CSM consultă magistrații pe legea pensiilor de serviciu. Adunări generale convocate urgent
Joi, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis Consiliului Superior al Magistraturii Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea acordării avizului conform art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022. Consiliul a decis transmiterea proiectului către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și convocarea adunărilor generale pentru exprimarea punctelor de vedere ale magistraților, după un calendar stabilit pentru zilele de 24 și 25 noiembrie 2025. Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional Ulterior transmiterii de către instanțele judecătorești și parchete a punctelor de vedere exprimate și centralizării la nivelul Consiliului, Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional. Mai devreme, Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, anunța că proiectul privind pensiile magistraților va fi trimis joi spre avizare la CSM. „Speranța, dorința este ca dacă CSM va emite aviz până săptămâna viitoare, joi sau vineri, să aibă loc angajarea răspunderii guvernului pentru acest proiect de lege. Dacă nu va veni avizul CSM, desigur, conform deciziei Curții Constituționale, el va fi așteptat până la termenul de 30 de zile”, a declarat Ioana Nadina Dogioiu. Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat, miercuri, în procedură de transparență decizională. Potrivit proiectului, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani.
Economistul AUR acuză Guvernul Bolojan că vrea să le ia românilor 85% din pensia câștigată corect
AUR nu se ferește să își spună părerea despre reformele lui Ilie Bolojan. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, îl critică pe premier și spune că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect”. Acesta a calculat cât ar insemna asta dintr-o pensie medie de 3097 de lei. Economistul AUR, Petrișor Peiu, spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan și Nicușor Dan ar plănui să comită „un furt în formă continuată” prin limitarea la doar 15% a pensiei acordate oamenilor care continuă să lucreze după vârsta de pensionare. Liderul senatorilor AUR acuză Executivul că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect” pentru a cumpăra armament, doze inutile de vaccin. „Suntem, oameni buni, în fața unui caz banal de furt: guvernul vrea să îi fure amărâtului de pensionar 85% din suma care i se cuvine. Și uite așa vor avea bani Dan și Bolojan să plătească cinci vicepremieri, să plătească armament de zeci de miliarde de euro, să cumpere milioane de doze inutile de vaccin și să umfle cât se poate de mult facturile plătite firmelor de casă”, spune Petrișor Peiu. De asemenea, liderul senatorilor AUR acuză PSD că, precocuparea pentru nevoile pensionarilor români în cadrul congreselor este, de fapt, un prilej pentru a le mai stustrage niște bani din pensii. Peiu mai spune că 2877 de lei sunt furați din buzunarele pensionarilor pentru ca Sorin Grindeanu să-și plătească elicopterul cu care se deplasează la petrecerile organizate de Nordis. „Propunerea asta ticăloasă mai arată și ipocrizia principalului partid al guvernării, PSD, care se izmenește prin congrese că ar fi aplecat spre nevoile poporului, dar abia așteaptă câte un prilej ca ăsta să bage adânc mâinile în buzunarele aceluiași popor. 2877 de lei vrea să fure guvernul PSD din buzunarele fiecărui pensionar din această țară. Pentru a putea Grindeanu să își plătească elicopterul cu care se deplasează la sindrofiile Nordis, probabil”, adaugă liderul senatorilor AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Acord în coaliție pe reforma pensiilor magistraților: 70% din salariu și 15 ani perioada de tranziție – SURSE
Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.
Ce spune Traian Băsescu despre problema pensiilor magistraților: Nu există o cale de mijloc
Fostul președinte Traian Băsescu vede o singură soluție în problema pensiilor magistraților în lupta cu Guvernul Bolojan. Chiar dacă lucrurile arată că nimeni nu mai are de gând să mai negocieze nimic, chiar dacă totul arată că s-a ajuns într-un punct aproape mort, Băsescu vede o singură soluție. Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”, a spus Traian Băsescu. Fostul președinte consideră că puterile în stat ar trebuie să coopereze „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea în vigoare a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”, a mai punctat Traian Băsescu.
Cum vede Traian Băsescu problema pensiilor magistraților / Nu există o cale de mijloc
Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”. „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea vigorei a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”.
Orban: Guvernul să adopte urgent legea pensiilor speciale critici dure la adresa magistraților
Ludovic Orban, consilier prezidențial, afirmă că Executivul trebuie să adopte de urgență legea pensiilor speciale, exact în forma asupra căreia s-a ajuns la un consens în timpul medierii de la Cotroceni. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege în forma finală, la medierea făcută de președinte la Cotroceni. Ei s-au înțeles,” a declarat la Antena 3 CNN Orban. De ce au fost reluate discuțiile cu magistrații Potrivit acestuia, dialogul suplimentar dintre Guvern și magistrați, inclusiv cu Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a avut ca scop modificarea acordului, ci evitarea unui posibil atac la CCR. „A existat încercarea de a dialoga cu magistrații, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în speranța că nu vor ataca la Curtea Constituțională. Acesta a fost, de fapt, motivul pentru care s-au deschis aceste discuții,” explică Orban. Consilier prezidențial: „Poziția magistraților este complet nerezonabilă” Consilierul prezidențial critică dur revendicările reprezentanților sistemului judiciar. „Poziția exprimată de reprezentanții magistraților este o poziție complet nerezonabilă, nu poate fi acceptată,” afirmă acesta. Orban subliniază că oferta negociată la Cotroceni – 15 ani perioadă de tranziție, vârstă standard de pensionare și pensie de 75% din salariul net – reprezintă, în opinia lui, „cele mai bune condiții din Uniunea Europeană pentru magistrați”. Realizatorul a amintit că o parte dintre magistrați cer ca pensia să fie stabilită la 65% din salariul brut, ceea ce ar însemna pensii uneori mai mari decât salariile aflate în plată. Orban respinge ferm această variantă: „E jenant, sincer vă spun. Magistrații sunt cei care trebuie să facă dreptate. Nu există absolut niciun fel de argument logic sau de altă natură care să justifice o asemenea pretenție.” Acesta amintește că forma discutată la Cotroceni este apropiată de cea din legislația adoptată în 1998. Orban spune că Executivul trebuie să adopte legea prin cea mai rapidă procedură, pentru a fi respectat termenul-limită de implementare. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege, să aleagă cea mai rapidă cale de adoptare, probabil la angajarea răspunderii. Este singura șansă ca, în cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu atacă la Curtea Constituțională, să se poată respecta termenul de 28 noiembrie,” a conchis Orban.
Bolojan, despre scăderea consumului, în contextul creșterii TVA: Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mai rele.
„Aceste măsuri au avut niște efecte de contracție economică. Eu nu pot să neg asta, pentru că în momentul în care scazi anumite câștiguri, în mod evident scazi o putere de cumpărare, în momentul în care ridici o taxă sau alta, că este acciză, că este TVA cu 1-2%, în mod inevitabil vei scumpi niște produse, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare, aceasta este o realitate pe care nu o putem nega. Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mult mai rele, pentru că am fi ajuns în situația nu să ne punem problema care sunt efectele unor anumite scumpiri sau unor scăderi ale puterii de cumpărare, ci dacă putem plăti pensii sau salarii”, a declarat Bolojan la Euronews. El le-a mulțumit românilor pentru că înțelegerea necesității de a crește taxele și a precizat că Guvernul va trebui să încerce scurtarea perioadei de austeritate prin intermediul măsurilor luate. „Sunt conștient că nu este o perioadă comodă. Le mulțumesc românilor pentru că înțeleg că trebuie trecut prin acest lucru, iar noi ceea ce trebuie să facem este să ne comportăm responsabil, să încercăm să scurtăm cât mai mult această perioadă prin măsurile pe care le luăm și în același timp să corectăm nedreptățile acolo unde în mod evident sunt flagrante și nu pot fi tolerate de oameni”, a conchis Bolojan.
Tudorel Toader despre reforma pensiilor magistraților: Nici n-ar trebui modificată pe fond
„Mai sunt foarte puține zile, dar Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului și proiectul de lege trece. După care Curtea Constituțională, de multe ori, dă prioritate anumitor obiecții de neconstituționalitate. Curtea poate să soluționeze în timp foarte scurt, având în vedere că substanța problemei este cunoscută”, a spus Tudorel Toader, luni, la B1. Privind modificările necesare proiectului de lege, respins de CCR, Toader a afirmat: „Eu am impresia că nici nu se vrea modificarea pe fond, dar, în opinia mea, nici n-ar trebui modificat. (…) Curtea face referire la echitate socială, face referire la criză, la cerințele îndeplinirii condiționalităților europene, ceea ce înseamnă că, în toate premisele, ca proiectul de lege, dacă își păstrează actualul conținut, actuala formă, să treacă de controlul Curții Constituționale”. Declarațiile fostului ministru al Justiției, vin pe fondul presiunii cu care se confruntă Guvernul. Reforma pensiilor speciale este un angajament asumat prin PNRR și trebuie finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro din fondurile europene.
Caz revoltător în Argeș: Un bătrân a plătit 1.200 pe o adeverință, în vederea majorării pensiei, dar mărirea a fost cu mult mai mică
Newsweek prezintă cazul revoltător al unui bătrân din Argeș, care a sperat într-o majorare consistentă a pensiei sale după ce a adăugat la dosar mai multe adeverințe pe care a plătit nu mai puțin de 1.200 de lei. În schimb, a primit în plus… doar 80 de lei! „Am primit 80 lei în plus la pensie după Mica Recalculare. Dacă știam că mă vor costa 1.200 lei adeverințele cu vechimea în muncă nu aș mai fi depus acest efort. Sunt bani pe care i-am luat în plus, nu zic, că o să-i recuperez în câteva luni dar mă așteptam la o sumă mai mare, totuși”, a spus pensionarul. Așadar, nu toate adeverințele depuse se traduc în bani în plus la pensie. Până acum, aproape 50.000 de pensionari au beneficiat de plăți majorate, în urma procesului de recalculare, iar drepturile bănești sunt virate în a doua lună de la data primirii deciziei de recalculare. „Am depus acum câteva luni cererea pentru Mica Recalculare. Am primit doar 24 lei în plus la pensie”, a spus o altă pensionară. Există și situații mai fericite, în care pensionarii au primit până la 425 lei în plus la pensie, dar acestea sunt extrem de rare. Mulți pensionari au adus adeverințe care conțin doar detalii despre sporurile încasate, dar nu și salariul de bază avut în perioada respectivă. În aceste cazuri, adeverințele nu pot fi valorificate, ceea ce duce la întârzieri și la reluarea procesului. „Pensionarii care au făcut solicitarea de a li se lua în considerare veniturile nepermanente trebuie să fie foarte atenți. Dacă documentele conțin doar sporurile, fără să se precizeze salariul de bază, atunci nu pot fi luate în considerare”, au explicat reprezentanți de la Casa de Pensii pentru sursa citată. În cele mai bune cazuri, beneficiarii primesc aproximativ 200 de lei, dar sunt situații în care sumele virate sunt chiar sub 10 lei. Începând cu 1 septembrie 2024, veniturile obținute înainte de 1 aprilie 2001 și pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale trebuie dovedite prin adeverințe emise de angajatori sau arhive autorizate. Nu este necesară depunerea adeverințelor pentru veniturile realizate după această dată, pentru că acestea sunt deja înregistrate în stagiul de cotizare. Adeverințele pentru sporuri nepermanente depuse anterior vor fi luate în calcul automat, dacă sunt legale, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023. Pensionarii care au documente neconforme trebuie să depună adeverințe noi, iar cele deja valorificate prin hotărâri judecătorești definitive nu mai pot fi redepuse.
Cetățenii români care pot ieși mai devreme la pensie, fără penalizare. Ce criterii trebuie să îndeplinească
Unii dintre cetățenii români au posibilitatea să iasă mai devreme la pensie, chiar și fără penalizare. Însă, pentru a beneficia de pensionarea fără penalizări, aceștia trebuie să îndeplinească o serie de criterii, așa cum arată legea. Pentru a putea ieși la pensie mai devreme, chiar și fără penalizări, cetățenii români trebui să îndeplinească o serie de condiții stabilite prin legislația nouă a pensiilor. Accentul este pus atât pe perioadele de contributivitate, cât și pe cele necontributive. La momentul actual, în România, vârsta de pensionare în cazul persoanelor de sex feminin este de 63 de ani. În cazul lor, există posibilitatea să iasă la pensie mai devreme cu 5 ani (58 de ani). Cum ieși la pensie anticipat, fără să fii penalizat Pe de altă parte, începând cu anul 2030, vârsta de pensionare a femeilor va crește treptat, cu câte o lună la fiecare 2 luni calendaristice. În anul 2035, vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani. Anexa nr. 5 – Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive poate fi descărcată AICI. Documentul a fost încărcat pe site-ul oficial al CNPP, data ultimei modificări fiind septembrie 2024. Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP În condițiile în care stagiul minim este situat la 40 de ani, cu 35 de ani de contributivitate și 5 ani cu perioade asimilate/necontributive, atunci ai posibilitatea să ieși anticipat la pensie, fără penalizare. Specialiștii în domeniu susțin că la această categorie se vor încadra mulți „decreței”. Cum se calculează cuantului pensiei anticipate: diminuarea pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5, precum și de numărul de luni cu care a fost redusă vârsta standard de pensionare. Detaliile sunt specificate și de CNPP, pe site, astfel: „Cuantumul pensiei anticipată se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4”, arată CNPP. Cum se calculează cuantumul pensiei anticipate / CNPP De asemenea, persoanele de sex feminin care au stagiul complet de cotizare contributiv, dar care au devenit mamei și au crescut copii până la vârsta de 16 ani au posibilitatea să li se reducă vârsta de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil. Reducerea maximă este de 3 ani și 6 luni. Ce să conțină dosarul pentru pensia anticipată Casa Națională de Pensii Publică a încărcat pe site lista cu actele necesare pentru pensia anticipată. cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 4 la norme); carnetul de muncă, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie; carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie; alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie; livretul militar, în original şi copie; diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie; dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate; adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original; adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original; adeverinţă privind venitul brut realizat (anexa nr. 6 la lege); certificat de naştere copil, în original şi copie; hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie; procura specială, pentru mandatar, în original şi copie; acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original; declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme); alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie. Autorul recomandă: Pensia medie pe care o vor încasa pensionarii români până în 2044. Cât vor crește veniturile 50 de lei mai puțin la pensie pentru acești 1.000.000 de pensionari din România. Cine se încadrează Categoriile de angajați care vor avea pensiile mărite cu 50% după recalculare. Când se vor face actualizările Tabel pensii | Ce pensie vor avea pensionarii din România, în funcție de venit și de carieră Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ