Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate pana anul viitor. Măsura este temporară și vine după creșterile mari din 2024 facute de guvernul condus de marcel ciolacu. „A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan. De asemenea, se va aplica o taxă (CASS) de 10% pentru pensiile peste 3.000 de lei. „La o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei”, adaugă primul-ministru. Pe lângă înghețarea salariilor și pensiilor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț. Vezi aici lista completă de măsuri discutate Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Liderii COALIȚIEI s-au reunit la Guvern pentru a decide pachetul noilor măsuri fiscale Ordonanța AUSTERITĂȚII. Ce măsuri se pregătește să adopte cabinetul Bolojan/ TVA 21%, CASS pentru pensii și creșterea accizelor la carburanți și tutun Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Câți bani pierd toți pensionarii din România care au pensii mai mici de 3.500 lei
Una dintre măsurile propuse pentru reducerea deficitului este aceea de a se mări baza de impozitare pentru contribuțiile de sănătate (CASS). Deocamdată, contribuții la sănătate pentru pensii mai mari de 3.500 lei ar fi ultimul prag negociat de partide, dar nu este cifra finală, scrie Newsweek România. Potrivit sursei citate, aseară târziu, la Palatul Cotroceni, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat ca premier pe Ilie Bolojan (președintele PNL) au fost noi negocieri, iar subiectul CASS la pensii a fost atins din nou. În prezent, plătesc CASS doar angajații, iar pensionarii nu… indiferent de suma de bani primită la pensie. Doar că, pe viitor, s-a putea ca acest lucru să se întâmple, dar nu se știe deocamdată câți dintre pensionari vor plăti CASS? Radu Burnete, consilier prezidențial, propusese, marți, ca toți pensionarii să plătească CASS. Pensionarii cu pensie între 1.281 de lei și 3.000 de lei ar fi urmat să plătească între 30 de lei și 100 de lei. Însă, aseară, la întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, s-ar fi căzut de acord ca toți pensionarii care au pensie mică să nu plătească CASS. Înainte să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan ultimele negocieri dintre partide arătau că majoritatea era de acord cu un prag de 3.500 lei la pensie de la care să se plătească CASS. Dacă va rămâne pragul de 3.500 de lei de la care să se plătească CASS, atunci formula de calcul va fi următorea: Contribuție de sănătate la pensie (CASS): 10% din diferența dintre valoarea pensiei și pragul de 3.500 de lei. Exemplu pentru o pensie de 4.000 de lei CASS la pensie de 4.000 de lei = 10% din 4.000 (valoare pensie) – 3.500 lei (prag de aplicare CASS) = 50 de lei contribuții la asigurarea de sănătate plătită de pensionarii care au pensie de 4.000 de lei. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Când intră pensiile și alocațiile în luna iunie. Ministerul Muncii a anunțat datele pe care milioane de români le așteaptă
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a transmis că toate pensiile și ajutoarele sociale vor fi achitate la timp în luna iunie, în ciuda zilelor libere din perioada Rusaliilor. Banii sunt, deja, prevăzuți în bugetul de stat, iar instituțiile responsabile au stabilit un calendar clar de plată, transmite ministrul. Când vor fi virate pensiile și alocațiile Astfel, pensiile vor fi virate după cum urmează: Prin Poșta Română – începând cu 2 iunie; Pe card – în 12 iunie; Pentru pensionarii din afara țării – prin Citi Bank, în 20 iunie. Alocațiile și celelalte drepturi sociale vor fi distribuite după următorul calendar: Alocația de stat pentru copii – în 6 iunie pe card și din 10 iunie prin poștă; Indemnizația de creștere a copilului și stimulentul de inserție – tot pe 6 și 10 iunie, în funcție de modalitatea de plată; Alocația de plasament – în 20 iunie în cont și din 23 iunie prin poștă; Drepturile pentru persoanele cu dizabilități – în 13 iunie în cont și din 18 iunie prin mandat poștal; Alocația lunară de hrană pentru persoane cu HIV/SIDA și indemnizația alimentară pentru bolnavii de TBC – în 20 iunie pe card și începând cu 23 iunie prin poștă; Ajutorul pentru susținerea familiei și ajutorul de incluziune – respectă același calendar, 20 și 23 iunie. Ajutorul de șomaj, administrat de ANOFM, va fi virat între 14 și 16 iunie, indiferent de metoda de plată (card sau mandat poștal). Reprezentanții Ministerului Muncii au precizat că au fost luate măsuri pentru ca plățile să nu fie afectate de minivacanța de Rusalii, iar toate sumele vor ajunge la timp la beneficiari. „Banii pentru plata pensiilor și a drepturilor sociale sunt prevăzuți în bugetul de stat. Ca și până acum, și în luna iunie banii vor ajunge la timp la beneficiari. Ne-am asigurat că fiecare leu va ajunge acolo unde este nevoie, la timp. Vorbim despre alocațiile pentru copii, pensii, indemnizațiile și toate celelalte drepturi sociale”, a precizat ministrul Simona Bucura-Oprescu într-un comunicat de presă. CITEȘTE ȘI: 250 lei în plus la pensie, pentru acești 2.000.000 de pensionari din România. Care este singura CONDIȚIE Cei 1.000.000 de pensionari din România care riscă să rămănă FĂRĂ PENSIE începând cu data de 1 ianuarie 2030 Klemen Hunor: Momentan nu există bani pentru indexarea pensiilor. Poate pentru cele mici Simona Bucura Oprescu: „De 1 Iunie, „cărăușii bucuriei” au revenit la Costache Negri” Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Consiliul Fiscal consideră că în contextul deficitului bugetar: „Nu putem evita creşterea taxelor şi impozitelor”
Reducerea deficitului bugetar nu se poate realiza doar prin tăierea cheltuielilor, a afirmat marți, în Parlament, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Fostul ministru a precizat că, inevitabil, va trebui să se pună problema majorării unor taxe și impozite, comparând gaura din bugetul României cu o cangrenă: „Acest deficit bugetar pe care îl avem acum este ca o cangrenă care afectează economia”, notează Mediafax. Fostul ministru de finanțe a explicat, în Parlament, că o colectare mai bună a încasărilor nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar și că, în opinia sa, nu se poate evita creșterea taxelor și impozitelor. ”Nu cred că putem evita creşterea taxelor şi impozitelor.”, a spus Dăianu. Situația pensiilor și salariilor Daniel Dăianu a subliniat, însă, ferm că „de pensii și salarii nu te poți atinge” și că „trebuie luate alte măsuri”. În primele trei luni ale anului 2025, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalent cu 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2024, însă nu reprezintă recordul istoric negativ al României. Ministrul Transporturilor, explicații despre deficit Sorin Grindeanu explică nivelul deficitului din România. Într-un interviu la Antena 1, președintele interimar al PSD afirmă că s-a ajuns la acest deficit „datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României”. „În acești ani, în România, am ajuns și la acest deficit datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României și dovadă stau investițiile de la Ministerul Transporturilor. Să faci deficit, care a mers nimeni nu știe unde în acei ani, e un lucru. Să ajungi într-o zonă de deficit, făcând aproape 8% din PIB, mergând în investiție, e cu totul altceva”, explică el. Citește mai multe aici. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Recalcularea pensiilor a fost finalizată, cu o întârziere de 9 luni. Cine nu şi-a primit deciziile nici acum
Recalcularea pensiilor a fost finalizată în urmă cu doar câteva zile, după nouă luni de întârziere, dar mulți vârstnici nu au primit nici acum deciziile pentru că există documente care trebuie revizuite. Mai mult, întârzieri sunt înregistrate şi la „mica recalculare”, în urma căreia un milion de pensionari ar trebui să primească bani în plus pentru sporuri, ore suplimentare sau prime. Ultimele dosare analizate de angajaţii caselor de pensii au fost cele ale foştilor agricultori, adică 130.000 de beneficiari, în acest caz fiind vorba de creşteri de pensii de peste 29%, adică peste 330 de lei. Acest proces de recalculare trebuia să fie finalizat la data de 1 septembrie 2024, dar au rămas la final dosarele mai complexe, deteriorate şi cele ale foştilor agricultori. Încă există români care nu au primit deciziile de recalculare, însă vor primi banii retroactiv, promit autorităţile de la noi. Dar analiștii, citați de observatornews.ro, susțin că plăţile retroactive vor pune o presiune uriaşă pe buget. Şi mai există şi dosare care sunt revizuite – decizii care nu apăreau în sistem sau erori umane. Întârzieri sunt şi la mica recalculare a pensiilor, care adaugă la veniturile seniorilor sporurile, orele suplimentare, acordul global şi al 13-lea salariu. Aceasta trebuia să fie gata la data de 1 martie, însă sistemul informatic este încă în teste. Angajaţii Caselor de Pensii au verificat adeverinţele depuse de seniori la dosar şi le-au respins pe cele care sunt neconforme. Sunt aproximativ 1.000 de români angajaţi pentru recalcularea pensiilor şi, potrivit sursei citate, contractele lor au fost prelungite până la finalul lunii mai. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Senatul a aprobat ordonanța de urgență pentru acordarea unui ajutor pentru pensionarii cu venituri mici
Senatul României a dezbătut și votat, luni, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență care prevede acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii care au venituri mici. Proiectul a fost aprobat cu 119 voturi pentru, din tot atâtea voturi exprimate. Ordonanța de urgență a trecut de Senat fără a suferi modificări. Remintim că această ordonanță a fost adoptată de Guvern pe data de 13 martie. Ea prevede acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 800 de lei pentru pensionarii care au venituri lunare din pensii de cel mult 2.574 de lei. Banii urmează să ajungă în conturile beneficiarilor în două tranșe de câte 400 de lei, una în luna aprilie, iar alta în decembrie. Sumele vor fi virate prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii și vor fi suportați din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. Ordonanța de urgență va ajunge în perioada următoare și în Camera Deputaților pentru a fi dezbătută și votată. FOTO: Shutterstock CITEȘTE ȘI: La ce vârstă se pot pensiona MĂMICILE în funcție de numărul de COPII Ce se întâmplă cu pensiile seniorilor, facturile la gaze și energie, dar și cu polițele RCA, începând cu 1 aprilie 2025 Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Câți ani trebuie să muncești și să cotizezi pentru a ieși la PENSIE mai repede: Stagiul minim de cotizare și complet la bărbați și femei
Vârsta standard de pensionare este diferențiată în funcție de sex: la femei este de 63 de ani, iar la bărbați de 65 de ani. Dar indiferent de sex, pentru ca un cetățean român să primească o sumă de bani de la stat, el trebuie să îndeplinească stagiul minim de cotizare de 15 ani. Însă tagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Românii care au lucrat în mine beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani, dar vârsta standard redusă de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani. Condiția pentru a atinge vechime este să fie realizat un stagiu de cotizare de minim 20 de ani. Stagiul de cotizare trebuie să fie tot de 20 ani pentru următoarele domenii: Balerin, Dansator, Acrobat, Jongler, Clovn, Călăreţ de circ, Dresor de animale sălbatice, Solist vocal de operă şi de operetă, Instrumentist la instrumente de suflat sau Cascador. Românii pot verifica pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) ce vechime au acumulat în anii de muncă, dar şi dacă angajatorul le-a plătit contribuţiile pentru pensie. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Începând cu data de 1 ianuarie 2025, acești pensionari români vor primi pensii de 5.600 lei Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele