CCR a amânat pentru a doua oară decizia privind pensiile magistraţilor. Când este așteptată o decizie
Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege. De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecțiile de neconstituționalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme. Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum și cea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri s-a află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Până când vor fi plafonate salariile și pensiile? Anunțul făcut de Ilie Bolojan
Salariile bugetarilor și pensiile vor fi menținute la nivelul actual până la finalul lui 2026, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Prima TV. Șeful Guvernului a explicat că decizia este esențială pentru a controla deficitul bugetar, care ar trebui să scadă la circa 6% până la acea dată. „Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a spus Bolojan. Măsurile de echilibrare, necesare pentru asigurarea stabilității financiare a țării Premierul a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetului nu este creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în economie. El a arătat că doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul fiind retrași din activitate sau beneficiind de forme de asistență socială ori pensii de invaliditate. „Creșterea vârstei de pensionare a însemnat eliminarea posibilităților de pensionare anticipată sau la 48- 50 de ani, pentru că nu mai este sustenabil nici economic, nici social”, a precizat Bolojan. El a adăugat că măsurile de echilibrare sunt necesare pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.
Începe a doua etapă a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari
A doua etapă a recalculării pensiilor a început, iar o categorie de pensionari vor primi bani suplimentari. Sunt vizați românii care au ieșit la pensie și au beneficiat de sporuri pentru ore suplimentare, prime sau al 13-lea salariu. Ei vor primi sume suplimentare de bani în urma recalculării pensiilor. Peste 100.000 de dosare sunt verificate și introduse în plată. Câți bani în plus ar putea să primească pensionarii În jur de 220.000 de dosare au fost în lucru la Casele de Pensii din întreaga țară, iar în București, sunt în jur de 18.000 de cereri pentru recalcularea pensiei. Creșterea medie ar fi de 100 de lei. FOTO: Shutterstock „Acum le-am primit de la firmă și a durat mult până mi le-a făcut și acum am depus să vedem ce se întâmplă dacă mai primesc ceva. Sănătate să fie”, a spus Tudor Paraschiv, pensionar, pentru Știrile PRO TV. Tudor Paraschiv a spus că a așteptat din martie să obțină adeverințele. Ce trebuie să facă pensionarii dacă primesc decizii de respingere din partea Casei de Pensii Mariana Șerbănescu, director executiv adjunct al Casei de Pensii a Municipiului București, a declarat: „Sunt două categorii, sunt cei care le aveau deja depuse la dosar și acelea sunt prelucrate din oficiu și sunt cei care le-au depus după data de 1 septembrie, practic, nu au reușit să obțină adeverințele de angajator sau de la deținătorul de arhive. Noi le prelucrăm în funcție de numărul de dosar, cronologic. Dacă erau la dosar primesc retroactiv de la 1 septembrie, cei care le-au adus ulterior, în luna iunie, primesc în luna următoare depunerii cererii.” Pensionarii care au primit o decizie de respingere din partea Casei de Pensii, trebuie să ia legătura cu fostul angajator. Pot exista greșeli în completarea adeverinței, iar astfel de probleme pot fi ușor corectate. Casa de Pensii acceptă atât adeverințele întocmite conform noii legi a pensiilor, cât și adeverințele mai vechi, cu condiția să fie corect completate, respectând forma și conținutul cerut, potrivit Știrile PRO TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege
Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de anul pensionarii
Românii care ies la pensie în acest an vor primi un venit calculat în funcție de vechime: 2.958 de lei după 30 de ani, 3.754 lei după 35 de ani și 4.665 lei după 40 de ani. Însă, numai într-un scenariu moderat, în care valoarea punctului de referință crește cu 3% pe an. Calculul pensiei: Cuantumul pensiei reprezint[ numărul total de puncte x valoarea punctului de referință (VPR). Estimarea este pentru salariul mediu pe economie. Am pornit de la VPR, adică 91 de lei pentru anul 2025 și am construit două scenarii pentru evoluția VPR după acest an. În acest caz: a) scenariul moderat: VPR crește cu 3% anual. b) scenariul optimist: VPR crește cu 6% anual. Am creat trei scenarii de contribuție (ani lucrați la momentul pensionării): a)30 ani de contribuţie (punct contributiv = 30) → stabilitate calculată conform regulii (ani 26–30): +2,5 puncte → total puncte = 32,5. b)35 ani de contribuţie → stabilitate = 6,25 → total puncte = 41,25. c) 40 ani de contribuţie → stabilitate = 11,25 → total puncte = 51,25. Am aplicat punctele de stabilitate conform exemplului folosit anterior: 0,5 p/an pentru 26–30; 0,75 p/an pentru 31–35; 1 p/an pentru >35.) Decrețeii născuți în anul 1970 sau înainte, care vor ieși la pensie în anul 2030 (majoritatea vor fi septuagenari) , ar putea primi 3.429 lei (în scenariul moderat) sau 3.597 lei (în scenariul optimist) după 30 de ani, 4.351 sau 5.023 lei după 35 ani, 5.406 sau 6.233 lei după 40 de ani vechime în câmpul muncii și de cotizație. Prima cohortă de mileniali (românii născuți în anul 1980) va ieși la pensie abia prin anul 2050, când vor avea vârsta de 70 ani. În scenariul moderat, ar putea câștiga 6.198 de lei sau 12.902 lei (în scenariul optimist) după 30 de ani , 7.970 sau 16.273 lei după 35 ani, 9.873 sau 20.137 lei după 40 de ani de cotizație. Autorul recomandă: Pensionarii care vor primi un AJUTOR de 400 de lei, în decembrie 2025. Ministrul Muncii: „Avem aceşti bani în buget” Cum se calculează pensia pentru românii care au lucrat mulți ani în ture de 12 sau 24 de ore Tabelul pensiilor în România | Câți bani vei primi la pensie, cu exactitate, în funcție de actualul tău salariu
Ministrul Muncii: 2,75 milioane de pensionari vor primi a doua tranșă a ajutorului de 800 lei
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat că aproximativ 2,75 milioane de pensionari cu venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei vor beneficia în decembrie 2025 de a doua tranșă a ajutorului de 800 lei acordat în acest an, în valoare de 400 lei. Potrivit ministrului Muncii, fondurile sunt asigurate în buget și vor ajunge la persoanele cele mai afectate în această perioadă. „Știm că nu rezolvă toate problemele cotidiene, dar aduce un sprijin concret în prag de iarnă. Este o măsură de protecție socială la care nu am renunțat și care va fi binevenită”, a precizat Petre Florin Manole. Această tranșă vine ca un ajutor suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, pentru a face față cheltuielilor de sezon. Ministrul Muncii spune că pensiile ar trebui plătite pe card Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat recent că pensiile ar trebui plătite pe card, deoarece costurile cu Poșta Română sunt de 10 ori mai mari, relatează gandul.ro. Ministrul spune că plata cu cardul înseamnă o viteză mai mare, „o capacitate de a realoca resurse umane care astăzi aleargă din sat în sat către alte domenii de activitate și o scădere considerabilă a cheltuielilor pe care Casa Națională de Pensii le are astăzi când vorbim. Plus că, dacă am face o comparație cu alocațiile, marea majoritate a alocațiilor merg pe card”. N-ați auzit niciodată nicio știre și nici nu aveați de ce să fie auzit o știre că s-ar putea să întârzie alocațiile, pentru că alocațiile, fiind majoritatea lor pe card, intră insa instantaneu, mai spune Manole.
Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără bani pentru pensii și salarii
Într-un interviu acordat către Antena 3 CNN, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului bancar Mugur Isărescu, a avertizat că România ar putea intra în situația Greciei în anul următor. El a afirmat că statul român riscă o depreciere de curs puternică și riscă să nu mai aibă bani de salarii și pensii în 2026, iar majorările de impozite sunt inevitabile dacă nu are loc o creștere economică semnificativă de 2%. „Dacă nu suntem oameni serioşi şi nu ne facem treaba, rămânem fără bani pentru salarii şi pensii. Dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite.Să știți că până la urmă TVA-ul este cel mai ușor de aplicat impozit. Este impozitul care se aplică cum ar veni, de azi pe mâine, la toată lumea, se aplică, iar efectele se văd imediat. Sigur, există și inflație pe care o ai, din asta, există o scădere a puterii de cumpărare, dar eu n-aș merge până acolo în acest moment. Eu zic în acest moment că lucrurile pot să se așeze pe o cale onorabilă, fără să ajungem acolo”, a spus Eugen Rădulescu „Putem ajunge mult mai rău (N.r. – decât TVA-ul de 24%). Riscăm depreciere de curs puternică, riscăm să nu mai avem bani pentru salarii, pentru pensii. Ne putem uita la ce s-a întâmplat în Grecia și aici am fi dacă nu reușim să fim oameni serioși și să ne facem treaba”, a subliniat consilierul guvernatorului BNR. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Care sunt cele mai bune sisteme de pensii din Uniunea Europeană și unde se află România
Mai multe state din Uniunea Europeană (UE) au implementat modele care uşurează pasul către pensionare, oferind diverse variante flexibile de lucru cu mult înainte de atingerea pragului legal de retragere din câmpul muncii. Conform unor studii recente, pensionarea este unul dintre cele mai stresante evenimente din viață, aflându-se pe locul 10 (din 43) pe scala Holmes-Rahe, alături de divorț. Din cauza stresului generat de această schimbare bruscă, în multe ţări europene s-au căutat şi chiar găsit soluţii care să faciliteze tranziția de la munca activă la pensionare. Acest lucru implică, în general, mai puține ore de lucru, noi forme de implicare socială sau securitate financiară suplimentară, prin intermediul fondurilor de pensii. De exemplu, Slovenia e o ţară în care vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, la fel ca şi în România. De la începutul anului viitor guvernul de la Ljubljana va implementa un nou set de reguli pentru angajaţii cu vârsta de peste 58 de ani, precum și pentru cei cu peste 35 de ani de vechime. Astfel, din 2026 va intra în vigoare o nouă lege care introduce așa-numitul model 80-90-100, ceea ce înseamnă lucrul a 80% din orele de lucru, 90% din salariu și 100% din contribuțiile plătite. Persoanele care îndeplinesc cerințele de vârstă sau vechime în muncă vor putea astfel să aleagă la locul de muncă dacă doresc să lucreze șase ore pe zi sau să aibă liber vinerea şi, implicit, un weekend prelungit… și fără să piardă din cuantumul viitoarei pensii. Mai mult, până în 2028 este planificată o extindere suplimentară a măsurilor, cum ar fi un supliment pentru lucrul în zilele de sâmbătă, o primă obligatorie de Crăciun și o săptămână de lucru de 30 de ore. Proiectul este inspirat de experiențele din Islanda, Irlanda și Germania, unde practici similare au avut rezultate pozitive la nivelul populaţiei şi nu au afectat procesul de producţie. Un alt exemplu interesant este în Japonia, acolo unde una dintre cele mai faimoase filosofii de acolo se numește ikigai și este adânc înrădăcinată în cultura niponă. Termenul poate fi tradus ca „motivul de a trăi” și este o combinație între ceea ce iubim, ceea ce știm să facem bine, de ce are nevoie lumea și ce ne poate aduce o recompensă – care nu trebuie neapărat să fie financiară. Mulți vârstnici japonezi își găsesc „ikigai” tocmai continuând să muncească sau implicându-se în activități sociale, chiar și după ieșirea la pensie. Pentru ei, munca nu este doar o chestiune de supraviețuire economică, ci o modalitate de a menține scopul, contactele sociale și structura zilnică a vieții. În țara noastră, sistemul de pensii se bazează pe patru piloni, primii doi fiind obligatorii și incluzând contribuții din salariu, în timp ce al treilea şi al patrulea constau în fonduri de pensii facultative şi, respectiv, ocupaţionale, scrie Fanatik. Ultimele două au devenit din ce în ce mai importante, ca modalitate de a crea o securitate financiară suplimentară, iar un avantaj în plus este dat de faptul că statul încurajează pensiile facultative prin contribuţii deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an. Pe de altă parte, olandezii au venit cu un concept de muncă tranzițională, ceea ce înseamnă că un lucrător de 50 sau 60 de ani își poate reduce orele de lucru, în timp ce venitul său este stabilizat printr-o combinație de salariu și pensie. De exemplu, o profesoară din Utrecht, după 35 de ani de muncă, nu mai este obligată să predea norma 20 de ore pe săptămână. În schimb, poate alege să lucreze numai trei zile, iar sistemul de pensii compensează diferența. Statisticile arată că Olanda este țara cu cel mai mare număr de lucrători cu jumătate de normă din zona euro. Până la 42% dintre angajați lucrează cu jumătate de normă, iar ponderea este deosebit de mare în rândul femeilor (63%). Între 2013 și 2024, numărul pensionarilor care lucrează a crescut de la 105.000 la 254.000, ceea ce demonstrează popularitatea soluțiilor flexibile. Conform unui studiu realizat de centrul olandez de pensionare Netspar, lucrătorii activi care au folosit munca de tranziție au raportat o sănătate mintală mai bună, mai puțină anxietate legată de bani și o adaptare ulterioară mai ușoară la viaţa de pensionar. Pe de altă parte, angajatorii au beneficiat de pe urma păstrării pe termen mai îndelungat a angajaților cu experiență, inclusiv a transferului de cunoștințe către generațiile mai tinere. Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă. Există o categorie de pensionari care riscă să își piardă pensia, dacă nu trimit certificatul de viață la timp. O săptămână îi desparte de această măsură dură, scrie newsweek.ro. Pensionarii români care se află în străinătate au obligația să depună un document, ca să nu rămână fără pensie. Termenul-limită este 30 septembrie 2025. Casa Națională de Pensii Publice le reamintește pensionarilor români, care locuiesc într-o altă țară, că au obligația de a depune Certificatul de viață. Documentul are scopul de a atesta faptul că pensionarul este în viață. Fără acest certificat depus, pensionarul nu mai beneficiază de pensie. Termen-limită 30 septembrie 2025 Conform noii Legi a pensiilor, care a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2024, certificatul trebuie depus de două ori pe an. Certificatul se treimite în perioada 1 ianuarie – 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic și în perioada 1 iulie – 30 septembrie, pentru a doua verificare. Astfel, pentru a doua verificare din 2025, pensionarii pot deja trimite certificatul de viață. Dacă aceste certificate nu sunt trimise la timp, pensia nu se mai acordă începând cu luna viitoare. Reluarea plății pensiei se va realiza după transmiterea acestui Certificat de viață, de la data suspendării. Cum se transmite certificatul de viață Casa de Pensii Sălaj informează că documentul certificat de viață poate fi trimis prin email sau poștă. „Certificatul de viață trebuie să fie semnat în fața unei autorități legale din statul de domiciliu sau de ședere permanentă în partea B (ex. notar, ambasadă, consulat, medici de familie din statul de domiciliu/reședință,INAS,INCA,ITAL-UIL). Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că persoana se află în viață”, se arată în anunț. Ce trebuie să facă pensionarii Casele de pensii nu mai trimit formularele către pensionari, pentru a fi completate și trimise. Fiecare beneficiar trebuie să descarce certificatul de pe site-ul CNPP sau al casei teritoriale de pensii, să-l completeze și să îl trimită în timp util. Cine poate semna certificatul de viață Potrivit legii, certificatul de viață poate fi semnat de autoritățile administrative, avocați, medici de familie, funcționari bancari, reprezentanți ai primăriilor. Chiar dacă funcționarii autorităților străine (nu românești în altă țară) nu sunt obligați să semneze actul, primăriile acceptă de regulă aceste cereri. O variantă de siguranță este notarul public, dar acesta implică, desigur, costuri. Situația noilor pensionari În cazul celor pensionați de curând, ordinul prin care sunt stabilite reglementările privind Certificatul de viață relevă: „În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a unor drepturi de pensie și cu o scrisoare de informare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață”. „În situația în care beneficiarii nerezidenți au transmis direct casei teritoriale de pensii competente sau prin intermediul instituției de asigurări sociale de pe teritoriul statului de ședere obișnuită detaliile bancare actuale, în perioada menționată mai sus, de 6 luni, obligația confirmării existenței noilor beneficiari nerezidenți prin transmiterea unui certificat de viață se stinge”. Autorul recomandă
Jumătate dintre vârstnicii din România își primesc pensiile prin poștă. Situația a fost semnalată de ministrul muncii
Mulți dintre vârstnicii României încă își primesc pensiile prin poștă, în anul 2025, în timp ce în țările dezvoltate nu doar că se vorbește de renunțarea la banii cash, dar și despre revoluția A.I. În 2025, mii de pensionari stau pe scaune sau pe băncile din fața caselor, așteptând să vină poștașii cu pensiile. Circa 520.000 de pensionari primesc pensia prin poștă. Numai 80.000 utilizează carduri bancare pentru a-și retrage banii și foarte puțini folosesc telefoane cu aplicații bancare pentru a-și face cumpărăturile online. Motivele? Mulți pensionari nu se pricep la tehnologia cardurilor bancare, iar alții nu vor nici să audă. Potrivit Kanal D, ministrul Muncii a semnalat că mulți pensionari trăiesc în sate abandonate care nu au niciun bancomat. Statul are însă cheltuieli prea mari pentru a distribui pensiile. Alții se tem de hackeri. Chiar și dacă au bancomat, pensionarii îl evită. Se tem că bancomatul le-ar „înghiți” cardurile. Potrivit BNR, România este pe ultimul loc din UE la numărul de bancomate. Doar în jur de 1.000 de bancomate sunt amplasate în țară. Sursa Video: Kanal D Autorul recomandă: Data exactă când intră pensiile pe card, în septembrie 2025. Ce transmite CNPP
Senatul se reunește în ședință, miercuri. Proiectul de lege legat de pensiile magistraților creat la inițiativa lui Crin Antonescu va fi respins
Senatorii se vor reuni miercuri, 20 august, într-o ședință extraordinară, au precizat surse politice pentru Gândul. Pe ordinea de zi ar urma să se afle proiectul inițiat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian referitor la pensiile magistraților. Reamintim că proiectul a fost depus în Parlament în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2025, după ce Crin Antonescu le-a cerut liderilor coaliției care l-au susținut „să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură”. Sursele Gândul au mai precizat că acest proiect va fi respins de Senat, miercuri, astfel încât să nu se suprapună cu reforma pensiilor magistraților anunțată de Guvernul Ilie Bolojan. În acest sens, marți ar urma să aibă loc ședința Biroului Permanent al Senatului, la ora 17.00, urmând ca plen să fie organizat miercuri, în regim hibrid, cel mai probabil la ora 12.00, au mai precizat surse politice pentru Gândul. Ce prevede proiectul care va fi respins Proiectul de lege a trecut deja de Camera Deputaților, acolo unde a primit 259 de voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, iar un deputat nu a votat. Proiectul prevede, în esență, creșterea vârstei de pensionare a magistraților. În forma adoptată de Camera Deputaților, vârsta de pensionare ar fi urmat să crească direct la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, s-ar fi putut pensiona la această vârstă doar magistrații care au o vechie de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. În forma adoptată de Camera Deputaților se mai preciza că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Proiectul mai prevedea și sancțiuni pentru cei care nu au îndeplinită vechimea necesară la împlinirea vârstei de pensionare. „De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație şi Justiție, de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în proiect. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan În ceea ce privește reforma anunțată de Ilie Bolojan, Guvernul vrea să ridice perioada vechimii în muncă necesară pensionării de la 25 la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcții din justiție. Vârsta de pensionare este și în cazul acestei reforme tot 65 de ani. În cee ace privește cuantumul pensiei, proiectul anunțat de Ilie Bolojan prevede că pensia de serviciu a magistraților nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ședință de Guvern extraordinară. Executivul va adopta OUG pentru suspendarea unor investiții Sindicatele din învăţământ îl acuză pe premierul Bolojan că DEZINFORMEAZĂ când spune că norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani Magistrații au și mai multe semne de întrebare, după discuțiile cu Bolojan: „Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil”