Ce pensie reală vor lua românii în anul 2045? Un economist atrage atenția și vine cu o soluție
Economistul și jurnalistul Iancu Guda atrage atenția: pensionarii din România vor avea un viitor sumbru! Vor avea de ales între a duce un trai de subzistență sau să muncească până la moarte. Ce pensii vor încasa românii din generația decrețeilor? Pensia publică reprezintă 43% din salariul mediu. În 10 ani, va coborî la 32%. Iar în 20 ani, va coborî la 25%. Asta ar însemna că viitorii pensionari vor încasa câte o pensie în valoare de 1.300 de lei, în banii de azi. Iancu Guda susține că singura soluție pentru prevenirea acestui scenariu sumbru este consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii. Însă, actualul sistem public (Pilonul I) este deja în colaps. Potrivit calculelor economistului Guda, fiecare leu virat la Pilonul II ar putea aduce o pensie de 2,3 ori mai mare decât un leu lăsat în Pilonul I. Fondurile de pensii private au avut un randament mai mare în ultimii 18 ani, de 2,5 ori peste inflație, în ciuda crizelor economice. „Nu se pierde nimic, nu se confiscă nimic. Totul ține de cum alegem să ne asigurăm viitorul”, a spus economistul, potrivit EVZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Sorin Grindeanu: „Recalcularea PENSIILOR nu este o risipă bugetară, ci o reformă necesară”
Ion Cristoiu: Și noi trebuie să ne reducem pensiile ca să plătim pensiile ucrainenilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a vorbit despre sprijinul financiar oferit Ucrainei de statele occidentale, inclusiv România. Acesta a criticat faptul că banii care ar trebui să susțină cetățenii români sunt direcționați către Kiev, în timp ce economia locală se confruntă cu dificultăți majore. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. O mare parte din bani merg la pensiile ucrainenilor Cristoiu a spus că Ucraina supraviețuiește doar datorită fondurilor externe. Cetățenii români ajung să suporte costuri suplimentare prin reducerea propriilor venituri. „Problema este că partea europeană, care trăiește numai din pericolul rusesc, are interesul chiar și să dea în scris. Pentru că nu ar putea să facă altceva. De ce fac asta? Că și noi trebuie să ne reducem pensiile și salariile ca să plătim pensiile ucrainenilor. Nu înțeleg de ce nimeni din România nu pune problema asta. (…) Ucraina este o țară, dincolo de faptul cum e pe teren, care trăiește numai și numai din stipendiile noastre, occidentului și ale noastre, da? Nu războiul. Nu, ei, pensii, toate acelea, bun. Salarii și așa mai departe.”. susține scriitorul. Ion Cristoiu: „Să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani” Publicistul a spus că România ar trebui să discute problema sprijinului financiar pentru Kiev și a propus ca măcar temporar să fie redus acest efort. „Și atunci pun o întrebare. Eu îi pun mereu și lui Bolojan. Ei vin în fiecare zi și ne iau spunând că sunt vremuri grele. Dom’le, sunt vremuri grele. Am înțeles. Intrăm chiar în insolvență. Bă, nu poți să-i scrii o scrisoare lui Zelenski să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani?”, întreabă invitatul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Ce pensie medie lunară vor obține românii care aleg să se pensioneze anticipat
Potrivit unei legi care a fost adoptată în 2023 și a intrat în vigoare din 2024, românii care doresc să se pensioneze anticipat pentru limita de vârstă, trebuie să aibă minim 15 ani de muncă. Însă, pentru a primi banii cuveniți, aceștia trebuie să bifeze mai multe criterii, potrivit CANCAN. Pensia medie este de aproximativ 2.770 de lei. Demografia pensionarilor Potrivit statisticilor din iunie 2025, sunt 4,7 milioane de pensionari în România, iar numărul acestora va fi în creștere pe măsură ce generația decrețeilor va atinge vârsta pensionării. Fermierii, care sunt peste 500.000 la număr, vor primi o pensie mai mică, sub 700 de lei. Sunt 94.000 de beneficiari cu pensii anticipate parțiale. fiind plătiți în medie cu 2.800 de lei. 3,8 milioane de români primesc pensie la limita de vârstă, din care 2/3 sunt femei. Pensia medie se ridică la peste 3.000 de lei. Numărul pensionarilor din acest an a crescut cu peste 4.000 de persoane. Statul are de plătot 12,9 miliarde de lei în total, scrie Capital. În categoria pensionarilor pentru cazuri de invaliditate, sunt peste 400.000 de persoane, cu o pensie măruntă de 1.100 lei. 45.000 dintre ei primesc pensie pentru gradul I de invaliditate. Alți 44.000 de români primesc pensii de urmaș – în jur de 1.500 lei. Ce pensie primești în august, dacă, până acum, aveai 4.500 lei pe lună Am făcut calculul complet. Iată ce pensie primești în luna august, dacă, până acum, aveai o pensie de 4.500 de lei pe lună. Multe categorii de contribuabili plătesc contribuții de asigurări de sănătate (CASS), în contextul măsurilor de austeritate. Astfel, CASS-ul îl plătesc următoarele categorii: Coasigurații: soț/soție sau părinți fără venituri proprii. Persoanele persecutate politic (deportați în comunism, veterani, revoluționari, etc.). Beneficiarii indemnizației de șomaj. Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului. Persoanele cu venitul minim de incluziune (ajutor social conform noii legislații). Personalul monahal (membrii cultelor religioase fără venituri).Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună. Sunt scutite de la plata CASS-ului următoarele persoane: Persoanele diagnosticate cu cancer (pe durata tratamentului în cadrul programelor naționale CNAS) Persoanele cu handicap. Alte categorii prevăzute de lege. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Am făcut calculul complet. Ce pensie primești în august, dacă, până acum, aveai 4.500 lei pe lună
Categoria de pensionari din România care plătesc 10% CASS, chiar dacă au pensii SUB 3.000 lei
Pensionarii care au pensie sub 3.000 de lei vor avea de plătit CASS, chiar și cei care iau pensii de 600 sau 1.700 de lei. Li s-ar putea opri 10% din toată pensia. Din această lună, Guvernul Bolojan a decretat a toți pensionarii să-și plătească contribuția pentru Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate. Un pensionar care are pensie de 675 de lei și este urmașul unui prizonier de război (din cel de-al Doilea Război Mondial), a fost stupefiat când a văzut că i s-au oprit 68 de lei pentru CASS. Pensionarul a rămas cu numai 607 lei pensie, potrivit Newsweek. Indiferent de valoarea pensiei, se reține 10% din suma brută pentru CASS. Într-un alt caz, un pensionar care primea lunar de la stat 1.637 de lei, s-a trezit cu pensia diminuată cu 10%. A pierdut 164 de lei! Iar acum, pensionarul a rămas cu o pensie de 1.473 de lei. Pensionarii cu pensii de 4.000 de lei vor plăti 100 de lei la CASS, iar cei cu 5.000 lei vor plăti 200 de lei. SURSA FOTO: Newsweek Autorul recomandă: Pensii mai mari, de la 1 septembrie 2025, pentru acești 600.000 de pensionari din România?! Promisiunea făcută de șeful Casei de Pensii
Pensie mică de 11.000 lei? Stolojan: Magistrații trăiesc într-o bulă, rupți de realitatea României
„Declarația președintei Consiliului Superior al Magistraturii, care a făcut această declarație, că 11 000 de lei, câr ar fi pensia după propunerea de bun simț făcută de premierul Bolojan, ar fi p pensie mică, arată că magistrații, beneficiind, de ani și ani de zile de niște privilegii incredibile în ceea ce privește diferența – nivelul lor de salarii, nivelul de pensii […], trăiesc într-o bulă, total deconectați de ce se întâmplă în România, de potențialul pe care îl are România, pentru că dacă România ar fi o țară super dezvoltată, ca alte țări dezvoltate din Uniunea Europeană, sigur că poți să te gândești că o pensie de 11 000 de lei poate fi considerată ca neîndestulătoare. Dar nu e cazul în România, unde pensia medie e 2750 de lei pe lună”, a declarat pentru TVR Info Stolojan. „Propunerea domnului prim ministru este decentă, de bun simț, și care asigură un venit de 3-4 ori mai mare decât venitul mediu, la ora actuală, în România”, a apreciat fostul prim ministru. Președinta CSM, Elena Costache, spune că nu va accepta pachetul de tăieri, conform căruia vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, iar pensia va fi 70% din salariul net al magistratului. Ea a declarat pentru Digi24 că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.
Calcul complet | Ce pensie va primi un pensionar român de la 1 august, dacă până acum lua 3.500 lei pe lună
De la 1 august 2025, Guvernul Bolojan a crescut TVA, ceea ce a declanșat un val de scumpiri și creșterea impozitelor și a contribuției pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuții pentru asigurările de sănătate. Cine va plăti CASS și cine va fi scutit Următoarele categorii vor plăti CASS: Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei/lună; Coasigurații: soț/soție sau părinți fără venituri proprii (de la 1 septembrie 2025); Persoanele persecutate politic (deportați în comunism, veterani, revoluționari, etc.); Beneficiarii indemnizației de șomaj; Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului (de la 1 septembrie 2025); Persoanele cu venitul minim de incluziune (ajutor social conform noii legislații); Personalul monahal (membrii cultelor religioase fără venituri); Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună. Vor fi scutite de la plata CASS următoarele persoane: Persoanele diagnosticate cu cancer (pe durata tratamentului în cadrul programelor naționale CNAS); Persoanele cu handicap. Ce pensie va avea un pensionar cu un venit de peste 3.000 de lei Potrivit Newsweek , un pensionar care are venitul lunar de 3.500 de lei, va lua mai puțin începând de luna aceasta. Cota CASS reprezintă 10% din suma de 500 de lei, adică 50 lei, iar venitul impozitabil va fi de 10% (3.500 lei – 3.000 – 50), adică 45 lei din 450 de lei. Așadar, pensionarul va primi luna viitoare pensia de 3.405 de lei, după plata CASS (50 de lei) și a impozitului (45 de lei). Pensionarii care au 4.000 de lei, vor avea pensiile diminuate la 3.900 de lei, după ce vor plăti 100 de lei la CASS. Iar pensionarii cu 5.000 de lei vor avea pensia diminuată la 4.800 de lei, după ce vor plăti 200 de lei la CASS. Autorul recomandă: Proiectul privind pensiile speciale a SCANDALIZAT magistrații: „Noi suntem 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, chiar nu interesează?” PENSII cu 500 lei mai mari pentru acești 463.000 de pensionari din România, începând cu luna iunie 2025 Pensii mai mari, de la 1 septembrie 2025, pentru acești 600.000 de pensionari din România?! Promisiunea făcută de șeful Casei de Pensii
Raluca Prună, lovitură cu manta la Președinte. Fostul ministru de Justiție folosește cazul Anastasiu înspeța PENSIILOR MAGISTRAȚILOR
Raluca Prună, fost ministru al Justiției, din partea USR, îl critică dur pe Nicușor Dan pentru că nu semnează decretele de pensionare ale magistraților. Prună spune că Dan comite un abuz și atenționează că unicii vinovați pentru faptul că judecătorii au pensii extrem de mari sunt chiar politicienii. Raluca Prună face referire clar la cazul Anastasiu. Este o lovitură cu manta la problema pensiilor magistraților. La punctul 4 al dizertației, fostul demnitar zice cu subiect (indus) și predicat: La toate scandalurile de corupție ca la carte (8 ani de dare de mită sub forma unui contract fictiv pentru “protecție” tot dare de mită este, tot infracțiune, chiar mai subtilă de vreme ce este mascată de un contract aparent legal; cauza de nepedepsire pentru că denunți – fie și după 8 ani, nu înseamnă că nu ai săvârșit infracțiunea și esti Ală ca Zăpada, ci că ai săvârșit infracțiunea de dare de mită, dar nu ești pedepsit, pentru că ai denunțat pe cel căruia i-ai dat mită 8 ani x 12 luni, pledează Prună. „Am reflectat înainte să scriu această postare lungă. În ultimele săptămâni s-au întamplat lucruri bune să ne intoxice, pe care e bine sa le clarificam: Parțial adevărat 1. Magistrații ies repede la pensie și au pensii speciale nesimtițe. Parțial adevărat: nu mai ies atât de repede la pensie pentru că vârsta de pensionare a fost mărita eșalonat – astfel încât în câțiva ani să atingă vârsta uzuală de pensionare. Au pensiile date prin lege organică de Statul Român. Polițiștii sunt campionii la vârsta e pensionare 2. Magistrații sunt cei care ies la pensie cel mai repede. Fals. Polițistii, de vreo 15 ori mai numeroși că de asta nici nu vorbim despre ei, ies muuuult mai repede la pensie. Adica la 1 an muncit, se calculează 1.5 ani vechime. Deci pot ieși la pensie la vreo 40 fața de 48 la cât puteau magistrații să iasă cel mai devreme. Lasă că mai avem o prevedere în statutul polițistului care zice că dacă ai fost șef “de armă”, după mandat trebuie să ți se dea o funcție identica de șef de armă. Pe româneste – o data sef, toata viata șef sau ieși la pensie (au existat cazuri la 38-39 de ani). Vechimea operativă 3. Aceasta vechime “operativa” (1 an lucrat, 1.5 ani vechime) e valabila la toata clasa “siguranta publica”: armata, servicii, SPP. Nu in justitie. Pe romaneste: daca esti in politia judiciara la DNA, DIICOT, un tribunal judetean – procurorul care te supravegheaza are 1 an vechime la 1 an lucrat, politistul are 1.5 vechime la 1 an lucrat. Cu bătaie la Anastasiu 4. La toate scandalurile de coruptie ca la carte (8 ani de dare de mita sub forma unui contract fictiv pentru “protectie” tot dare de mita este, tot infractiune, chiar mai subtila de vreme ce este mascata de un contract aparent legal; cauza de nepedepsire pentru ca denunti – fie si dupa 8 ani, nu inseamna ca nu ai savarsit infractiunea si esti Alba ca Zapada, ci ca ai savarsit infractiunea de dare de mita, dar nu esti pedepsit, pentru ca ai denuntat pe cel caruia i-ai dat mita 8 ani x 12 luni, adica destul timp ca sa realizezi ca ai trecut granita in penal si nu mai poti fi guru), deci in toate aceste scandaluri auzim da, sigur, vom taia pensiile magistratilor. Am facut vreo 3 ani de logica formala, nu vad legatura intre salvatori care sunt corupti, denuntatori si nepedepsiti din efectul legii (denunti = nu esti pedepsit, dar fapta exista) si pensiile oricui. Magistrații, interziși la Bursă 5. Logica formala ma face sa ma indoiesc ca cel care da mita pentru protectie poate reforma orice, nu mai zic statul. Tot logica formala ma face sa resping ceea ce e identificat ca tinta facila, adica magistratura – care are cele mai multe interdictii, unele aberante in secolul XXI: stiati ca magistratii nu pot cumpara actiuni la bursa? Nu pot. În acest timp altii cu pensii mult mai “nesimtite” pot face afaceri sub acoperire ca functioneaza sub legi din 1991. Sâmbătă oficialii Direcției Naționale Anticorupție au transmis, după „provocarea” lui Dragoș Anastasiu, că acesta a obținut calitatea de martor denunțător fără să fi semnat propriu zis un denunț. În plus, față de comentariile publice din ultimele zile, instituția subliniază că respinge atragerea DNA în discuții politice de orice natură.
Categoria de pensionari români care pierd 350 lei la pensie, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul făcut de ministrul Muncii
După ce au înregistrat creșteri considerabile în 2024, de la 1 ianuarie 2026, mulți pensionari din România vor pierde între 100 și 420 de lei din pensie ca urmare a pachetelor fiscale, a anunțat Ministerul Muncii. Pensiile, fiind indexate în funcție de rata inflației, la începutul anului 2025, au avut majorări semnificative. Pensia medie a crescut la 2.720 de lei în România. Potrivit Newsweek, peste 4,8 milioane de pensii au fost recalculate de la 1 septembrie 2025, fiind o creștere medie de 520 de lei. Toate pensiile ar fi trebuit să crească cu 12% anul acesta, dar indexarea a fost anulată de la 1 ianuarie 2025 prin Ordonanța Trenuleț, din cauza contextului economic actual. Pensionarii care vor avea pierderi semnificative de bani Ministrul Muncii a declarat că nu se poate garanta un angajament pentru indexarea pensiilor nici de la 1 ianuarie 2026, astfel, pensionarii riscă să piardă două creșteri consecutive de pensie. „Vreau să fiu foarte prudent și să spun cu toate riscurile publice că nu este acesta momentul în care ne putem angaja la un astfel de termen”, a declarat miercuri seara ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, după ce a fost întrebat dacă ar putea exista o majorare a pensiilor anul viitor. Ar fi rezultat o majorare totală de 7% pentru 4 milioane de pensionari dacă inflația rămânea la 5% și salariul mediu ar fi crescut cu încă 2%. De exemplu, pensionarii care au pensie de 5.000 de lei, ar fi trebuit să aibă creștere cu 350 de lei. De la 1 ianuarie 2026, puteau să primească o pensie lunară de 5350 de lei. Fiindcă nu se mai face indexarea, ei vor pierde mărirea de 350 de lei! Dacă s-ar fi indexat pensiile în 2026 În scenariul indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2026, următoarele categorii de pensionari ar fi avut creșteri semnificative la veniturile lunare: Pensiile de 1.281 lei ar fi crescut la 1.370 lei = Creștere de pensie de 99 lei Pensiile de 2.000 lei ar fi crescut la 2.140 lei = Creștere de pensie de 140 lei Pensiile de 3.000 lei ar fi crescut la 3.210 lei = Creștere de pensie de 210 lei Pensiile de 4.000 lei ar fi crescut la 4.280 lei = Creștere de pensie de 280 lei Pensiile de 5.000 lei ar fi crescut la 5.350 lei = Creștere de pensie de 350 de lei Pensiile de 6.000 lei ar fi crescut la 6.420 lei = Creștere de pensie de 420 de lei. Autorul recomandă: Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Dominic Fritz: „Momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii”
Dominic Fritz afirmă că în momentul de față România se îndatorează ca să plătească pensii și salarii. Criza încă nu se vede, dar este după colț rezumă liderul USR. În lipsa unor măsuri drastice Statul riscă să intre în incapacitate de plată, afirmă el. Pe de o parte e foarte clar că suntem, într-o situație absolut de criză, care încă nu se simte real, dar care este la orizont. Adică dacă acuma nu facem nimic într-o lună, două intrăm într-o incapacitate de plată, adică efectiv nu mai putem să plătim pensiile, nu mai putem să plătim salariile și așa mai departe, pentru că momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii, declară Dominic Fritz la Situația a scăpat de sub control Situația a scăpat total de sub control și necesită măsuri rapide cu rezultate imediate, explică Fritz primul pachet al Guvernului Bolojan. De asemenea, este nevoie de mai multă sinceritate față de alegători din partea politicului. Această situație a scăpat de sub control și de aceea trebuia acuma niște măsuri foarte rapide care produc rezultate imediate, adică imediat se văd niște creșteri de venituri și niște scăderi de cheltuieli, iar toate măsurile structurale care pe termen lung a unui impact sunt frumoase, sunt foarte importante, dar nu ne-ar fi ajutat în această situație critică în care aveam câteva săptămâni pentru a produce un impact pe buget. Iar al doilea motiv este un pic mai cum să zic… Avem nevoie de și mai multă sinceritate cu alegători și adevărul este că statul român, prin guvernele din anii trecuți, a crescut cheltuielile în unele segmente într-un mod care nu mai este sus sustenabil. Și ne uităm la sănătate, nu este sustenabil să ai un sistem de sănătate în care 16 milioane de asigurați, dar doar 6 milioane din acest 16 milioane plătesc. Nu există un politician care ar vrea să spună că trebuie să luăm de la mame Cât mai multă solidaritate, cât mai puține excepții, este formula câștigătoare din acest moment, consideră Fritz. Adică sistemul momentan trăiește din 6 milioane, pentru 16 milioane. Indiferent cum ne uităm la această cifră, este evident că nu mai este un echilibru și trebuie să avem cel puțin jumătate dintre cei asigurați care să-și plătească pentru acest sistem. Și atunci, ajunși la întrebare, ok, cum, cum face asta, cine de fapt trebuie să plătească acolo abordarea să avem cât de puține excepții posibile mi se pare corectă. Mai mult decât atât, nu există un politician care ar vrea să spună trebuie să luăm de la mame, evident, cine ar ridica acum amâna și ar spune eu aș vrea să aibă mamele mai puțini bani? Dar invers, trebuie să ne întrebăm, inclusiv comparat cu alte țări europene, câți bani ne putem permite pentru a plăti indemnizații la mame. În Germania sunt, cred că 65% din ultimul venit. Plafonul în Germania este exact plafonul pe care îl avem în în România, explică liderul USR. Citiți și: Ilie Bolojan spune că nu s-ar acoperi gaura din buget dacă taie acum salariile directorilor, chiar și cu 70%, dar nu vor scăpa: „Va fi o PRIORITATE”
Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri este o măsură definitivă / Ce spune despre programul Rabla
Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile. „Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna, marți seara, la Antena 3 CNN. Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă” El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”. „Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna. Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare. „Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna. Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA. „În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna. Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.