Categoria de pensionari din România care plătesc 10% CASS, chiar dacă au pensii SUB 3.000 lei
Pensionarii care au pensie sub 3.000 de lei vor avea de plătit CASS, chiar și cei care iau pensii de 600 sau 1.700 de lei. Li s-ar putea opri 10% din toată pensia. Din această lună, Guvernul Bolojan a decretat a toți pensionarii să-și plătească contribuția pentru Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate. Un pensionar care are pensie de 675 de lei și este urmașul unui prizonier de război (din cel de-al Doilea Război Mondial), a fost stupefiat când a văzut că i s-au oprit 68 de lei pentru CASS. Pensionarul a rămas cu numai 607 lei pensie, potrivit Newsweek. Indiferent de valoarea pensiei, se reține 10% din suma brută pentru CASS. Într-un alt caz, un pensionar care primea lunar de la stat 1.637 de lei, s-a trezit cu pensia diminuată cu 10%. A pierdut 164 de lei! Iar acum, pensionarul a rămas cu o pensie de 1.473 de lei. Pensionarii cu pensii de 4.000 de lei vor plăti 100 de lei la CASS, iar cei cu 5.000 lei vor plăti 200 de lei. SURSA FOTO: Newsweek Autorul recomandă: Pensii mai mari, de la 1 septembrie 2025, pentru acești 600.000 de pensionari din România?! Promisiunea făcută de șeful Casei de Pensii
Pensie mică de 11.000 lei? Stolojan: Magistrații trăiesc într-o bulă, rupți de realitatea României
„Declarația președintei Consiliului Superior al Magistraturii, care a făcut această declarație, că 11 000 de lei, câr ar fi pensia după propunerea de bun simț făcută de premierul Bolojan, ar fi p pensie mică, arată că magistrații, beneficiind, de ani și ani de zile de niște privilegii incredibile în ceea ce privește diferența – nivelul lor de salarii, nivelul de pensii […], trăiesc într-o bulă, total deconectați de ce se întâmplă în România, de potențialul pe care îl are România, pentru că dacă România ar fi o țară super dezvoltată, ca alte țări dezvoltate din Uniunea Europeană, sigur că poți să te gândești că o pensie de 11 000 de lei poate fi considerată ca neîndestulătoare. Dar nu e cazul în România, unde pensia medie e 2750 de lei pe lună”, a declarat pentru TVR Info Stolojan. „Propunerea domnului prim ministru este decentă, de bun simț, și care asigură un venit de 3-4 ori mai mare decât venitul mediu, la ora actuală, în România”, a apreciat fostul prim ministru. Președinta CSM, Elena Costache, spune că nu va accepta pachetul de tăieri, conform căruia vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, iar pensia va fi 70% din salariul net al magistratului. Ea a declarat pentru Digi24 că o pensie de 11.000 de lei, atât cât ar lua un judecător, este o pensie mică și că independența magistraților depinde de bani.
Calcul complet | Ce pensie va primi un pensionar român de la 1 august, dacă până acum lua 3.500 lei pe lună
De la 1 august 2025, Guvernul Bolojan a crescut TVA, ceea ce a declanșat un val de scumpiri și creșterea impozitelor și a contribuției pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuții pentru asigurările de sănătate. Cine va plăti CASS și cine va fi scutit Următoarele categorii vor plăti CASS: Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei/lună; Coasigurații: soț/soție sau părinți fără venituri proprii (de la 1 septembrie 2025); Persoanele persecutate politic (deportați în comunism, veterani, revoluționari, etc.); Beneficiarii indemnizației de șomaj; Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului (de la 1 septembrie 2025); Persoanele cu venitul minim de incluziune (ajutor social conform noii legislații); Personalul monahal (membrii cultelor religioase fără venituri); Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună. Vor fi scutite de la plata CASS următoarele persoane: Persoanele diagnosticate cu cancer (pe durata tratamentului în cadrul programelor naționale CNAS); Persoanele cu handicap. Ce pensie va avea un pensionar cu un venit de peste 3.000 de lei Potrivit Newsweek , un pensionar care are venitul lunar de 3.500 de lei, va lua mai puțin începând de luna aceasta. Cota CASS reprezintă 10% din suma de 500 de lei, adică 50 lei, iar venitul impozitabil va fi de 10% (3.500 lei – 3.000 – 50), adică 45 lei din 450 de lei. Așadar, pensionarul va primi luna viitoare pensia de 3.405 de lei, după plata CASS (50 de lei) și a impozitului (45 de lei). Pensionarii care au 4.000 de lei, vor avea pensiile diminuate la 3.900 de lei, după ce vor plăti 100 de lei la CASS. Iar pensionarii cu 5.000 de lei vor avea pensia diminuată la 4.800 de lei, după ce vor plăti 200 de lei la CASS. Autorul recomandă: Proiectul privind pensiile speciale a SCANDALIZAT magistrații: „Noi suntem 5.600. Celelalte pensii, peste 200.000, chiar nu interesează?” PENSII cu 500 lei mai mari pentru acești 463.000 de pensionari din România, începând cu luna iunie 2025 Pensii mai mari, de la 1 septembrie 2025, pentru acești 600.000 de pensionari din România?! Promisiunea făcută de șeful Casei de Pensii
Raluca Prună, lovitură cu manta la Președinte. Fostul ministru de Justiție folosește cazul Anastasiu înspeța PENSIILOR MAGISTRAȚILOR
Raluca Prună, fost ministru al Justiției, din partea USR, îl critică dur pe Nicușor Dan pentru că nu semnează decretele de pensionare ale magistraților. Prună spune că Dan comite un abuz și atenționează că unicii vinovați pentru faptul că judecătorii au pensii extrem de mari sunt chiar politicienii. Raluca Prună face referire clar la cazul Anastasiu. Este o lovitură cu manta la problema pensiilor magistraților. La punctul 4 al dizertației, fostul demnitar zice cu subiect (indus) și predicat: La toate scandalurile de corupție ca la carte (8 ani de dare de mită sub forma unui contract fictiv pentru “protecție” tot dare de mită este, tot infracțiune, chiar mai subtilă de vreme ce este mascată de un contract aparent legal; cauza de nepedepsire pentru că denunți – fie și după 8 ani, nu înseamnă că nu ai săvârșit infracțiunea și esti Ală ca Zăpada, ci că ai săvârșit infracțiunea de dare de mită, dar nu ești pedepsit, pentru că ai denunțat pe cel căruia i-ai dat mită 8 ani x 12 luni, pledează Prună. „Am reflectat înainte să scriu această postare lungă. În ultimele săptămâni s-au întamplat lucruri bune să ne intoxice, pe care e bine sa le clarificam: Parțial adevărat 1. Magistrații ies repede la pensie și au pensii speciale nesimtițe. Parțial adevărat: nu mai ies atât de repede la pensie pentru că vârsta de pensionare a fost mărita eșalonat – astfel încât în câțiva ani să atingă vârsta uzuală de pensionare. Au pensiile date prin lege organică de Statul Român. Polițiștii sunt campionii la vârsta e pensionare 2. Magistrații sunt cei care ies la pensie cel mai repede. Fals. Polițistii, de vreo 15 ori mai numeroși că de asta nici nu vorbim despre ei, ies muuuult mai repede la pensie. Adica la 1 an muncit, se calculează 1.5 ani vechime. Deci pot ieși la pensie la vreo 40 fața de 48 la cât puteau magistrații să iasă cel mai devreme. Lasă că mai avem o prevedere în statutul polițistului care zice că dacă ai fost șef “de armă”, după mandat trebuie să ți se dea o funcție identica de șef de armă. Pe româneste – o data sef, toata viata șef sau ieși la pensie (au existat cazuri la 38-39 de ani). Vechimea operativă 3. Aceasta vechime “operativa” (1 an lucrat, 1.5 ani vechime) e valabila la toata clasa “siguranta publica”: armata, servicii, SPP. Nu in justitie. Pe romaneste: daca esti in politia judiciara la DNA, DIICOT, un tribunal judetean – procurorul care te supravegheaza are 1 an vechime la 1 an lucrat, politistul are 1.5 vechime la 1 an lucrat. Cu bătaie la Anastasiu 4. La toate scandalurile de coruptie ca la carte (8 ani de dare de mita sub forma unui contract fictiv pentru “protectie” tot dare de mita este, tot infractiune, chiar mai subtila de vreme ce este mascata de un contract aparent legal; cauza de nepedepsire pentru ca denunti – fie si dupa 8 ani, nu inseamna ca nu ai savarsit infractiunea si esti Alba ca Zapada, ci ca ai savarsit infractiunea de dare de mita, dar nu esti pedepsit, pentru ca ai denuntat pe cel caruia i-ai dat mita 8 ani x 12 luni, adica destul timp ca sa realizezi ca ai trecut granita in penal si nu mai poti fi guru), deci in toate aceste scandaluri auzim da, sigur, vom taia pensiile magistratilor. Am facut vreo 3 ani de logica formala, nu vad legatura intre salvatori care sunt corupti, denuntatori si nepedepsiti din efectul legii (denunti = nu esti pedepsit, dar fapta exista) si pensiile oricui. Magistrații, interziși la Bursă 5. Logica formala ma face sa ma indoiesc ca cel care da mita pentru protectie poate reforma orice, nu mai zic statul. Tot logica formala ma face sa resping ceea ce e identificat ca tinta facila, adica magistratura – care are cele mai multe interdictii, unele aberante in secolul XXI: stiati ca magistratii nu pot cumpara actiuni la bursa? Nu pot. În acest timp altii cu pensii mult mai “nesimtite” pot face afaceri sub acoperire ca functioneaza sub legi din 1991. Sâmbătă oficialii Direcției Naționale Anticorupție au transmis, după „provocarea” lui Dragoș Anastasiu, că acesta a obținut calitatea de martor denunțător fără să fi semnat propriu zis un denunț. În plus, față de comentariile publice din ultimele zile, instituția subliniază că respinge atragerea DNA în discuții politice de orice natură.
Categoria de pensionari români care pierd 350 lei la pensie, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul făcut de ministrul Muncii
După ce au înregistrat creșteri considerabile în 2024, de la 1 ianuarie 2026, mulți pensionari din România vor pierde între 100 și 420 de lei din pensie ca urmare a pachetelor fiscale, a anunțat Ministerul Muncii. Pensiile, fiind indexate în funcție de rata inflației, la începutul anului 2025, au avut majorări semnificative. Pensia medie a crescut la 2.720 de lei în România. Potrivit Newsweek, peste 4,8 milioane de pensii au fost recalculate de la 1 septembrie 2025, fiind o creștere medie de 520 de lei. Toate pensiile ar fi trebuit să crească cu 12% anul acesta, dar indexarea a fost anulată de la 1 ianuarie 2025 prin Ordonanța Trenuleț, din cauza contextului economic actual. Pensionarii care vor avea pierderi semnificative de bani Ministrul Muncii a declarat că nu se poate garanta un angajament pentru indexarea pensiilor nici de la 1 ianuarie 2026, astfel, pensionarii riscă să piardă două creșteri consecutive de pensie. „Vreau să fiu foarte prudent și să spun cu toate riscurile publice că nu este acesta momentul în care ne putem angaja la un astfel de termen”, a declarat miercuri seara ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, după ce a fost întrebat dacă ar putea exista o majorare a pensiilor anul viitor. Ar fi rezultat o majorare totală de 7% pentru 4 milioane de pensionari dacă inflația rămânea la 5% și salariul mediu ar fi crescut cu încă 2%. De exemplu, pensionarii care au pensie de 5.000 de lei, ar fi trebuit să aibă creștere cu 350 de lei. De la 1 ianuarie 2026, puteau să primească o pensie lunară de 5350 de lei. Fiindcă nu se mai face indexarea, ei vor pierde mărirea de 350 de lei! Dacă s-ar fi indexat pensiile în 2026 În scenariul indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2026, următoarele categorii de pensionari ar fi avut creșteri semnificative la veniturile lunare: Pensiile de 1.281 lei ar fi crescut la 1.370 lei = Creștere de pensie de 99 lei Pensiile de 2.000 lei ar fi crescut la 2.140 lei = Creștere de pensie de 140 lei Pensiile de 3.000 lei ar fi crescut la 3.210 lei = Creștere de pensie de 210 lei Pensiile de 4.000 lei ar fi crescut la 4.280 lei = Creștere de pensie de 280 lei Pensiile de 5.000 lei ar fi crescut la 5.350 lei = Creștere de pensie de 350 de lei Pensiile de 6.000 lei ar fi crescut la 6.420 lei = Creștere de pensie de 420 de lei. Autorul recomandă: Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Dominic Fritz: „Momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii”
Dominic Fritz afirmă că în momentul de față România se îndatorează ca să plătească pensii și salarii. Criza încă nu se vede, dar este după colț rezumă liderul USR. În lipsa unor măsuri drastice Statul riscă să intre în incapacitate de plată, afirmă el. Pe de o parte e foarte clar că suntem, într-o situație absolut de criză, care încă nu se simte real, dar care este la orizont. Adică dacă acuma nu facem nimic într-o lună, două intrăm într-o incapacitate de plată, adică efectiv nu mai putem să plătim pensiile, nu mai putem să plătim salariile și așa mai departe, pentru că momentan ne îndatorăm, adică luăm pe caiet bani ca să plătim pensii, ca să plătim salarii, declară Dominic Fritz la Situația a scăpat de sub control Situația a scăpat total de sub control și necesită măsuri rapide cu rezultate imediate, explică Fritz primul pachet al Guvernului Bolojan. De asemenea, este nevoie de mai multă sinceritate față de alegători din partea politicului. Această situație a scăpat de sub control și de aceea trebuia acuma niște măsuri foarte rapide care produc rezultate imediate, adică imediat se văd niște creșteri de venituri și niște scăderi de cheltuieli, iar toate măsurile structurale care pe termen lung a unui impact sunt frumoase, sunt foarte importante, dar nu ne-ar fi ajutat în această situație critică în care aveam câteva săptămâni pentru a produce un impact pe buget. Iar al doilea motiv este un pic mai cum să zic… Avem nevoie de și mai multă sinceritate cu alegători și adevărul este că statul român, prin guvernele din anii trecuți, a crescut cheltuielile în unele segmente într-un mod care nu mai este sus sustenabil. Și ne uităm la sănătate, nu este sustenabil să ai un sistem de sănătate în care 16 milioane de asigurați, dar doar 6 milioane din acest 16 milioane plătesc. Nu există un politician care ar vrea să spună că trebuie să luăm de la mame Cât mai multă solidaritate, cât mai puține excepții, este formula câștigătoare din acest moment, consideră Fritz. Adică sistemul momentan trăiește din 6 milioane, pentru 16 milioane. Indiferent cum ne uităm la această cifră, este evident că nu mai este un echilibru și trebuie să avem cel puțin jumătate dintre cei asigurați care să-și plătească pentru acest sistem. Și atunci, ajunși la întrebare, ok, cum, cum face asta, cine de fapt trebuie să plătească acolo abordarea să avem cât de puține excepții posibile mi se pare corectă. Mai mult decât atât, nu există un politician care ar vrea să spună trebuie să luăm de la mame, evident, cine ar ridica acum amâna și ar spune eu aș vrea să aibă mamele mai puțini bani? Dar invers, trebuie să ne întrebăm, inclusiv comparat cu alte țări europene, câți bani ne putem permite pentru a plăti indemnizații la mame. În Germania sunt, cred că 65% din ultimul venit. Plafonul în Germania este exact plafonul pe care îl avem în în România, explică liderul USR. Citiți și: Ilie Bolojan spune că nu s-ar acoperi gaura din buget dacă taie acum salariile directorilor, chiar și cu 70%, dar nu vor scăpa: „Va fi o PRIORITATE”
Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri este o măsură definitivă / Ce spune despre programul Rabla
Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile. „Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna, marți seara, la Antena 3 CNN. Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă” El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”. „Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna. Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare. „Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna. Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA. „În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna. Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.
Pensii mai mici cu 380 lei pentru această categorie de pensionari din România, de la 1 august 2025
Începând de la 1 august 2025, mulți pensionari vor încasa venituri mai mici în urma aplicării Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), asta în vreme ce parlamentarii au cheltuieli lunare de 35.000 lei. Sindicaliștii, bugetarii cu veniturile mici și pensionarii consideră pachetele fiscale ale guvernului Bolojan drept „o mare nedreptate”. Potrivit Newsweek, premierul Ilie Bolojan a anunțat trei valuri de măsuri de austeritate pentru a acoperi deficitul bugetar de 9%, încercând să reducă datoria publică care tocmai a ajuns la 60%. Primul val de austeritate Introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei pentru ca în anul 2026 să se adune suma de 4.000.000.000 de lei. Ca urmare a plății CASS și a impozitului, pensionarii vor pierde, în medie, suma de 210 de lei: românii cu pensii de 3.500 de lei vor pierde 95 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.000 de lei vor pierde 190 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.500 de lei vor pierde 285 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 5.500 de lei vor pierde 380 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 6.000 de lei vor pierde 570 de lei după plata CASS și a impozitului; Pensiile nu se vor mai indexa cu 7% de la 1 ianuarie 2026. Al doilea val de austeritate Premierul Ilie Bolojan a promis că va tăia pensiile speciale în al doilea val, promis pentru lunile iulie-august. De asemenea, guvernul va reduce numărul de posturi în consiliile de administrație. Potrivit Newsweek, un director dintr-o companie de energie are venituri de 63.000 de lei. „Se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual”, arată BNS. Autorul recomandă: Calcul complet | Ce pensie vei avea după „recalcularea” CASS, dacă acum primești 5.000 lei
Ilie Bolojan: „PENSIILE SPECIALE vor fi ATACATE în pachetul doi, sau trei”
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România este singura țară din lume în care judecătorii se pensionează la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, ”care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani”. Aceasta ar însemna maxim luna august, conform programului asumat. Pe scurt, magistrații nu se vor mai putea pensiona la 48 de ani. Din care, 28 studii și copilărie. Întrebat despre pensiile speciale, șeful Guvernului a precizat că în pachetul fiscal doi sau trei va fi abordată și această problemă. Cel mai târziu în pachetul doi sau trei, vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim, și este pur și simplu o necesitate socială. Pensionar la 20 de ani, de muncă Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani, remarcă Bolojan. Acesta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie”, a spus, la Știrile Pro Tv, Bolojan. Minimă justiție socială și minim respect Potrivit șefului Guvernului, ieșirea la pensie a magistraților la 48 de ani trebuie corectată, fiind un aspect ”care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățeni’. ‘În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri, încheie Bolojan. Reamitim, Președintele Nicușor Dan a fost acuzat că nu a pensionat nici un magistrat întregul său mandat, de către Elena Costache, președinta CSM, care sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. Citiți și: Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ministrul Muncii, Florin Manole:”Pensiile contributive nu pot fi considerate mari, indiferent de cuantum”
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că nicio pensie contributivă nu poate fi considerată mare, fiind un drept câștigat prin contribuția de o viață. Ministrul a punctat că pentru protejarea puterii de cumpărare există măsuri complementare, precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili la energie și plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Întrebat despre înghețarea pensiilor, cu valoarea punctului de referință menținută la 81 de lei, ministrul a spus că este „extrem de greu” să trăiești cu sume modeste, invocând experiența personală din studenție când lucra pe salariu minim. Referitor la pragul de 3.000 de lei, ministrul a spus că a fost „decizia coaliției”. Pensionarii cu venituri peste media sistemului vor plăti, din august, o contribuție de 10% pentru sănătate (CASS), dar doar pentru partea de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei. Măsura face parte din pachetul de austeritate asumat de Guvern și va avea impact direct asupra veniturilor a sute de mii de pensionari. Exemplu concret: cât se reține din pensie Premierul a oferit un calcul simplu pentru a clarifica modul de aplicare: „La o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 3.000 şi 4.000, adică 100 de lei”. Cât pierd lunar pensionarii după aplicarea CASS: Pensie 3.500 lei → CASS: 50 de lei Pensie 4.000 lei → CASS: 100 de lei Pensie 4.500 lei → CASS: 150 de lei Pensie 5.000 lei → CASS: 200 de lei Pensie 5.200 lei → CASS: 220 de lei Pensie 6.000 lei → CASS: 300 de lei CITEȘTE ȘI: Câți bani pierd pensionarii după aplicarea CASS de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Ce se întâmplă cu cei care au o pensie sub acest prag Ilie Bolojan, după întâlnirea cu liderii de SINDICATE: Propunerile vor fi analizate și incluse în pachetul de măsuri, dacă va fi posibil Miniștrii Finanțelor, Muncii, Sănătății și Educației explică taxele și IMPOZITELE anunțate de premierul Ilie Bolojan Radu Miruță a pornit procedura de demitere a conducerii Salrom, după dezastrul de la Praid. Bani cheltuiți pe o „paranghelie”, descoperiți de ministru Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele