Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de anul pensionarii
Românii care ies la pensie în acest an vor primi un venit calculat în funcție de vechime: 2.958 de lei după 30 de ani, 3.754 lei după 35 de ani și 4.665 lei după 40 de ani. Însă, numai într-un scenariu moderat, în care valoarea punctului de referință crește cu 3% pe an. Calculul pensiei: Cuantumul pensiei reprezint[ numărul total de puncte x valoarea punctului de referință (VPR). Estimarea este pentru salariul mediu pe economie. Am pornit de la VPR, adică 91 de lei pentru anul 2025 și am construit două scenarii pentru evoluția VPR după acest an. În acest caz: a) scenariul moderat: VPR crește cu 3% anual. b) scenariul optimist: VPR crește cu 6% anual. Am creat trei scenarii de contribuție (ani lucrați la momentul pensionării): a)30 ani de contribuţie (punct contributiv = 30) → stabilitate calculată conform regulii (ani 26–30): +2,5 puncte → total puncte = 32,5. b)35 ani de contribuţie → stabilitate = 6,25 → total puncte = 41,25. c) 40 ani de contribuţie → stabilitate = 11,25 → total puncte = 51,25. Am aplicat punctele de stabilitate conform exemplului folosit anterior: 0,5 p/an pentru 26–30; 0,75 p/an pentru 31–35; 1 p/an pentru >35.) Decrețeii născuți în anul 1970 sau înainte, care vor ieși la pensie în anul 2030 (majoritatea vor fi septuagenari) , ar putea primi 3.429 lei (în scenariul moderat) sau 3.597 lei (în scenariul optimist) după 30 de ani, 4.351 sau 5.023 lei după 35 ani, 5.406 sau 6.233 lei după 40 de ani vechime în câmpul muncii și de cotizație. Prima cohortă de mileniali (românii născuți în anul 1980) va ieși la pensie abia prin anul 2050, când vor avea vârsta de 70 ani. În scenariul moderat, ar putea câștiga 6.198 de lei sau 12.902 lei (în scenariul optimist) după 30 de ani , 7.970 sau 16.273 lei după 35 ani, 9.873 sau 20.137 lei după 40 de ani de cotizație. Autorul recomandă: Pensionarii care vor primi un AJUTOR de 400 de lei, în decembrie 2025. Ministrul Muncii: „Avem aceşti bani în buget” Cum se calculează pensia pentru românii care au lucrat mulți ani în ture de 12 sau 24 de ore Tabelul pensiilor în România | Câți bani vei primi la pensie, cu exactitate, în funcție de actualul tău salariu
Ministrul Muncii: 2,75 milioane de pensionari vor primi a doua tranșă a ajutorului de 800 lei
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat că aproximativ 2,75 milioane de pensionari cu venituri mai mici sau egale cu 2.574 lei vor beneficia în decembrie 2025 de a doua tranșă a ajutorului de 800 lei acordat în acest an, în valoare de 400 lei. Potrivit ministrului Muncii, fondurile sunt asigurate în buget și vor ajunge la persoanele cele mai afectate în această perioadă. „Știm că nu rezolvă toate problemele cotidiene, dar aduce un sprijin concret în prag de iarnă. Este o măsură de protecție socială la care nu am renunțat și care va fi binevenită”, a precizat Petre Florin Manole. Această tranșă vine ca un ajutor suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, pentru a face față cheltuielilor de sezon. Ministrul Muncii spune că pensiile ar trebui plătite pe card Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat recent că pensiile ar trebui plătite pe card, deoarece costurile cu Poșta Română sunt de 10 ori mai mari, relatează gandul.ro. Ministrul spune că plata cu cardul înseamnă o viteză mai mare, „o capacitate de a realoca resurse umane care astăzi aleargă din sat în sat către alte domenii de activitate și o scădere considerabilă a cheltuielilor pe care Casa Națională de Pensii le are astăzi când vorbim. Plus că, dacă am face o comparație cu alocațiile, marea majoritate a alocațiilor merg pe card”. N-ați auzit niciodată nicio știre și nici nu aveați de ce să fie auzit o știre că s-ar putea să întârzie alocațiile, pentru că alocațiile, fiind majoritatea lor pe card, intră insa instantaneu, mai spune Manole.
Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără bani pentru pensii și salarii
Într-un interviu acordat către Antena 3 CNN, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului bancar Mugur Isărescu, a avertizat că România ar putea intra în situația Greciei în anul următor. El a afirmat că statul român riscă o depreciere de curs puternică și riscă să nu mai aibă bani de salarii și pensii în 2026, iar majorările de impozite sunt inevitabile dacă nu are loc o creștere economică semnificativă de 2%. „Dacă nu suntem oameni serioşi şi nu ne facem treaba, rămânem fără bani pentru salarii şi pensii. Dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite.Să știți că până la urmă TVA-ul este cel mai ușor de aplicat impozit. Este impozitul care se aplică cum ar veni, de azi pe mâine, la toată lumea, se aplică, iar efectele se văd imediat. Sigur, există și inflație pe care o ai, din asta, există o scădere a puterii de cumpărare, dar eu n-aș merge până acolo în acest moment. Eu zic în acest moment că lucrurile pot să se așeze pe o cale onorabilă, fără să ajungem acolo”, a spus Eugen Rădulescu „Putem ajunge mult mai rău (N.r. – decât TVA-ul de 24%). Riscăm depreciere de curs puternică, riscăm să nu mai avem bani pentru salarii, pentru pensii. Ne putem uita la ce s-a întâmplat în Grecia și aici am fi dacă nu reușim să fim oameni serioși și să ne facem treaba”, a subliniat consilierul guvernatorului BNR. Sursa Video: Antena 3 CNN Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Care sunt cele mai bune sisteme de pensii din Uniunea Europeană și unde se află România
Mai multe state din Uniunea Europeană (UE) au implementat modele care uşurează pasul către pensionare, oferind diverse variante flexibile de lucru cu mult înainte de atingerea pragului legal de retragere din câmpul muncii. Conform unor studii recente, pensionarea este unul dintre cele mai stresante evenimente din viață, aflându-se pe locul 10 (din 43) pe scala Holmes-Rahe, alături de divorț. Din cauza stresului generat de această schimbare bruscă, în multe ţări europene s-au căutat şi chiar găsit soluţii care să faciliteze tranziția de la munca activă la pensionare. Acest lucru implică, în general, mai puține ore de lucru, noi forme de implicare socială sau securitate financiară suplimentară, prin intermediul fondurilor de pensii. De exemplu, Slovenia e o ţară în care vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, la fel ca şi în România. De la începutul anului viitor guvernul de la Ljubljana va implementa un nou set de reguli pentru angajaţii cu vârsta de peste 58 de ani, precum și pentru cei cu peste 35 de ani de vechime. Astfel, din 2026 va intra în vigoare o nouă lege care introduce așa-numitul model 80-90-100, ceea ce înseamnă lucrul a 80% din orele de lucru, 90% din salariu și 100% din contribuțiile plătite. Persoanele care îndeplinesc cerințele de vârstă sau vechime în muncă vor putea astfel să aleagă la locul de muncă dacă doresc să lucreze șase ore pe zi sau să aibă liber vinerea şi, implicit, un weekend prelungit… și fără să piardă din cuantumul viitoarei pensii. Mai mult, până în 2028 este planificată o extindere suplimentară a măsurilor, cum ar fi un supliment pentru lucrul în zilele de sâmbătă, o primă obligatorie de Crăciun și o săptămână de lucru de 30 de ore. Proiectul este inspirat de experiențele din Islanda, Irlanda și Germania, unde practici similare au avut rezultate pozitive la nivelul populaţiei şi nu au afectat procesul de producţie. Un alt exemplu interesant este în Japonia, acolo unde una dintre cele mai faimoase filosofii de acolo se numește ikigai și este adânc înrădăcinată în cultura niponă. Termenul poate fi tradus ca „motivul de a trăi” și este o combinație între ceea ce iubim, ceea ce știm să facem bine, de ce are nevoie lumea și ce ne poate aduce o recompensă – care nu trebuie neapărat să fie financiară. Mulți vârstnici japonezi își găsesc „ikigai” tocmai continuând să muncească sau implicându-se în activități sociale, chiar și după ieșirea la pensie. Pentru ei, munca nu este doar o chestiune de supraviețuire economică, ci o modalitate de a menține scopul, contactele sociale și structura zilnică a vieții. În țara noastră, sistemul de pensii se bazează pe patru piloni, primii doi fiind obligatorii și incluzând contribuții din salariu, în timp ce al treilea şi al patrulea constau în fonduri de pensii facultative şi, respectiv, ocupaţionale, scrie Fanatik. Ultimele două au devenit din ce în ce mai importante, ca modalitate de a crea o securitate financiară suplimentară, iar un avantaj în plus este dat de faptul că statul încurajează pensiile facultative prin contribuţii deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an. Pe de altă parte, olandezii au venit cu un concept de muncă tranzițională, ceea ce înseamnă că un lucrător de 50 sau 60 de ani își poate reduce orele de lucru, în timp ce venitul său este stabilizat printr-o combinație de salariu și pensie. De exemplu, o profesoară din Utrecht, după 35 de ani de muncă, nu mai este obligată să predea norma 20 de ore pe săptămână. În schimb, poate alege să lucreze numai trei zile, iar sistemul de pensii compensează diferența. Statisticile arată că Olanda este țara cu cel mai mare număr de lucrători cu jumătate de normă din zona euro. Până la 42% dintre angajați lucrează cu jumătate de normă, iar ponderea este deosebit de mare în rândul femeilor (63%). Între 2013 și 2024, numărul pensionarilor care lucrează a crescut de la 105.000 la 254.000, ceea ce demonstrează popularitatea soluțiilor flexibile. Conform unui studiu realizat de centrul olandez de pensionare Netspar, lucrătorii activi care au folosit munca de tranziție au raportat o sănătate mintală mai bună, mai puțină anxietate legată de bani și o adaptare ulterioară mai ușoară la viaţa de pensionar. Pe de altă parte, angajatorii au beneficiat de pe urma păstrării pe termen mai îndelungat a angajaților cu experiență, inclusiv a transferului de cunoștințe către generațiile mai tinere. Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă. Există o categorie de pensionari care riscă să își piardă pensia, dacă nu trimit certificatul de viață la timp. O săptămână îi desparte de această măsură dură, scrie newsweek.ro. Pensionarii români care se află în străinătate au obligația să depună un document, ca să nu rămână fără pensie. Termenul-limită este 30 septembrie 2025. Casa Națională de Pensii Publice le reamintește pensionarilor români, care locuiesc într-o altă țară, că au obligația de a depune Certificatul de viață. Documentul are scopul de a atesta faptul că pensionarul este în viață. Fără acest certificat depus, pensionarul nu mai beneficiază de pensie. Termen-limită 30 septembrie 2025 Conform noii Legi a pensiilor, care a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2024, certificatul trebuie depus de două ori pe an. Certificatul se treimite în perioada 1 ianuarie – 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic și în perioada 1 iulie – 30 septembrie, pentru a doua verificare. Astfel, pentru a doua verificare din 2025, pensionarii pot deja trimite certificatul de viață. Dacă aceste certificate nu sunt trimise la timp, pensia nu se mai acordă începând cu luna viitoare. Reluarea plății pensiei se va realiza după transmiterea acestui Certificat de viață, de la data suspendării. Cum se transmite certificatul de viață Casa de Pensii Sălaj informează că documentul certificat de viață poate fi trimis prin email sau poștă. „Certificatul de viață trebuie să fie semnat în fața unei autorități legale din statul de domiciliu sau de ședere permanentă în partea B (ex. notar, ambasadă, consulat, medici de familie din statul de domiciliu/reședință,INAS,INCA,ITAL-UIL). Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că persoana se află în viață”, se arată în anunț. Ce trebuie să facă pensionarii Casele de pensii nu mai trimit formularele către pensionari, pentru a fi completate și trimise. Fiecare beneficiar trebuie să descarce certificatul de pe site-ul CNPP sau al casei teritoriale de pensii, să-l completeze și să îl trimită în timp util. Cine poate semna certificatul de viață Potrivit legii, certificatul de viață poate fi semnat de autoritățile administrative, avocați, medici de familie, funcționari bancari, reprezentanți ai primăriilor. Chiar dacă funcționarii autorităților străine (nu românești în altă țară) nu sunt obligați să semneze actul, primăriile acceptă de regulă aceste cereri. O variantă de siguranță este notarul public, dar acesta implică, desigur, costuri. Situația noilor pensionari În cazul celor pensionați de curând, ordinul prin care sunt stabilite reglementările privind Certificatul de viață relevă: „În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a unor drepturi de pensie și cu o scrisoare de informare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață”. „În situația în care beneficiarii nerezidenți au transmis direct casei teritoriale de pensii competente sau prin intermediul instituției de asigurări sociale de pe teritoriul statului de ședere obișnuită detaliile bancare actuale, în perioada menționată mai sus, de 6 luni, obligația confirmării existenței noilor beneficiari nerezidenți prin transmiterea unui certificat de viață se stinge”. Autorul recomandă
Jumătate dintre vârstnicii din România își primesc pensiile prin poștă. Situația a fost semnalată de ministrul muncii
Mulți dintre vârstnicii României încă își primesc pensiile prin poștă, în anul 2025, în timp ce în țările dezvoltate nu doar că se vorbește de renunțarea la banii cash, dar și despre revoluția A.I. În 2025, mii de pensionari stau pe scaune sau pe băncile din fața caselor, așteptând să vină poștașii cu pensiile. Circa 520.000 de pensionari primesc pensia prin poștă. Numai 80.000 utilizează carduri bancare pentru a-și retrage banii și foarte puțini folosesc telefoane cu aplicații bancare pentru a-și face cumpărăturile online. Motivele? Mulți pensionari nu se pricep la tehnologia cardurilor bancare, iar alții nu vor nici să audă. Potrivit Kanal D, ministrul Muncii a semnalat că mulți pensionari trăiesc în sate abandonate care nu au niciun bancomat. Statul are însă cheltuieli prea mari pentru a distribui pensiile. Alții se tem de hackeri. Chiar și dacă au bancomat, pensionarii îl evită. Se tem că bancomatul le-ar „înghiți” cardurile. Potrivit BNR, România este pe ultimul loc din UE la numărul de bancomate. Doar în jur de 1.000 de bancomate sunt amplasate în țară. Sursa Video: Kanal D Autorul recomandă: Data exactă când intră pensiile pe card, în septembrie 2025. Ce transmite CNPP
Senatul se reunește în ședință, miercuri. Proiectul de lege legat de pensiile magistraților creat la inițiativa lui Crin Antonescu va fi respins
Senatorii se vor reuni miercuri, 20 august, într-o ședință extraordinară, au precizat surse politice pentru Gândul. Pe ordinea de zi ar urma să se afle proiectul inițiat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian referitor la pensiile magistraților. Reamintim că proiectul a fost depus în Parlament în campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2025, după ce Crin Antonescu le-a cerut liderilor coaliției care l-au susținut „să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură”. Sursele Gândul au mai precizat că acest proiect va fi respins de Senat, miercuri, astfel încât să nu se suprapună cu reforma pensiilor magistraților anunțată de Guvernul Ilie Bolojan. În acest sens, marți ar urma să aibă loc ședința Biroului Permanent al Senatului, la ora 17.00, urmând ca plen să fie organizat miercuri, în regim hibrid, cel mai probabil la ora 12.00, au mai precizat surse politice pentru Gândul. Ce prevede proiectul care va fi respins Proiectul de lege a trecut deja de Camera Deputaților, acolo unde a primit 259 de voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, iar un deputat nu a votat. Proiectul prevede, în esență, creșterea vârstei de pensionare a magistraților. În forma adoptată de Camera Deputaților, vârsta de pensionare ar fi urmat să crească direct la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, s-ar fi putut pensiona la această vârstă doar magistrații care au o vechie de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. În forma adoptată de Camera Deputaților se mai preciza că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Proiectul mai prevedea și sancțiuni pentru cei care nu au îndeplinită vechimea necesară la împlinirea vârstei de pensionare. „De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație şi Justiție, de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în proiect. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan În ceea ce privește reforma anunțată de Ilie Bolojan, Guvernul vrea să ridice perioada vechimii în muncă necesară pensionării de la 25 la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcții din justiție. Vârsta de pensionare este și în cazul acestei reforme tot 65 de ani. În cee ace privește cuantumul pensiei, proiectul anunțat de Ilie Bolojan prevede că pensia de serviciu a magistraților nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ședință de Guvern extraordinară. Executivul va adopta OUG pentru suspendarea unor investiții Sindicatele din învăţământ îl acuză pe premierul Bolojan că DEZINFORMEAZĂ când spune că norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani Magistrații au și mai multe semne de întrebare, după discuțiile cu Bolojan: „Premierul nu a putut indica niciun element obiectiv și cuantificabil”
Ce pensie reală vor lua românii în anul 2045? Un economist atrage atenția și vine cu o soluție
Economistul și jurnalistul Iancu Guda atrage atenția: pensionarii din România vor avea un viitor sumbru! Vor avea de ales între a duce un trai de subzistență sau să muncească până la moarte. Ce pensii vor încasa românii din generația decrețeilor? Pensia publică reprezintă 43% din salariul mediu. În 10 ani, va coborî la 32%. Iar în 20 ani, va coborî la 25%. Asta ar însemna că viitorii pensionari vor încasa câte o pensie în valoare de 1.300 de lei, în banii de azi. Iancu Guda susține că singura soluție pentru prevenirea acestui scenariu sumbru este consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii. Însă, actualul sistem public (Pilonul I) este deja în colaps. Potrivit calculelor economistului Guda, fiecare leu virat la Pilonul II ar putea aduce o pensie de 2,3 ori mai mare decât un leu lăsat în Pilonul I. Fondurile de pensii private au avut un randament mai mare în ultimii 18 ani, de 2,5 ori peste inflație, în ciuda crizelor economice. „Nu se pierde nimic, nu se confiscă nimic. Totul ține de cum alegem să ne asigurăm viitorul”, a spus economistul, potrivit EVZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Sorin Grindeanu: „Recalcularea PENSIILOR nu este o risipă bugetară, ci o reformă necesară”
Ion Cristoiu: Și noi trebuie să ne reducem pensiile ca să plătim pensiile ucrainenilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a vorbit despre sprijinul financiar oferit Ucrainei de statele occidentale, inclusiv România. Acesta a criticat faptul că banii care ar trebui să susțină cetățenii români sunt direcționați către Kiev, în timp ce economia locală se confruntă cu dificultăți majore. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. O mare parte din bani merg la pensiile ucrainenilor Cristoiu a spus că Ucraina supraviețuiește doar datorită fondurilor externe. Cetățenii români ajung să suporte costuri suplimentare prin reducerea propriilor venituri. „Problema este că partea europeană, care trăiește numai din pericolul rusesc, are interesul chiar și să dea în scris. Pentru că nu ar putea să facă altceva. De ce fac asta? Că și noi trebuie să ne reducem pensiile și salariile ca să plătim pensiile ucrainenilor. Nu înțeleg de ce nimeni din România nu pune problema asta. (…) Ucraina este o țară, dincolo de faptul cum e pe teren, care trăiește numai și numai din stipendiile noastre, occidentului și ale noastre, da? Nu războiul. Nu, ei, pensii, toate acelea, bun. Salarii și așa mai departe.”. susține scriitorul. Ion Cristoiu: „Să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani” Publicistul a spus că România ar trebui să discute problema sprijinului financiar pentru Kiev și a propus ca măcar temporar să fie redus acest efort. „Și atunci pun o întrebare. Eu îi pun mereu și lui Bolojan. Ei vin în fiecare zi și ne iau spunând că sunt vremuri grele. Dom’le, sunt vremuri grele. Am înțeles. Intrăm chiar în insolvență. Bă, nu poți să-i scrii o scrisoare lui Zelenski să-l rugăm să ne lase măcar trei luni, să nu-i mai dăm bani?”, întreabă invitatul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Ce pensie medie lunară vor obține românii care aleg să se pensioneze anticipat
Potrivit unei legi care a fost adoptată în 2023 și a intrat în vigoare din 2024, românii care doresc să se pensioneze anticipat pentru limita de vârstă, trebuie să aibă minim 15 ani de muncă. Însă, pentru a primi banii cuveniți, aceștia trebuie să bifeze mai multe criterii, potrivit CANCAN. Pensia medie este de aproximativ 2.770 de lei. Demografia pensionarilor Potrivit statisticilor din iunie 2025, sunt 4,7 milioane de pensionari în România, iar numărul acestora va fi în creștere pe măsură ce generația decrețeilor va atinge vârsta pensionării. Fermierii, care sunt peste 500.000 la număr, vor primi o pensie mai mică, sub 700 de lei. Sunt 94.000 de beneficiari cu pensii anticipate parțiale. fiind plătiți în medie cu 2.800 de lei. 3,8 milioane de români primesc pensie la limita de vârstă, din care 2/3 sunt femei. Pensia medie se ridică la peste 3.000 de lei. Numărul pensionarilor din acest an a crescut cu peste 4.000 de persoane. Statul are de plătot 12,9 miliarde de lei în total, scrie Capital. În categoria pensionarilor pentru cazuri de invaliditate, sunt peste 400.000 de persoane, cu o pensie măruntă de 1.100 lei. 45.000 dintre ei primesc pensie pentru gradul I de invaliditate. Alți 44.000 de români primesc pensii de urmaș – în jur de 1.500 lei. Ce pensie primești în august, dacă, până acum, aveai 4.500 lei pe lună Am făcut calculul complet. Iată ce pensie primești în luna august, dacă, până acum, aveai o pensie de 4.500 de lei pe lună. Multe categorii de contribuabili plătesc contribuții de asigurări de sănătate (CASS), în contextul măsurilor de austeritate. Astfel, CASS-ul îl plătesc următoarele categorii: Coasigurații: soț/soție sau părinți fără venituri proprii. Persoanele persecutate politic (deportați în comunism, veterani, revoluționari, etc.). Beneficiarii indemnizației de șomaj. Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului. Persoanele cu venitul minim de incluziune (ajutor social conform noii legislații). Personalul monahal (membrii cultelor religioase fără venituri).Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei/lună. Sunt scutite de la plata CASS-ului următoarele persoane: Persoanele diagnosticate cu cancer (pe durata tratamentului în cadrul programelor naționale CNAS) Persoanele cu handicap. Alte categorii prevăzute de lege. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Am făcut calculul complet. Ce pensie primești în august, dacă, până acum, aveai 4.500 lei pe lună