Pensii mai mici cu 380 lei pentru această categorie de pensionari din România, de la 1 august 2025
Începând de la 1 august 2025, mulți pensionari vor încasa venituri mai mici în urma aplicării Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), asta în vreme ce parlamentarii au cheltuieli lunare de 35.000 lei. Sindicaliștii, bugetarii cu veniturile mici și pensionarii consideră pachetele fiscale ale guvernului Bolojan drept „o mare nedreptate”. Potrivit Newsweek, premierul Ilie Bolojan a anunțat trei valuri de măsuri de austeritate pentru a acoperi deficitul bugetar de 9%, încercând să reducă datoria publică care tocmai a ajuns la 60%. Primul val de austeritate Introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei pentru ca în anul 2026 să se adune suma de 4.000.000.000 de lei. Ca urmare a plății CASS și a impozitului, pensionarii vor pierde, în medie, suma de 210 de lei: românii cu pensii de 3.500 de lei vor pierde 95 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.000 de lei vor pierde 190 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.500 de lei vor pierde 285 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 5.500 de lei vor pierde 380 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 6.000 de lei vor pierde 570 de lei după plata CASS și a impozitului; Pensiile nu se vor mai indexa cu 7% de la 1 ianuarie 2026. Al doilea val de austeritate Premierul Ilie Bolojan a promis că va tăia pensiile speciale în al doilea val, promis pentru lunile iulie-august. De asemenea, guvernul va reduce numărul de posturi în consiliile de administrație. Potrivit Newsweek, un director dintr-o companie de energie are venituri de 63.000 de lei. „Se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual”, arată BNS. Autorul recomandă: Calcul complet | Ce pensie vei avea după „recalcularea” CASS, dacă acum primești 5.000 lei
Ilie Bolojan: „PENSIILE SPECIALE vor fi ATACATE în pachetul doi, sau trei”
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România este singura țară din lume în care judecătorii se pensionează la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, ”care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani”. Aceasta ar însemna maxim luna august, conform programului asumat. Pe scurt, magistrații nu se vor mai putea pensiona la 48 de ani. Din care, 28 studii și copilărie. Întrebat despre pensiile speciale, șeful Guvernului a precizat că în pachetul fiscal doi sau trei va fi abordată și această problemă. Cel mai târziu în pachetul doi sau trei, vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim, și este pur și simplu o necesitate socială. Pensionar la 20 de ani, de muncă Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani, remarcă Bolojan. Acesta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie”, a spus, la Știrile Pro Tv, Bolojan. Minimă justiție socială și minim respect Potrivit șefului Guvernului, ieșirea la pensie a magistraților la 48 de ani trebuie corectată, fiind un aspect ”care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățeni’. ‘În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri, încheie Bolojan. Reamitim, Președintele Nicușor Dan a fost acuzat că nu a pensionat nici un magistrat întregul său mandat, de către Elena Costache, președinta CSM, care sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. Citiți și: Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ministrul Muncii, Florin Manole:”Pensiile contributive nu pot fi considerate mari, indiferent de cuantum”
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că nicio pensie contributivă nu poate fi considerată mare, fiind un drept câștigat prin contribuția de o viață. Ministrul a punctat că pentru protejarea puterii de cumpărare există măsuri complementare, precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili la energie și plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Întrebat despre înghețarea pensiilor, cu valoarea punctului de referință menținută la 81 de lei, ministrul a spus că este „extrem de greu” să trăiești cu sume modeste, invocând experiența personală din studenție când lucra pe salariu minim. Referitor la pragul de 3.000 de lei, ministrul a spus că a fost „decizia coaliției”. Pensionarii cu venituri peste media sistemului vor plăti, din august, o contribuție de 10% pentru sănătate (CASS), dar doar pentru partea de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei. Măsura face parte din pachetul de austeritate asumat de Guvern și va avea impact direct asupra veniturilor a sute de mii de pensionari. Exemplu concret: cât se reține din pensie Premierul a oferit un calcul simplu pentru a clarifica modul de aplicare: „La o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 3.000 şi 4.000, adică 100 de lei”. Cât pierd lunar pensionarii după aplicarea CASS: Pensie 3.500 lei → CASS: 50 de lei Pensie 4.000 lei → CASS: 100 de lei Pensie 4.500 lei → CASS: 150 de lei Pensie 5.000 lei → CASS: 200 de lei Pensie 5.200 lei → CASS: 220 de lei Pensie 6.000 lei → CASS: 300 de lei CITEȘTE ȘI: Câți bani pierd pensionarii după aplicarea CASS de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Ce se întâmplă cu cei care au o pensie sub acest prag Ilie Bolojan, după întâlnirea cu liderii de SINDICATE: Propunerile vor fi analizate și incluse în pachetul de măsuri, dacă va fi posibil Miniștrii Finanțelor, Muncii, Sănătății și Educației explică taxele și IMPOZITELE anunțate de premierul Ilie Bolojan Radu Miruță a pornit procedura de demitere a conducerii Salrom, după dezastrul de la Praid. Bani cheltuiți pe o „paranghelie”, descoperiți de ministru Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate pana anul viitor. Măsura este temporară și vine după creșterile mari din 2024 facute de guvernul condus de marcel ciolacu. „A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan. De asemenea, se va aplica o taxă (CASS) de 10% pentru pensiile peste 3.000 de lei. „La o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei”, adaugă primul-ministru. Pe lângă înghețarea salariilor și pensiilor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț. Vezi aici lista completă de măsuri discutate Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Liderii COALIȚIEI s-au reunit la Guvern pentru a decide pachetul noilor măsuri fiscale Ordonanța AUSTERITĂȚII. Ce măsuri se pregătește să adopte cabinetul Bolojan/ TVA 21%, CASS pentru pensii și creșterea accizelor la carburanți și tutun Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Câți bani pierd toți pensionarii din România care au pensii mai mici de 3.500 lei
Una dintre măsurile propuse pentru reducerea deficitului este aceea de a se mări baza de impozitare pentru contribuțiile de sănătate (CASS). Deocamdată, contribuții la sănătate pentru pensii mai mari de 3.500 lei ar fi ultimul prag negociat de partide, dar nu este cifra finală, scrie Newsweek România. Potrivit sursei citate, aseară târziu, la Palatul Cotroceni, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat ca premier pe Ilie Bolojan (președintele PNL) au fost noi negocieri, iar subiectul CASS la pensii a fost atins din nou. În prezent, plătesc CASS doar angajații, iar pensionarii nu… indiferent de suma de bani primită la pensie. Doar că, pe viitor, s-a putea ca acest lucru să se întâmple, dar nu se știe deocamdată câți dintre pensionari vor plăti CASS? Radu Burnete, consilier prezidențial, propusese, marți, ca toți pensionarii să plătească CASS. Pensionarii cu pensie între 1.281 de lei și 3.000 de lei ar fi urmat să plătească între 30 de lei și 100 de lei. Însă, aseară, la întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, s-ar fi căzut de acord ca toți pensionarii care au pensie mică să nu plătească CASS. Înainte să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan ultimele negocieri dintre partide arătau că majoritatea era de acord cu un prag de 3.500 lei la pensie de la care să se plătească CASS. Dacă va rămâne pragul de 3.500 de lei de la care să se plătească CASS, atunci formula de calcul va fi următorea: Contribuție de sănătate la pensie (CASS): 10% din diferența dintre valoarea pensiei și pragul de 3.500 de lei. Exemplu pentru o pensie de 4.000 de lei CASS la pensie de 4.000 de lei = 10% din 4.000 (valoare pensie) – 3.500 lei (prag de aplicare CASS) = 50 de lei contribuții la asigurarea de sănătate plătită de pensionarii care au pensie de 4.000 de lei. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Când intră pensiile și alocațiile în luna iunie. Ministerul Muncii a anunțat datele pe care milioane de români le așteaptă
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a transmis că toate pensiile și ajutoarele sociale vor fi achitate la timp în luna iunie, în ciuda zilelor libere din perioada Rusaliilor. Banii sunt, deja, prevăzuți în bugetul de stat, iar instituțiile responsabile au stabilit un calendar clar de plată, transmite ministrul. Când vor fi virate pensiile și alocațiile Astfel, pensiile vor fi virate după cum urmează: Prin Poșta Română – începând cu 2 iunie; Pe card – în 12 iunie; Pentru pensionarii din afara țării – prin Citi Bank, în 20 iunie. Alocațiile și celelalte drepturi sociale vor fi distribuite după următorul calendar: Alocația de stat pentru copii – în 6 iunie pe card și din 10 iunie prin poștă; Indemnizația de creștere a copilului și stimulentul de inserție – tot pe 6 și 10 iunie, în funcție de modalitatea de plată; Alocația de plasament – în 20 iunie în cont și din 23 iunie prin poștă; Drepturile pentru persoanele cu dizabilități – în 13 iunie în cont și din 18 iunie prin mandat poștal; Alocația lunară de hrană pentru persoane cu HIV/SIDA și indemnizația alimentară pentru bolnavii de TBC – în 20 iunie pe card și începând cu 23 iunie prin poștă; Ajutorul pentru susținerea familiei și ajutorul de incluziune – respectă același calendar, 20 și 23 iunie. Ajutorul de șomaj, administrat de ANOFM, va fi virat între 14 și 16 iunie, indiferent de metoda de plată (card sau mandat poștal). Reprezentanții Ministerului Muncii au precizat că au fost luate măsuri pentru ca plățile să nu fie afectate de minivacanța de Rusalii, iar toate sumele vor ajunge la timp la beneficiari. „Banii pentru plata pensiilor și a drepturilor sociale sunt prevăzuți în bugetul de stat. Ca și până acum, și în luna iunie banii vor ajunge la timp la beneficiari. Ne-am asigurat că fiecare leu va ajunge acolo unde este nevoie, la timp. Vorbim despre alocațiile pentru copii, pensii, indemnizațiile și toate celelalte drepturi sociale”, a precizat ministrul Simona Bucura-Oprescu într-un comunicat de presă. CITEȘTE ȘI: 250 lei în plus la pensie, pentru acești 2.000.000 de pensionari din România. Care este singura CONDIȚIE Cei 1.000.000 de pensionari din România care riscă să rămănă FĂRĂ PENSIE începând cu data de 1 ianuarie 2030 Klemen Hunor: Momentan nu există bani pentru indexarea pensiilor. Poate pentru cele mici Simona Bucura Oprescu: „De 1 Iunie, „cărăușii bucuriei” au revenit la Costache Negri” Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Consiliul Fiscal consideră că în contextul deficitului bugetar: „Nu putem evita creşterea taxelor şi impozitelor”
Reducerea deficitului bugetar nu se poate realiza doar prin tăierea cheltuielilor, a afirmat marți, în Parlament, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Fostul ministru a precizat că, inevitabil, va trebui să se pună problema majorării unor taxe și impozite, comparând gaura din bugetul României cu o cangrenă: „Acest deficit bugetar pe care îl avem acum este ca o cangrenă care afectează economia”, notează Mediafax. Fostul ministru de finanțe a explicat, în Parlament, că o colectare mai bună a încasărilor nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar și că, în opinia sa, nu se poate evita creșterea taxelor și impozitelor. ”Nu cred că putem evita creşterea taxelor şi impozitelor.”, a spus Dăianu. Situația pensiilor și salariilor Daniel Dăianu a subliniat, însă, ferm că „de pensii și salarii nu te poți atinge” și că „trebuie luate alte măsuri”. În primele trei luni ale anului 2025, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalent cu 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2024, însă nu reprezintă recordul istoric negativ al României. Ministrul Transporturilor, explicații despre deficit Sorin Grindeanu explică nivelul deficitului din România. Într-un interviu la Antena 1, președintele interimar al PSD afirmă că s-a ajuns la acest deficit „datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României”. „În acești ani, în România, am ajuns și la acest deficit datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României și dovadă stau investițiile de la Ministerul Transporturilor. Să faci deficit, care a mers nimeni nu știe unde în acei ani, e un lucru. Să ajungi într-o zonă de deficit, făcând aproape 8% din PIB, mergând în investiție, e cu totul altceva”, explică el. Citește mai multe aici. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Recalcularea pensiilor a fost finalizată, cu o întârziere de 9 luni. Cine nu şi-a primit deciziile nici acum
Recalcularea pensiilor a fost finalizată în urmă cu doar câteva zile, după nouă luni de întârziere, dar mulți vârstnici nu au primit nici acum deciziile pentru că există documente care trebuie revizuite. Mai mult, întârzieri sunt înregistrate şi la „mica recalculare”, în urma căreia un milion de pensionari ar trebui să primească bani în plus pentru sporuri, ore suplimentare sau prime. Ultimele dosare analizate de angajaţii caselor de pensii au fost cele ale foştilor agricultori, adică 130.000 de beneficiari, în acest caz fiind vorba de creşteri de pensii de peste 29%, adică peste 330 de lei. Acest proces de recalculare trebuia să fie finalizat la data de 1 septembrie 2024, dar au rămas la final dosarele mai complexe, deteriorate şi cele ale foştilor agricultori. Încă există români care nu au primit deciziile de recalculare, însă vor primi banii retroactiv, promit autorităţile de la noi. Dar analiștii, citați de observatornews.ro, susțin că plăţile retroactive vor pune o presiune uriaşă pe buget. Şi mai există şi dosare care sunt revizuite – decizii care nu apăreau în sistem sau erori umane. Întârzieri sunt şi la mica recalculare a pensiilor, care adaugă la veniturile seniorilor sporurile, orele suplimentare, acordul global şi al 13-lea salariu. Aceasta trebuia să fie gata la data de 1 martie, însă sistemul informatic este încă în teste. Angajaţii Caselor de Pensii au verificat adeverinţele depuse de seniori la dosar şi le-au respins pe cele care sunt neconforme. Sunt aproximativ 1.000 de români angajaţi pentru recalcularea pensiilor şi, potrivit sursei citate, contractele lor au fost prelungite până la finalul lunii mai. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Senatul a aprobat ordonanța de urgență pentru acordarea unui ajutor pentru pensionarii cu venituri mici
Senatul României a dezbătut și votat, luni, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență care prevede acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii care au venituri mici. Proiectul a fost aprobat cu 119 voturi pentru, din tot atâtea voturi exprimate. Ordonanța de urgență a trecut de Senat fără a suferi modificări. Remintim că această ordonanță a fost adoptată de Guvern pe data de 13 martie. Ea prevede acordarea unui sprijin financiar în cuantum de 800 de lei pentru pensionarii care au venituri lunare din pensii de cel mult 2.574 de lei. Banii urmează să ajungă în conturile beneficiarilor în două tranșe de câte 400 de lei, una în luna aprilie, iar alta în decembrie. Sumele vor fi virate prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii și vor fi suportați din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. Ordonanța de urgență va ajunge în perioada următoare și în Camera Deputaților pentru a fi dezbătută și votată. FOTO: Shutterstock CITEȘTE ȘI: La ce vârstă se pot pensiona MĂMICILE în funcție de numărul de COPII Ce se întâmplă cu pensiile seniorilor, facturile la gaze și energie, dar și cu polițele RCA, începând cu 1 aprilie 2025 Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele