fiscale anunţat deja de premierul Ilie Bolojan. Astfel, PSD vrea limitarea drastică a veniturilor membrilor din CA-uri, creşterea impozitării pe criptomonede sau monede virtuale şi niciun spor pentru şefii de la stat. Social-democrații propun ca în cel de-al doilea pachet pentru reducerea cheltuielilor bugetare să fie introdusă limitarea drastică a veniturilor membrilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat. „În momentul de faţă se acordă până la 3 salarii medii pe ramură. Considerăm că un singur salariu mediu pe ramură este mai mult decât suficient în această perioadă de austeritate bugetară”, arată PSD. Social-democrații propun şi interzicerea prezenţei unei persoane în mai multe consilii de administraţie, pentru că altfel, doar prin reducerea indemnizaţiei, nu se rezolvă problema. „Vom vedea aceleaşi persoane că apar mai multe consilii şi în final vor cumula aceiaşi bani. De aceea trebuie să se interzică explicit calitatea de membru în mai multe consilii”, afirmă PSD. Totodată, vor creșterea impozitării pe criptomonede sau monede virtuale la nivelul impozitării pe dividende și eliminarea scutirilor care exisă în prezent (scutirea a 200 de lei din câștigurile de până la 600 de lei/an). „Acest lucru este trecut deja în programul de guvernare, iar dacă Guvernul Bolojan a decis să crească impozitul la dividende la 16%, atunci acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi la câştigurile obţinute din tranzacţiile cu criptomonede”, explică social-democrații. „În spiritul solidarităţii, se impune ca pentru perioada în care se aplică CASS la pensii să se suspende şi partea necontributivă din pensiile speciale. Iar o astfel de măsură nu are probleme de constituţionalitate, pentru că există prevedere în Constituţie care permite suspendarea temporară a unor drepturi şi libertăţi”, menționează PSD. Aceștia propun interzicerea angajării la stat a persoanelor care s-au pensionat anticipat, interdicţie care să se aplice până la împlinirea vârstei standard de pensionare. „Niciun spor pentru persoanele cu funcţii de conducere din aparatul de stat, până la 1 ianuarie 2028 (perioada de aplicare a CASS la pensii)”, mai precizează social-democrații. Sursa foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Ce spune Consiliul Fiscal despre măsurile asumate de Guvernul Bolojan: „Riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent” Grindeanu: „Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor ca parteneri”/ Cum vede PSD-ul al doilea pachet de măsuri fiscale