În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Tabel pensii | Ce pensie vor avea pensionarii din România, în funcție de venit și de carieră
Un nou tabel arată ce pensie vor avea pensionarii din România, în funcție de venit și de carieră. Este un tabel estimativ și orientativ pentru mai multe salarii brute și vechimi, iar pentru aflarea lor a fost utilizată formula publică de calcul a pensiei. Vezi mai jos. Un nou tabel extins de simulare a pensiei, estimativ, întocmit de Gândul.ro, arată ce venituri pot primi pensionarii din România, în funcție de venit și de carieră. De reținut faptul că pentru această simulare a fost folosită formula publică de calcul a pensiei. De asemenea, a fost utlizat ca referință pentru calculul punctajului câștigul salarial mediu brut utilizat în fundamentarea bugetului pentru 2025 (8.620 lei). Tabel pensii: cât ar putea primi, estimativ, un pensionar din România Formulele de calcul folosite pentru estimările de mai jos: Metoda: punctaj anual ≈ (salariu brut lunar) ÷ (câștig salarial mediu brut de referință 8.620 lei). Număr total de puncte = punctaj anual × ani munciți + puncte de stabilitate (0,5 p/an pentru anii 26–30; 0,75 p/an pentru 31–35; 1 p/an pentru >35). Final: Pensia = Număr total de puncte × VPR (91 lei). Tabel pensii: calcul orientativ în funcție de venit și de carieră Calcule orientative Salariu brut de 2.000 de lei, cu 35 de ani de vechime – se estimează o pensie de 1.307 lei. Salariu brut de 2.000 de lei, cu 40 de ani de vechime – se estimează o pensie de 1.869 de lei. Salariu brut de 4.000 de lei, cu 30 de ani de vechime – se estimează o pensie de 1.563 de lei. Salariu brut de 4.000 de lei, cu 35 de ani de vechime – se estimează o pensie de 2.044 de lei. Salariu brut de 6.000 de lei, cu 30 de ani de vechime – se estimează o pensie de 2.197 de lei. Pensii estimative pentru salarii brute de 8.000 și 12.000 de lei Salariu brut de 8.000 de lei, cu 30 de ani de vechime – pensie estimată la 2.828 de lei. Salariu brut de 12.000 de lei, cu 20 de ani de vechime – pensie estimată la 2.533 de lei. Pentru un salariu brut de 12.000 de lei, cu 30 de ani de vechime, se estimează o pensie de 4.096 de lei. Pensia poate fi estimată la 6.088 de lei, dacă salariul brut de 12.000 de lei este constant, având o vechime de 40 ani de muncă. De menționat faptul că aceste simulări sunt pur orientative, având la bază un salariu constant pe toată cariera. Aceste simulări, în schimb, nu includ perioade asimilate, condiții speciale, indexări viitoare, contribuţii Pilon II, corecții sau erori individuale. Autorul recomandă: Câte puncte trebuie să acumuleze un angajat pentru a avea un venit lunar confortabil la PENSIE. Exemple de calcul pentru sume de 2.500 și 4.000 lei PENSII cu 100 de lei mai mici pentru acești pensionari din România. Ce s-a întâmplat Care este cea mai mare pensie de magistrat, în plată, din România: „Lucrurile astea trebuie corectate” Ce domenii se încadrează la Grupa I de muncă. Meseriile grele din România pentru care statul oferă facilități la pensie TABEL PENSII. Ce pensii medii vor primi pensionarii români în următorii 20 de ani: din 2026 până în 2044
Câte puncte trebuie să acumuleze un angajat pentru a avea un venit lunar confortabil la pensie. Exemple de calcul pentru sume de 2.500 și 4.000 lei
Mulți angajați români nu știu câte puncte trebuie să acumuleze pentru a atinge un venit lunar confortabil, când ies la pensie, adică o planificare esențială pentru securitatea financiară după retragerea din activitate. În contextul legislației actuale și al valorii punctului de referință de 81 lei, în 2025, este important să înțelegem cum se calculează pensia și câte puncte sunt necesare pentru a obține sume precum 2.500 sau 4.000 de lei lunar. Sistemul public de pensii din România se bazează pe contributivitate, iar pensia finală se stabilește pe baza unui calcul ce implică numărul total de puncte acumulate și valoarea punctului de referință (VPR), notează Playtech. Conform Legii nr. 360/2023 și a informațiilor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), formula aplicabilă este: Pensie = numărul total de puncte × VPR. De la 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referință este de 81 lei, conform CNPP, iar pe lângă punctele de contribuție, sistemul prevede și puncte de stabilitate pentru cei care au realizat stagii de cotizare peste limita de 25 de ani. Aceste puncte suplimentare se acordă astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 și până la 30 ani; 0,75 puncte pentru fiecare an între 30 și 35 ani; 1 punct pentru fiecare an peste 35 ani. De asemenea, punctele pot fi acordate proporțional și pentru lunile și zilele lucrate peste pragul-cadru. Exemplu de calcul: pensie de 2.500 lei Dacă vrei o pensie lunară în valoare de 2.500 lei, formula îți permite să calculezi punctele necesare astfel: Puncte necesare = 2.500 ÷ 81 = 30,86 puncte Asta înseamnă că, pentru a obține o pensie de 2.500 lei, trebuie să acumulezi, pe parcursul vieții profesionale, aproximativ 30,86 puncte. Acest calcul este simplificat și nu ia în considerare punctele de stabilitate sau perioadele asimilate, dar oferă o estimare utilă. Exemplu de calcul: pensie de 4.000 lei Pentru un obiectiv mai ambițios — 4.000 lei pe lună — calculul similar arată: Puncte necesare = 4.000 ÷ 81 = 49,38 puncte Deci pentru o pensie de 4.000 lei, trebuie să acumulezi în jur de 49,38 puncte. Această sumă reflectă doar formula simplă de bază, fără ajustări suplimentare. Formula prezentată este de bază și nu ia în considerare toate particularitățile legii, cum ar fi puncte asimilate, stagii cu contribuții speciale, perioade necontributive recunoscute etc. Pentru că valoarea punctului de referință este 81 lei, calculele de mai sus sunt valide și corecte sub legislația curentă. Punctele de stabilitate pot crește pensia finală dacă ai un stagiu lung de cotizare peste 25 de ani. Dacă legislația va modifica valoarea punctului de referință (de exemplu, majorarea la 91 lei, despre care se vorbește în unele analize), calculele vor trebui refăcute, precizează sursa citată.
Mihai Fifor, atac la adresa premierului Bolojan: Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid
„Europa merge înainte. România, aflată în Bolojan retrograd, accelerează pe contrasens”, a notat Fifor, duminică, pe Facebook. Social-democratul a aminti că, la Congresul Socialiștilor Europeni de la Amsterdam, premierul Spaniei, Pedro Sánchez a făcut apel la construirea unei Europe a echității și demnității, care „investește în oameni, nu îi pedepsește”, pledând pentru un salariu minim comun la nivelul Uniunii Europene. „În timp ce la Amsterdam se vorbea despre creștere și echitate socială, despre salariu minim european, la București premierul Ilie Bolojan are un singur crez: înghețarea salariilor și a pensiilor până la finalul anului 2026”, a mai punctat Fifor. Președintele PSD Arad atrage atenția că România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și cu o contracție severă a consumului intern, în timp ce salariul minim rămâne printre cele mai mici din UE. „Europa lui Sanchez vorbește despre salariu minim comun, despre drepturi sociale și protecție a cetățenilor. România aflată în zodia Bolojan vorbește despre tăieri, plafonări și austeritate de Bihor pe pâine. Concluzia? Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid. Singurul care vede „reforme” e dibaciul cârmaci de la Oradea, care continuă să creadă că pedala austerității duce la prosperitate și dezvoltare. FIecare zi pierdută pe acest drum greșit înseamnă o Românie mai departe de Europa, care investește în oameni – și mai aproape de recesiune”, a conchis Fifor.
Legea pensiilor private a fost adoptată
Legea pensiilor private, cea care stabilește cum pot fi retrași banii din Pilonul II și III, a trecut astăzi de votul Parlamentului și merge la promulgare. Schimbarea semnificativă e pentru pacienții oncologici care pot retrage dintr-o singură tranșă întreaga sumă acumulată. Pentru restul participanților la fondurile private de pensie, situația e alta. Aceștia vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată. Proiectul de lege privind pensiile private a trecut de Camera Deputaților cu 178 de voturi pentru, 64 împotriva și 22 de abțineri. Pacienții oncologici au o șansă în plus în fața bolii Spre deosebire de propunerea inițială a Guvernului, în care toți participanții pot să retragă 30% din bani la momentul pensionării, cu plata restului în tranșe, amendamentul adoptat la Senat a schimbat soarta pentru bolnavii de cancer. Astfel, cei cu afecțiuni oncologice pot să primească, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică. „În felul acesta, pentru a le crește calitatea vieții, își pot asigura cele mai bune tratamente și pot avea o șansă în plus să câștige lupta cu boala”, a declarat Nicoleta Pauliuc, inițiatoare a amendamentului din plenul Senatului. Legea adoptată astăzi vizează atât Pilonul II de pensie, unde contribuie aproximativ 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, care are peste 939.000 de participanți. Până la această decizie, românii aveau libertatea să retragă integral banii acumulați în fondul de pensii private. Pe durata dezbaterilor din comisiile de specialitate, atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților, au fost făcute mai multe propuneri pentru a extinde excepția privind retragerea întregii sume și la alte categorii de beneficiari. Categoriile vizate se referă la cei care suferă de afecțiuni grave sau la persoanele incluse în programele de sănătate, mai exact pacienții cu boli cronice. De asemenea, amendamentele deputatului USR, Claudiu Năsui, la legea pensiilor private au fost respinse astăzi în Plenul Parlamentului. Propunerea acestuia era ca toți contribuabilii să-și poată retrage integral banii din fondurile private de pensie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cum se calculează pensia militară. Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a reduce vârsta standard de pensionare Câți euro primesc la pensie românii care au lucrat cu carte de muncă mai puțin de 15 ani, în Spania
Dragoș Pîslaru: Declarația CSM privind îndeplinirea jalonului pensiilor speciale este gravă și falsă
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat dur la declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia jalonul privind reforma pensiilor speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Declarația CSM este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană”, a declarat ministrul. Dragoș Pîslaru a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro au fost suspendate până la clarificarea situației. Ministrul a precizat că a discutat personal cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care i-a confirmat că doar după finalizarea modificărilor asumate, jalonul va putea fi considerat îndeplinit. „Afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a adăugat Pîslaru. Oficialul a respins ideea că reforma pensiilor speciale ar fi o „vânătoare de magistrați”, explicând că este vorba despre un sistem nesustenabil care trebuie reformat pentru ca România să-și poată respecta promisiunile față de cetățeni și partenerii europeni. „Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru și responsabilitate, astfel încât, până la termenul-limită din 28 noiembrie, România să poată debloca fondurile suspendate”, a precizat ministrul. Dragoș Pîslaru a încheiat subliniind că reforma nu înseamnă atac, ci corectitudine, echitate și sustenabilitate, valori esențiale pentru orice stat european modern. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arăta vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.
Ce trebuie să știi când îți alegi fondul de PENSII pilon 2. Atenție, riști să pierzi 120.000 de euro dacă nu afli la timp. Gândul îți oferă sfatul expertului
Pensiile administrate privat sunt o soluție sigură de economisire prin care îți poți suplimenta venitul din pensia de la stat. Ce sumă îți aduc când ieși la pensie? Un angajat trebuie să știe că alegerea fondului de pensie este esențială pentru a obține un randament cât mai bun. „Fondurile de pensii private, spre deosebire de pensia publică, se bazează pe investirea sumelor cu care contribui. Pe scurt, pensia publică, pensia de la stat, cum o știm toți, înseamnă să iei bani din taxele salariaților care lucrează acum, să iei acei bani prin ceea ce se numește contribuție de asigurări sociale, CAS, iei acei bani și cu acei bani plătești pensionarii din ziua de astăzi. Este un sistem care se numește distributiv sau redistributiv, pentru că pur și simplu redistribuie banii dintr-o parte într-alta. Pensiile private și aici vorbim atât de pilon doi, cât și de pilon trei, iau banii cu care tu contribui și pun într-un cont special pe numele tău, pe care îi investesc până la vârsta când tu vei putea să retragi acei bani. Vedem că nu mai vorbim de un sistem care doar distribuie banii, vedem un sistem care acumulează bani și nu numai banii cu care tu contribui, ci inclusiv rezultatul investițional. Și ca să ne facem o idee despre ce înseamnă rezultat investițional, gândiți-vă că pensiile private la momentul actual au ajuns la 180 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar profit. Deci avem aproape o treime din întregul volum de active al fondurilor de pensii private reprezintă profitul obținut în cei 17 ani de când avem sistem de pensii private”, a explicat, pentru Gândul, fondatorul desprepensiiprivate.ro George Moț. Randament, cost și risc În pilonul doi, sumele cu care contribuim sunt garantate. Concret, nu putem pierde bani. „Alegerea fondului de pensii private este o opțiune personală și ține cont și de circumstanțele fiecăruia dintre noi. Dar, ca regulă generală, întotdeauna sunt cel puțin trei elemente la care ar trebui să ne uităm atunci când alegem un fond de pensii private, și anume randament, cost și risc. Gândiți-vă la ele ca la niște ingrediente pentru un aluat. Ele în sine, dacă ne uităm doar la unul sau doar la două dintre ele, nu au nicio relevanță, ci trebuie să le combinăm. Trebuie să găsim soluția să le punem împreună pentru a afla care este soluția perfectă pentru fiecare dintre noi. Și bineînțeles, acesta este un minim. Nu trebuie să fie, nu este exhaustiv, nu ar trebui să ne oprim aici, ci putem să ne uităm și la alte elemente. Foarte important de știut este faptul că în pilonul doi sumele cu care contribuim sunt garantate, deci nu putem să pierdem bani sub ceea ce am contribuit. La pilonul trei, ceea ce se numește pensie facultativă, există aceeași garanție, doar că aici nu este obligatorie. Totuși trebuie să știm că trei din cele zece fonduri de pensii facultative oferă această garanție. Poate este un element de care vrem să ținem cont și atunci când ne alegem fondul de pensii private. De asemenea, să nu uităm și de deductibilități fiscale. Fondurile de pensii facultative beneficiază de deductibilități fiscale”, a precizat George Moț. În ultimii ani, și pilonul trei a devenit foarte popular. „Pilonul trei a devenit foarte popular ca beneficiu extra-salarial. Și aici ce înseamnă acest beneficiu extra-salarial? Înseamnă că sunt angajatori care oferă angajaților lor, se oferă să le plătească contribuția la un fond de pensii pilon trei și este dublu avantaj. 1 – tu ca salariat primești bani gratis, cum ar veni. 2- poți să contribui și tu ca salariat și beneficiezi de deduceri la impozitul pe profit. Dar ghici ce? Si pentru angajatori este o soluție bună, pentru că inclusiv angajatorul va beneficia de scutire a impozitului pe profit. Ambele scutiri sunt în limita a câte 400 euro, 400 euro pentru angajat, 400 euro pentru pentru angajator. Aceasta este limita anuală și sunt discuții la momentul actual și am văzut o inițiativă în Senat ca această limită să fie eliminată și practic să fie nelimitat nivelul deductibilități, ceea ce ar fi o veste extraordinar de bună pentru participanți”, a completat acesta. Diferența între cel mai slab și cel mai bun fond de pensii Ce ar trebui să știe un tânăr atunci când se angajează? Dacă fondul de pensii de pilon doi nu a fost ales, atunci se va repartiza aleatoriu și se pot pierde sume importante de bani. „Ar trebui să știe că dacă nu își alege un fond de pensii de pilon doi, va fi repartizat aleatoriu. Ce înseamnă această repartizare aleatorie? Înseamnă că intră ca într-un fel de loterie unde este alocat în mod întâmplător, de aici cuvântul aleatoriu, la unul din cele șapte fonduri de pensii existente. Dar ce aș vrea să mai știe acel tânăr este că există diferențe între fondurile de pensii private și dacă are nenorocul să fie repartizat la cel mai slab fond de pensii private, acesta riscă să piardă undeva până la 600.000 lei în valoarea pensiei lui finale. Adică undeva la 120.000 euro sau de un apartament cu trei camere. Pentru un tânăr de 25 de ani cu salariu mediu pe economie, aceasta va fi diferența între cel mai slab și cel mai bun fond de pensii atunci când va ajunge la vârsta pensionării”, a conchis el. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce vârstă te poți PENSIONA. A fost actualizat tabelul pentru femei și bărbați până în anul 2030 TABEL PENSII | Ce pensie ar trebui să ai în 2025 pentru un trai decent în România, pentru fiecare oraș în parte
CCR a amânat pentru a doua oară decizia privind pensiile magistraţilor. Când este așteptată o decizie
Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege. De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecțiile de neconstituționalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme. Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum și cea pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri s-a află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secțiile unite ale magistraților, care au decis să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituționale. Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.
Până când vor fi plafonate salariile și pensiile? Anunțul făcut de Ilie Bolojan
Salariile bugetarilor și pensiile vor fi menținute la nivelul actual până la finalul lui 2026, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Prima TV. Șeful Guvernului a explicat că decizia este esențială pentru a controla deficitul bugetar, care ar trebui să scadă la circa 6% până la acea dată. „Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a spus Bolojan. Măsurile de echilibrare, necesare pentru asigurarea stabilității financiare a țării Premierul a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetului nu este creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în economie. El a arătat că doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul fiind retrași din activitate sau beneficiind de forme de asistență socială ori pensii de invaliditate. „Creșterea vârstei de pensionare a însemnat eliminarea posibilităților de pensionare anticipată sau la 48- 50 de ani, pentru că nu mai este sustenabil nici economic, nici social”, a precizat Bolojan. El a adăugat că măsurile de echilibrare sunt necesare pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.
Începe a doua etapă a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari
A doua etapă a recalculării pensiilor a început, iar o categorie de pensionari vor primi bani suplimentari. Sunt vizați românii care au ieșit la pensie și au beneficiat de sporuri pentru ore suplimentare, prime sau al 13-lea salariu. Ei vor primi sume suplimentare de bani în urma recalculării pensiilor. Peste 100.000 de dosare sunt verificate și introduse în plată. Câți bani în plus ar putea să primească pensionarii În jur de 220.000 de dosare au fost în lucru la Casele de Pensii din întreaga țară, iar în București, sunt în jur de 18.000 de cereri pentru recalcularea pensiei. Creșterea medie ar fi de 100 de lei. FOTO: Shutterstock „Acum le-am primit de la firmă și a durat mult până mi le-a făcut și acum am depus să vedem ce se întâmplă dacă mai primesc ceva. Sănătate să fie”, a spus Tudor Paraschiv, pensionar, pentru Știrile PRO TV. Tudor Paraschiv a spus că a așteptat din martie să obțină adeverințele. Ce trebuie să facă pensionarii dacă primesc decizii de respingere din partea Casei de Pensii Mariana Șerbănescu, director executiv adjunct al Casei de Pensii a Municipiului București, a declarat: „Sunt două categorii, sunt cei care le aveau deja depuse la dosar și acelea sunt prelucrate din oficiu și sunt cei care le-au depus după data de 1 septembrie, practic, nu au reușit să obțină adeverințele de angajator sau de la deținătorul de arhive. Noi le prelucrăm în funcție de numărul de dosar, cronologic. Dacă erau la dosar primesc retroactiv de la 1 septembrie, cei care le-au adus ulterior, în luna iunie, primesc în luna următoare depunerii cererii.” Pensionarii care au primit o decizie de respingere din partea Casei de Pensii, trebuie să ia legătura cu fostul angajator. Pot exista greșeli în completarea adeverinței, iar astfel de probleme pot fi ușor corectate. Casa de Pensii acceptă atât adeverințele întocmite conform noii legi a pensiilor, cât și adeverințele mai vechi, cu condiția să fie corect completate, respectând forma și conținutul cerut, potrivit Știrile PRO TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege