Categoria de pensionari din România care rămâne fără pensii începând cu 1 ianuarie 2026. Decizia e finală
Mai multe drepturi sociale prevăzute de legislația specială sunt amânate, ca urmare a deciziilor bugetare recente. Indemnizațiile și facilitățile pentru anumite categorii de beneficiari vor fi acordate începând cu 1 ianuarie 2027. În urma deciziilor economice adoptate prin așa-numita „ordonanță trenuleț” din decembrie 2025, numeroase facilități și drepturi sociale au fost eliminate, restrânse sau amânate, reamintește Newsweek. Printre acestea se regăsesc și drepturile acordate urmașilor refugiaților etnici, reglementate prin legislația specială. Conform Legii bugetului de stat pe anul 2025 – Legea nr. 141/2025, indemnizațiile și facilitățile destinate urmașilor refugiaților etnici sunt amânate până la începutul anului 2027, inclusiv drepturile conexe precum asistența medicală, transportul urban și alte facilități sociale. „Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3^1 alin. (1) din aceeași ordonanță se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027”, se arată în Legea 141/2025. Legea face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, care stabilește categoriile de persoane persecutate din motive etnice ce pot beneficia de măsuri reparatorii: „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român), care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate; g) a fost evacuată din locuința pe care o deținea.” Totodată, deși legislația prevede distinct acordarea unei indemnizații lunare în cuantum de 175 lei pentru copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în condițiile expres enumerate de lege, și aceste drepturi sunt supuse aceleiași amânări stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2025. „Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțat”, se arată în Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. Astfel, indemnizația lunară de 175 lei, precum și celelalte drepturi prevăzute pentru această categorie de urmași, se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027. Recomandarea autorului: Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Te pregătești să ieși la pensie în anul 2026? Iată cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei. Calculul este efectuat în funcție de regulile de bază care se află în vigoare. Dacă anul 2026 te retragi din câmpul muncii și te pregătești să ieși la pensie, atunci poți calcula valoarea drepturilor pe care le vei primi (în principiu) în funcție de contribuții și legea în vigoare. La momentul actual, punctul de pensie este cotat la 81 de lei, având în vedere că guvernul Bolojan a decis ca indexarea pensiilor cu inflația să fie suspendată. În acest sens, CNPP a explicat, pe site-ul oficial, cum se calculează cuantumul pensiei, precum și numărul total de puncte. „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat, pe parcursul întregii perioade de activitate, cu valoarea punctului de referinţă, stabilită prin lege. La data de 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referinţă este de 81 de lei. Numarul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului și a numărului de puncte de stabilitate”, transmite CNPP. Pentru a calcula o pensie, trebuie să fie luate în considerare mai multe elemente. În primul rând, trebuie să ai în vedere punctele de contributivitate. De asemenea, se iau în considerare atât punctele de stabilitate, cât și cele asiminate sau necontributive (situații speciale). „În situația persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare CONTRIBUTIV mai mare de 25 de ani, pentru stagiul de cotizare CONTRIBUTIV care depășește acest plafon se acordă un număr de puncte de stabilitate, astfel: a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi”, explică CNPP. Calcul pentru pensie: cât vei încasa la un salariu de 4.000 de lei, în 2026 / foto: Shutterstock Calcul pentru pensie în cazul unui salariu de 4.000 de lei În cazul unui salariu mediu de 4.000 de lei brut, vom ajunge la o pensie de 2.430 de lei pe lună. Avem următoarele date, conform Romaniatv.net: În ultimii ani, salariul mediu brut pe economie a fost de circa 5.000 de lei; Calcul puncte: raportul între salariu și salariul mediu (4.000/5.000) = 0,8 puncte pe lună. Pentru a afla punctele anuale, se înmulțesc cele 12 luni cu 0,8 = 9,6 punte. În cazul unei cariere de 30 de ani, ar fi: 9,6 x 30 = 288 de puncte. S-ar lua în considerare un total de 30 de puncte. Puncte de stabilitate: sub 25 ani de muncă – 0 puncte. Orientativ, pensia ar fi următoare: 30 de puncte x 81 lei/punct = 2.430 de lei/lună. Autorul recomandă: Crește vârsta de pensionare la 70 de ani? 600.000 de pensionari români sunt afectați Studiile universitare la pensie. Se ia sau nu în considerare facultatea Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026 Legea pensiilor private a fost adoptată în Parlament. Principalele modificări aduse la limitarea retragerii banilor din fondurile private de pensii Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
Anunțul începutului de an. Premierul Bolojan promite creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile
Premierul Ilie Bolojan a declarat că în toate domeniile ar trebui ca vârsta de pensionare să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. El s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici. „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24. Premierul a dat drept exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul. El a invocate motive precum echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a încheiat premierul. Recomandările autorului:
Când vor fi plătite pensiile pentru prima lună a anului 2026. Poșta Română a făcut anunțul
Pensiile sunt plătite, la începutul unui an, după un calendar influențat de sărbătorile legale, dar și de procedurile administrative ale Ministerului Finanțelor și ale Caselor Județene de Pensii. Poșta Română a anunțat că pensiile vor fi virate în conturile companiei pe 5 ianuarie, urmând ca distribuirea către beneficiari să înceapă de joi, 8 ianuarie. „La început de an, situația diferă față de restul perioadei, în principal din cauza limitărilor bugetare și a procedurilor Ministerului Finanțelor. În mod obișnuit, banii destinați pensiilor sunt virați către Poșta Română cu câteva zile înainte de sfârșitul lunii (de obicei pe 27 – 28 ale lunii), ceea ce permite planificarea și organizarea distribuției, precum și stabilirea nivelului administrativ necesar pentru plata pensiilor, în mod normal, la începutul lunii. În schimb, la început de an, Guvernul, prin Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Casele Județene de Pensii, nu pot vira aceste sume înainte de 1 ianuarie, ceea ce explică decalajul în programul de plată față de restul lunilor. Dacă sumele nu ajung în conturile Poștei Române din partea Caselor Județene de Pensii pe 5 ianuarie, procesul de distribuire se complică. În mod obișnuit, odată ce banii sunt virați, Poșta Română emite ordine către băncile comerciale pentru procurarea numerarului, iar fondurile sunt apoi transportate de o companie privată de la casieriile băncilor către unitățile poștale. Întregul proces necesită cel puțin o zi lucrătoare, ceea ce poate întârzia livrarea pensiilor către beneficiari”, a precizat Ștefan Valentin, director general al Poștei Române pentru Digi24.ro Pensionarii pot încasa pensia fie în numerar, la domiciliu, fie prin cont bancar sau card, iar termenele de plată diferă în funcție de metoda aleasă. Dacă banii sunt încasați pe card, atunci suma va fi distribuită în data de 12 a fiecărei luni. În schimb, dacă beneficiarul încasează pensia în numerar, bani sunt distribuiți în intervalul 1-15 ale lunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026
Misterul studiului cerut de unii judecători CCR. Ministrul Justiției: Nu am primit nicio solicitare oficială privind un studiu de impact cerut la CCR
Întrebat la Digi24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea (n.r făcută de Ministerul Muncii), Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a spus că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”. Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, ministrul a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”. Studiu de impact cerut de o parte din judecătorii CCR „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarant mai devreme șefa CCR Simina Tănăsescu. „Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat aceasta.
Cetățenii români care riscă să rămână luni întregi fără pensie, după ce au muncit în străinătate și se întorc în țară. Care este motivul
Cetățenii români care au muncit în peste hotare și se întorc în România, cu scopul de a-și obține pensia, riscă să rămână luni întregi fără venit, avertizează Avocatul Poporului într-un raport special. Acesta a cerut reguli mai clare pentru recunoașterea stagiilor de cotizare din afara României și, de altfel, atrage atenția asupra dosarelor care rămân blocate pe o perioadă îndelungată. Avocatul Poporului atrage atenția asupra unui fenomen care îi poate afecta direct pe unii dintre cetățenii români. Și anume, faptul că persoanele care au lucrat în străinătate și se întorc în România, cu scopul de obținere a pensiei, riscă să rămână luni întregi fără ea. În cadrul raportului special emis de Avocatul Poporului (disponibil AICI), instituția a îndreptat atenția și către frecvența petițiilor din ultima perioadă privind „o posibilă vătămare a dreptului la pensie”, care se leagă de dreptul pentru „un nivel de trai decent”, așa cum arată art. 47 alin. (2) din Constituția României. Puncte critice aduse în atenție de raportul special al Avocatului Poporului „În ultima perioadă Avocatul Poporului a fost în mod frecvent sesizată cu petiții care au ca obiect o posibilă vătămare a dreptului la pensie, circumscris dreptului la un nivel de trai decent, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituția României. De aceea, raportul special ridică o problemă de interes public, iar exercitarea reală și efectivă a dreptului protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 poate să necesite măsuri pozitive de protecție, «în special atunci când există o legătură directă între măsurile pe care reclamantul le poate aștepta în mod legitim din partea autorităților și dreptul la respectarea efectivă a „bunurilor” sale»”, se menționează în raport. Avocatul Poporului avertizează asupra modului în care dosarele de pensii pot rămâne blocate în cazul românilor care au lucrat în străinătate și s-au întors în țară / sursă foto: Shutterstock Raportul special aduce în atenție un punct critic: decizia provizorie emisă de casele teritoriale de pensii până când se comunică datele către autoritățile din străinătate. Situația se acutizează în momentul în care aceste decizii provizorii sunt respinse. Astfel de întârzieri ale deciziilor apar în urma lipsei răspunsurilor pe care ar fi trebuit să le ofere instituțiile străine. Pe listă se adaugă și transmiterea defectuoasă a informațiilor între instituții. „Potrivit legislației în vigoare, până la comunicarea informațiilor de către autoritățile din străinătate, casele teritoriale de pensii emit o decizie provizorie de acordare a pensiei care nu poate fi contestată, astfel că solicitanții nu-și pot exercita drepturile care decurg din principiul accesului liber la justiție (contestație, cerere de chemare în judecată). Așadar, dificultățile apar atunci când decizia provizorie este una de respingere, invocânduse neîndeplinirea condițiilor minim necesare pentru acordarea dreptului la pensie, în lipsa adăugării stagiului de cotizare efectuat în străinătate sau când cuantumul nu este considerat legal de către beneficiarul dreptului la pensie”, se arată în raport. Alte situații problematice: Pensionarii care locuiesc în țara natală (România), dar cer recalcularea prin adăugarea stagiilor din străinătate obținute după pensionare; Cetățenii români care au reședință în străinătate și care doresc să li se recunoască dreptul la pensie în țara de reședință; Cetățenii români care beneficiază de pensii europene de invaliditate și care sunt nevoiți să se prezinte la reevaluarea medicală. „Problematica analizată implică două dimensiuni: una externă, raportată la recunoașterea stagiilor de cotizare efectuate în străinătate de cetățenii români, respectiv una internă, raportată la obligațiile legale ale instituțiilor publice naționale, competente să stabilească într-o manieră efectivă drepturile beneficiarilor în domeniul pensiilor”, se mai arată în raport. Autorul recomandă: Cum trăiește un pensionar din România comparativ cu unul din Europa. În timp ce pensiile românilor îngheață, vecinii caută soluții, iar Vestul investește în confortul seniorilor Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensii. Care este motivul Tabel complet pensii | Ce pensie vei primi în funcție de job-ul actual și de anii de contribuție, dacă te pensionezi pe 1 ianuarie 2026 Ce pensie vei avea dacă ai vechime de 12, 14 sau 18 ani în condiții speciale. Tabel cu reducerea vârstei Ce pensie primesc badantele românce din Italia, după ani de muncă. Peste un milion de conaționali trăiesc în această țară Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Câți bani pierzi la pensie dacă primești salariul minim sau lucrezi part-time. Tabel cu punctele acumulate în funcție de salariu și timp lucrat
Reforma pensiilor a adus schimbări majore în modul de calcul al acestui drept, una dintre cele mai importante clarificări vizând contribuția lucrătorilor cu normă parțială și a celor plătiți la nivelul salariului minim. Și, în timp ce unii salariați preferă varianta de lucru part-time, pentru flexibilitate, alții nu au alternativa unui salariu mai mare, iar efectul asupra pensiei rămâne un subiect esențial și deseori confuz, scrie Playtech. Cum se calculează pensia în România În România, conform legii, cuantumul pensiei se stabilește în funcție de numărul de puncte de pensie acumulate de-a lungul activității profesionale. Fiecare lună lucrată și fiecare venit declarat contribuie la formarea acestor puncte. Formula de bază este: Punctaj lunar = venitul brut al lunii / salariul mediu brut pe economie Punctaj anual = suma punctajelor lunare Total puncte = însumarea punctajelor anuale pe întreaga perioadă de activitate Pensia finală = total puncte × valoarea punctului de referință (VPR) Începând cu anul 2024, sistemul de contributivitate pune accent pe veniturile realizate, iar asta înseamnă că cine lucrează pe salariul minim sau part–time acumulează mult mai puține puncte decât o persoană care lucrează cu normă întreagă și salarii peste medie. Cum afectează punctajul de pensie salariul minim și part-time-ul Angajații plătiți cu salariul minim acumulează un punctaj semnificativ mai mic, pentru că venitul lor este mult sub salariul mediu pe economie. În 2025, salariul mediu brut este estimat la aproximativ 8.500 lei, iar salariul minim la aproximativ 3.700 lei brut. Astfel, un lucrător care primește salariul minim acumulează astfel: 3.700 / 8.500 ≈ 0,43 puncte pe lună, adică 5,16 puncte pe an. La part–time, contribuțiile se calculează în funcție de venitul efectiv, deci punctajul este și mai mic. Tabel orientativ: câte puncte acumulezi în funcție de salariu și timp lucrat: *Tabelul de mai sus este orientativ și arată cum se acumulează puncte pentru diferite scenarii de muncă, raportate la salariul mediu brut estimat pentru 2025. Cât pierzi la pensie,comparativ cu un salariu mediu Dacă luăm ca referință un lucrător cu salariu mediu, care acumulează 12 puncte pe an, diferențele sunt foarte mari: salariul minim: pierdere de aproximativ 57% din puncte anual part–time 6 ore: pierdere de aproximativ 68% part–time 4 ore: pierdere de aproximativ 78% part–time 2 ore: pierdere de circa 89% Diferențele devin chiar dramatice, raportat la 10 ani de muncă: 120 puncte (salariu mediu) vs. 51,6 puncte (salariu minim), respectiv 13,2 puncte (2 ore/zi). Persoanele care rămân perioade îndelungate în regim part-time sau la salariul minim acumulează considerabil mai puține puncte, ceea ce se traduce într-un cuantum final al pensiei cu până la 70–80% mai mic decât al unui muncitor plătit cu salariul mediu.
Tabel pensii | TOP 10 – Categoriile de pensionari din România cu cele mai mari pensii începând cu 1 ianuarie 2026
Iată categoriile de pensionari din România cu cele mai mari pensii începând cu data de 1 ianuarie 2026. În tabelul de mai jos se găsesc tipurile de pensie, precum și observațiile cheie ale fiecăreia în parte, iar datele sunt actuale. Gândul a întocmit un top 10 al categoriilor de pensionari de pe teritoriul țării care au cele mai mari pensii începând cu 1 ianuarie 2026. Clasamentul este realizat pe baza cuantumului mediu net al pensiei încasate de fiecare categorie profesională. Pensionarii cu cele mai mari pensii din România Prima categorie în acest top este dedicată magistraților (judecători și procurori), având o pensie de serviciu (Legea 303/2022). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 20.000 și 24.000 de lei. Pensia se calculează ca 80% din baza de calcul (ultima / ultimele luni de venituri brute). Pe cel de-al doilea loc se află personalul aeronautic civil navigant, având o pensie de serviciu (Legea 83/2015). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 12.000 și 14.000 de lei. Este un cuantum ridicat datorită coeficienților majorați și condițiilor de muncă. Pe locul 3 se află personalul din Curtea de Conturi, având o pensie de serviciu (Legea 7/2016). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 8.000 și 10.000 de lei. Aceștia beneficiază de reguli similare celorlalte categorii speciale. Pe locul 4 se găsesc funcționarii publici parlamentari, având o pensie de serviciu (Legea 2015/2015). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 6.000 și 7.500 de lei. Cuantumul depinde de funcția deținută și durata mandatului fiecărui funcționar. Pe locul 5 se află fostul angajat cu pensie contributivă foarte mare, având pensie contributivă (standard). Pensia variază individual. Cea mai mare pensie individuală (care a fost de peste 80.000 de lei net) este contributivă, dar nu face o medie relevantă pentru o categorie. TOP 10 – Categoriile de pensionari din România cu cele mai mari pensii începând cu 1 ianuarie 2026 Foștii mineri care au lucrat în condiții speciale se află în acest top Locul 6 este ocupat de personalul din Serviciile de Informații (SRI, SIE), primind o pensie militară de stat. Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 5.000 și 6.000 de lei. Pensia medie este mai mare decât cea generală din MApN sau MAI. Pe cel de-al șaptelea lor se află diplomații și personalul consular, având o pensie de serviciu (Legea 115/1999). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 4.500 și 5.500 de lei. Calculul ia în considerare indemnizațiile din ultimul an de activitate. Pe locul 8 se află militarii și polițiștii (MApN, MAI), primind o pensie militară de stat (media generală). Pensia medie netă lunară (aproximativ) este între 4.000 și 5.000 de lei. Media generală este mai mică, dar există cazuri individuale (generali / ofițeri de rang înalt) care depășesc 20.000 de lei. Locul 9 este ocupat de foștii mineri (care au lucrat în condiții speciale), având o pensie contributivă (vechime / condiții speciale). Pensia medie netă lunară (aproximativ) se află între 3.000 și 3.500 de lei. Deși contributivă, coeficienții de majorare pentru condiții deosebite / speciale ridică media în mod semnificativ. Locul 10 este ocupat de jurnaliștii în fosta redacție a R.R și R.TV, având pensie de serviciu (Legea 130/2015). Pensia medie netă lunară (aproximativ) se află între 2.800 și 3.200 de lei. Este vorba despre o categorie cu un număr scăzut de beneficiari, dar cu o pensie medie peste media națională. Autorul recomandă: Ce pensie vei avea dacă ai vechime de 12, 14 sau 18 ani în condiții speciale. Tabel cu reducerea vârstei Care este stagiul minim de cotizare pentru pensie, acum, la final de 2025 Ce se întâmplă cu tichetele de energie pe care nu le folosești. Când expiră drepturile de plată Tabel pensii în România | Ce pensie vei avea, în funcție de meseria prestată și de anul în care ieși la pensie
Poșta Română nu mai vrea să ducă pensiile: Ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii
Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a declarat că distribuirea pensiilor reprezintă o povară pentru companie, iar, după părerea sa, serviciul ar trebui scos la licitație. ”Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii. Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate’, a declarat Valentin Ștefan, într-o conferință de presă. Valentin Ștefan a explicat că, în ciuda faptului că Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte considerabilă de bani se întoarce către stat, sub forma costurilor de procurare a numeralului. Din acet motiv, compaia își dorește ca acest serviciu să fie scos la licitație. ”Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională. Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii’, a explicat Ștefan. Recomandarea autorului:
Criză majoră în Germania. Guvernul Friedrich Merz în pericol. Revoltă a tinerilor din propriul partid împotriva legii pensiilor
Tensiunile au izbucnit după ce aproximativ 18 deputați mai tineri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU) au anunțat că se opun proiectului de lege privind pensiile, care urmează să fie supus votului final în Bundestag vineri. Răzvrătirea vine din chiar partidul cancelarului și lovește direct în autoritatea acestuia. CDU/CSU și SPD controlează împreună 328 de mandate din cele 630, ceea ce le asigură o majoritate extrem de fragilă, de doar 12 voturi. Un eșec la vot ar reprezenta încă un eșec umilitor pentru Merz, după tentativa nereușită de numire a unui judecător la Curtea Constituțională în iulie, relatează Bloomberg. Un vot pierdut ar scoate în evidență lipsa de control a cancelarului asupra propriului grup parlamentar și ar putea deteriora iremediabil capacitatea guvernului de a adopta legislație. SPD avertizează: e în joc viitorul coaliției Copreședinta SPD, Baerbel Bas, a sugerat în această săptămână că, dacă legea pensiilor nu trece, coaliția ar putea fi la final de drum. Un asemenea scenariu ar putea duce la alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), se situează pe primul loc în unele sondaje. Blocată de diferențe profunde de viziune pe teme esențiale, coaliția Merz–SPD are dificultăți în a convinge electoratul că poate livra promisiunile de relansare economică, întărire a securității interne și a armatei și modernizare a infrastructurii rutiere și de poduri. Deși guvernul a adoptat, începând din mai, mai multe pachete de măsuri – inclusiv fonduri speciale finanțate din datorie pentru armată și infrastructură, în valoare de sute de miliarde de euro – efectele concrete întârzie să se vadă. Mediul de afaceri a salutat unele inițiative, dar critică ritmul lent al reformelor. „Economia este în cădere liberă, dar guvernul nu reacționează suficient de hotărât”, a avertizat reprezentantul industriei, Leibinger. După un vot-test intern în grupul parlamentar, marți, a devenit clar că o parte dintre parlamentarii tineri ai CDU nu sunt dispuși să renunțe la opoziția față de proiectul de lege. În aceste condiții, decizia lui Merz și a strategilor săi de a merge înainte cu votul în plen, în pofida majorității fragile, este considerată o mișcare cu grad ridicat de risc. Salvarea ar putea veni de la stânga radicală Sprijinul pentru adoptarea legii ar putea veni indirect din partea opoziției radicale de stânga. Partidul Stângii a anunțat miercuri că deputații săi se vor abține. În Bundestag, o lege este adoptată dacă numărul voturilor „pentru” îl depășește pe cel al voturilor „împotrivă”, abținerile nefiind contabilizate. Dacă toți cei 64 de parlamentari ai Stângii se abțin, pragul pentru majoritate scade la 284 de voturi – un obiectiv pe care, teoretic, guvernul l-ar putea atinge. Totuși, adoptarea legii datorită abținerii unui partid anticapitalist ar fi percepută ca o victorie de fațadă, care nu ar consolida poziția politică a lui Merz. Conservatorii tineri se revoltă împotriva costurilor pentru generațiile viitoare Cancelarul este supus unei presiuni crescânde în interiorul CDU, unde mulți îi reproșează concesiile prea mari făcute SPD. La rândul său, SPD a arătat puțină disponibilitate de compromis pe tema pensiilor, reamintind că măsura este inclusă în acordul de guvernare negociat înainte de preluarea puterii. Într-o ședință cu ușile închise, marți, Merz le-ar fi cerut tuturor parlamentarilor conservatori să voteze pentru proiect, invocând contextul geopolitic tensionat și avertizând că un vot negativ ar avea „consecințe dramatice”, potrivit unor participanți. Pentru tinerii deputați CDU, miza este însă povara financiară asupra generațiilor viitoare. Proiectul garantează plata pensiilor până în 2031 și, într-un punct controversat, oferă garanții suplimentare pentru nivelul veniturilor pensionarilor și după această dată. Sistemul este finanțat prin contribuțiile obligatorii ale angajaților, dar, pe măsură ce numărul pensionarilor crește, numărul de salariați care susțin un beneficiar scade. Diferența este acoperită din ce în ce mai mult de bugetul federal. Perspectiva unor cheltuieli suplimentare de ordinul miliardelor a declanșat revolta aripii tinere din CDU, care acuză că prea mult din povară este transferată spre viitor. Aceștia cer reforme mai profunde. Merz a recunoscut public nevoia de schimbare și a mandatat o comisie de experți să elaboreze propuneri. Economie în impas, perspectivă politică incertă Un colaps al coaliției ar surveni într-un moment critic pentru economia germană, care s-a contractat în 2023 și 2024 și abia dacă a înregistrat creștere în acest an. După alegerile din februarie și relaxarea regulilor stricte privind datoria publică, optimismul inițial că Germania va redeveni motorul economiei europene s-a estompat. Luna trecută, consilierii lui Merz au revizuit în jos prognoza de creștere pentru anul viitor, la sub 1%. Fondul Monetar Internațional a avertizat că Germania riscă să rămână în urma altor economii dezvoltate și să se confrunte cu dificultăți de durată în atingerea unui nivel ridicat de prosperitate, dacă nu trece la reforme „curajoase”. Sistemul de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populației, este central pentru mulți alegători, dar generează tensiuni puternice cu tinerii, care se tem că vor finanța beneficii pe care ei înșiși nu le vor mai primi. Chiar dacă miza votului este enormă pentru Friedrich Merz – un eșec ar putea să-i zdruncine decisiv mandatul – analiștii consideră puțin probabil ca actuala alianță să se destrame imediat.