Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,
Pensii cu 2,7% mai mari, în 2026, pentru această categorie de pensionari români. Cine se încadrează
Guvernul spaniol va majora pensiile contributive cu 2,7%, măsură care se va aplica și pensionarilor români din această țară. În acest moment, aici trăiesc peste 600.000 de conaționali, cu tot cu seniori care primesc pensie. Astfel, pensiile contributive sunt estimate să crească cu 2,7% în 2026, ca urmare a avansului datelor privind inflația din noiembrie (3%). În acest timp, pensiile minime și necontributive vor trebui majorate peste această cifră, așa cum este inclus în reforma pensiilor. Conform datelor de la Ministerul Incluziunii, citate de cronista.com, reevaluarea va însemna că un pensionar care primește o pensie de 1511,5 euro pe lună (pensia medie de limită de vârstă) va primi 1552,3 euro pe lună în 2026, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 572 euro sau 40,8 euro pe lună. FOTO – caracter ilustrativ: Shutterstock Această creștere beneficiază cele aproximativ 9,4 milioane de persoane care primesc 10,4 milioane de pensii contributive, pe lângă cele 734.000 de pensii corespunzătoare schemei Claselor Pasive de Stat, care vor fi, de asemenea, reevaluate cu același indice. Conform reformei din 2021, reevaluarea anuală a pensiailor se calculează utilizând media ratelor inflației anuale din ultimele douăsprezece luni până în noiembrie, care, cu această ocazie, a rezultat la 2,66%. Autorul mai recomandă: Salariul minim si pensiile vor crește în Ucraina în 2026. În România, Guvernul Bolojan e pe contrasens și îi sufocă pe cetățeni cu austeritate Categoriile de pensionari din România care vor primi 482 lei în plus la PENSIE, de la 1 ianuarie 2026 În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor
Calcul complet. Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai o vechime de 25 de ani
A fost făcut calculul complet. Iată câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai o vechime de 25 de ani. Gândul.ro a întocmit un nou tabel, care poate fi urmărit mai jos, în articol. Pe listă se află 25 dintre cele mai populare meserii. Te-ai gândit câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai o vechime de 25 de ani? Gândul.ro a întocmit un tabel în care aduce în atenție 25 cele mai populare meserii în România, salariul net pentru ocupațiile respective, precum și venitul care ar putea fi încasat din pensie, lunar. Calculul pensiei în România pentru anul 2026 se bazează pe Legea 360/2023. Valoarea pensiei depinde de numărul de puncte acumulate și de Valoarea Punctului de Referință (VPR). Un punct de referință are valoarea de 81 de lei, la momentul actual. Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meserie și cei 25 de ani vechime Pentru meseria de agent de vânzări, la un salariu net de 3.800 de lei, pensia netă ar fi de 1.437 de lei. Pentru meseria de asistent medical, la un salariu net de 4.100 de lei, pensia ar fi de 1.539 de lei. În cazul unui avocat (angajat) cu un salariu de 5.850 de lei, pensia netă, după 25 de ani, ar fi de 2.207 lei. Pentru meseria de bucătar (șef de tură), cu un salariu net de 4.000 de lei, pensia ar fi de 1.498 de lei. Pentru un casier comerciant care încasează un salariu de 3.000 de lei, pensia netă ar fi de 1.281 de lei. Ce pensie va lua un economist sau un curier În cazul unui contabil autorizat, care încasează un salariu net de 4.970 de lei, pensia netă ar fi de 1.863 de lei. Pentru un curier cu un salariu de 3.200 de lei, pensia netă ar fi de 1.281 de lei. Un economist cu un salariu de 4.680 de lei, după 25 de ani, ar încasa o pensie de 1.761 de lei. Un electrician (specializat) care încasează un salariu de 4.400 de lei ar putea lua o pensie netă de 1.660 de lei. În cazul unui frizer care încasează un salariu de 2.800 de lei, pensia netă ar fi de 1.281 de lei. Un inginer proiectant care încasează un salariu de 6.730 de lei poate lua o pensie de 2.531 de lei. Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta Ce pensie încasează un polițist, un șofer pe TIR sau un medic specialist Un IT-ist sau Software Developer care încasează un salariu de 13.500 de lei ar putea avea o pensie de 4.656 de lei. Un lucrător în depozit care încasează un salariu de 3.100 de lei ar putea lua o pensie de 1.281 de lei. Un Manager Departament care încasează un salariu de 8.775 de lei ar putea lua o pensie de 3.270 de lei. Un medic specialist care încasează un salariu de 10.530 de lei ar putea avea o pensie de 3.872 de lei. Un muncitor necalificat care încasează un salariu de 2.550 de lei ar putea lua o pensie netă de 1.281 de lei. Un operator de producție care încasează un salariu de 3.150 de lei ar putea lua o pensie netă de 1.281 de lei. Alte pensii nete care pot fi încasate Un paznic / o persoană care lucrează în securitate, care încasează un salariu de 2.650 de lei, ar putea lua o pensie netă de 1.281 de lei. O persoană care lucrează ca personal de curățenie, care încasează un salariu de 2.600 de lei, ar putea lua o pensie netă de 1.281 de lei. Un polițist (agent) care încasează un salariu de 4.400 de lei ar putea lua o pensie de 1.660 de lei. Un profesor (grad I) care încasează un salariu de 5.000 de lei ar putea lua o pensie de 1.802 lei. Un sudor (confecții metalice) care încasează un salariu de 4.210 lei ar putea lua o pensie de 1.579 de lei. Un șofer de autobuz care încasează un salariu de 3.800 de lei ar putea lua o pensie de 1.437 de lei. Un șofer de TIR (internațional) care încasează un salariu de 7.020 de lei ar putea lua o pensie netă de 2.632 de lei. Autorul recomandă: În ce lună poți ieși la pensie, în funcție de data nașterii. Tabel exclusiv pentru femei Pensii cu 1.4% mai mari, în 2026, pentru această categorie de pensionari români. Decizia este finală Cresc pensiile pentru acești pensionari români, începând cu 1 martie 2026. Cine se încadrează Supraviețuire, modestie sau bogăție. Ce fel de trai duci în 2026, în funcție de salariul actual și de orașul în care locuiești Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei Orașul din România cu cele mai mari pensii în 2026. Cele 10 localități cu cei mai bogați pensionari Primele pensii în euro în Bulgaria. Seniorii au luat cu asalt oficiile poștale Crește vârsta de pensionare la 70 de ani? 600.000 de pensionari români sunt afectați
Categoria de pensionari din România care rămâne fără pensii începând cu 1 ianuarie 2026. Decizia e finală
Mai multe drepturi sociale prevăzute de legislația specială sunt amânate, ca urmare a deciziilor bugetare recente. Indemnizațiile și facilitățile pentru anumite categorii de beneficiari vor fi acordate începând cu 1 ianuarie 2027. În urma deciziilor economice adoptate prin așa-numita „ordonanță trenuleț” din decembrie 2025, numeroase facilități și drepturi sociale au fost eliminate, restrânse sau amânate, reamintește Newsweek. Printre acestea se regăsesc și drepturile acordate urmașilor refugiaților etnici, reglementate prin legislația specială. Conform Legii bugetului de stat pe anul 2025 – Legea nr. 141/2025, indemnizațiile și facilitățile destinate urmașilor refugiaților etnici sunt amânate până la începutul anului 2027, inclusiv drepturile conexe precum asistența medicală, transportul urban și alte facilități sociale. „Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3^1 alin. (1) din aceeași ordonanță se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027”, se arată în Legea 141/2025. Legea face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, care stabilește categoriile de persoane persecutate din motive etnice ce pot beneficia de măsuri reparatorii: „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român), care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate; g) a fost evacuată din locuința pe care o deținea.” Totodată, deși legislația prevede distinct acordarea unei indemnizații lunare în cuantum de 175 lei pentru copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în condițiile expres enumerate de lege, și aceste drepturi sunt supuse aceleiași amânări stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2025. „Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțat”, se arată în Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. Astfel, indemnizația lunară de 175 lei, precum și celelalte drepturi prevăzute pentru această categorie de urmași, se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027. Recomandarea autorului: Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Te pregătești să ieși la pensie în anul 2026? Iată cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei. Calculul este efectuat în funcție de regulile de bază care se află în vigoare. Dacă anul 2026 te retragi din câmpul muncii și te pregătești să ieși la pensie, atunci poți calcula valoarea drepturilor pe care le vei primi (în principiu) în funcție de contribuții și legea în vigoare. La momentul actual, punctul de pensie este cotat la 81 de lei, având în vedere că guvernul Bolojan a decis ca indexarea pensiilor cu inflația să fie suspendată. În acest sens, CNPP a explicat, pe site-ul oficial, cum se calculează cuantumul pensiei, precum și numărul total de puncte. „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat, pe parcursul întregii perioade de activitate, cu valoarea punctului de referinţă, stabilită prin lege. La data de 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referinţă este de 81 de lei. Numarul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului și a numărului de puncte de stabilitate”, transmite CNPP. Pentru a calcula o pensie, trebuie să fie luate în considerare mai multe elemente. În primul rând, trebuie să ai în vedere punctele de contributivitate. De asemenea, se iau în considerare atât punctele de stabilitate, cât și cele asiminate sau necontributive (situații speciale). „În situația persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare CONTRIBUTIV mai mare de 25 de ani, pentru stagiul de cotizare CONTRIBUTIV care depășește acest plafon se acordă un număr de puncte de stabilitate, astfel: a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi”, explică CNPP. Calcul pentru pensie: cât vei încasa la un salariu de 4.000 de lei, în 2026 / foto: Shutterstock Calcul pentru pensie în cazul unui salariu de 4.000 de lei În cazul unui salariu mediu de 4.000 de lei brut, vom ajunge la o pensie de 2.430 de lei pe lună. Avem următoarele date, conform Romaniatv.net: În ultimii ani, salariul mediu brut pe economie a fost de circa 5.000 de lei; Calcul puncte: raportul între salariu și salariul mediu (4.000/5.000) = 0,8 puncte pe lună. Pentru a afla punctele anuale, se înmulțesc cele 12 luni cu 0,8 = 9,6 punte. În cazul unei cariere de 30 de ani, ar fi: 9,6 x 30 = 288 de puncte. S-ar lua în considerare un total de 30 de puncte. Puncte de stabilitate: sub 25 ani de muncă – 0 puncte. Orientativ, pensia ar fi următoare: 30 de puncte x 81 lei/punct = 2.430 de lei/lună. Autorul recomandă: Crește vârsta de pensionare la 70 de ani? 600.000 de pensionari români sunt afectați Studiile universitare la pensie. Se ia sau nu în considerare facultatea Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026 Legea pensiilor private a fost adoptată în Parlament. Principalele modificări aduse la limitarea retragerii banilor din fondurile private de pensii Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
Anunțul începutului de an. Premierul Bolojan promite creșterea vârstei de pensionare în toate domeniile
Premierul Ilie Bolojan a declarat că în toate domeniile ar trebui ca vârsta de pensionare să crească, pe fondul contribuțiilor mari de buget în sistemul de pensii, dar și a inechităților sociale. El s-a referit la domenii precum Justiție sau Interne, acolo unde vârstele de pensionare sunt mai mici. „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24. Premierul a dat drept exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul. El a invocate motive precum echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a încheiat premierul. Recomandările autorului:
Când vor fi plătite pensiile pentru prima lună a anului 2026. Poșta Română a făcut anunțul
Pensiile sunt plătite, la începutul unui an, după un calendar influențat de sărbătorile legale, dar și de procedurile administrative ale Ministerului Finanțelor și ale Caselor Județene de Pensii. Poșta Română a anunțat că pensiile vor fi virate în conturile companiei pe 5 ianuarie, urmând ca distribuirea către beneficiari să înceapă de joi, 8 ianuarie. „La început de an, situația diferă față de restul perioadei, în principal din cauza limitărilor bugetare și a procedurilor Ministerului Finanțelor. În mod obișnuit, banii destinați pensiilor sunt virați către Poșta Română cu câteva zile înainte de sfârșitul lunii (de obicei pe 27 – 28 ale lunii), ceea ce permite planificarea și organizarea distribuției, precum și stabilirea nivelului administrativ necesar pentru plata pensiilor, în mod normal, la începutul lunii. În schimb, la început de an, Guvernul, prin Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Casele Județene de Pensii, nu pot vira aceste sume înainte de 1 ianuarie, ceea ce explică decalajul în programul de plată față de restul lunilor. Dacă sumele nu ajung în conturile Poștei Române din partea Caselor Județene de Pensii pe 5 ianuarie, procesul de distribuire se complică. În mod obișnuit, odată ce banii sunt virați, Poșta Română emite ordine către băncile comerciale pentru procurarea numerarului, iar fondurile sunt apoi transportate de o companie privată de la casieriile băncilor către unitățile poștale. Întregul proces necesită cel puțin o zi lucrătoare, ceea ce poate întârzia livrarea pensiilor către beneficiari”, a precizat Ștefan Valentin, director general al Poștei Române pentru Digi24.ro Pensionarii pot încasa pensia fie în numerar, la domiciliu, fie prin cont bancar sau card, iar termenele de plată diferă în funcție de metoda aleasă. Dacă banii sunt încasați pe card, atunci suma va fi distribuită în data de 12 a fiecărei luni. În schimb, dacă beneficiarul încasează pensia în numerar, bani sunt distribuiți în intervalul 1-15 ale lunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026
Misterul studiului cerut de unii judecători CCR. Ministrul Justiției: Nu am primit nicio solicitare oficială privind un studiu de impact cerut la CCR
Întrebat la Digi24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea (n.r făcută de Ministerul Muncii), Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a spus că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”. Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate. Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie, CCR va cere un astfel de studiu, ministrul a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”. Studiu de impact cerut de o parte din judecătorii CCR „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarant mai devreme șefa CCR Simina Tănăsescu. „Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a adăugat aceasta.
Cetățenii români care riscă să rămână luni întregi fără pensie, după ce au muncit în străinătate și se întorc în țară. Care este motivul
Cetățenii români care au muncit în peste hotare și se întorc în România, cu scopul de a-și obține pensia, riscă să rămână luni întregi fără venit, avertizează Avocatul Poporului într-un raport special. Acesta a cerut reguli mai clare pentru recunoașterea stagiilor de cotizare din afara României și, de altfel, atrage atenția asupra dosarelor care rămân blocate pe o perioadă îndelungată. Avocatul Poporului atrage atenția asupra unui fenomen care îi poate afecta direct pe unii dintre cetățenii români. Și anume, faptul că persoanele care au lucrat în străinătate și se întorc în România, cu scopul de obținere a pensiei, riscă să rămână luni întregi fără ea. În cadrul raportului special emis de Avocatul Poporului (disponibil AICI), instituția a îndreptat atenția și către frecvența petițiilor din ultima perioadă privind „o posibilă vătămare a dreptului la pensie”, care se leagă de dreptul pentru „un nivel de trai decent”, așa cum arată art. 47 alin. (2) din Constituția României. Puncte critice aduse în atenție de raportul special al Avocatului Poporului „În ultima perioadă Avocatul Poporului a fost în mod frecvent sesizată cu petiții care au ca obiect o posibilă vătămare a dreptului la pensie, circumscris dreptului la un nivel de trai decent, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituția României. De aceea, raportul special ridică o problemă de interes public, iar exercitarea reală și efectivă a dreptului protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 poate să necesite măsuri pozitive de protecție, «în special atunci când există o legătură directă între măsurile pe care reclamantul le poate aștepta în mod legitim din partea autorităților și dreptul la respectarea efectivă a „bunurilor” sale»”, se menționează în raport. Avocatul Poporului avertizează asupra modului în care dosarele de pensii pot rămâne blocate în cazul românilor care au lucrat în străinătate și s-au întors în țară / sursă foto: Shutterstock Raportul special aduce în atenție un punct critic: decizia provizorie emisă de casele teritoriale de pensii până când se comunică datele către autoritățile din străinătate. Situația se acutizează în momentul în care aceste decizii provizorii sunt respinse. Astfel de întârzieri ale deciziilor apar în urma lipsei răspunsurilor pe care ar fi trebuit să le ofere instituțiile străine. Pe listă se adaugă și transmiterea defectuoasă a informațiilor între instituții. „Potrivit legislației în vigoare, până la comunicarea informațiilor de către autoritățile din străinătate, casele teritoriale de pensii emit o decizie provizorie de acordare a pensiei care nu poate fi contestată, astfel că solicitanții nu-și pot exercita drepturile care decurg din principiul accesului liber la justiție (contestație, cerere de chemare în judecată). Așadar, dificultățile apar atunci când decizia provizorie este una de respingere, invocânduse neîndeplinirea condițiilor minim necesare pentru acordarea dreptului la pensie, în lipsa adăugării stagiului de cotizare efectuat în străinătate sau când cuantumul nu este considerat legal de către beneficiarul dreptului la pensie”, se arată în raport. Alte situații problematice: Pensionarii care locuiesc în țara natală (România), dar cer recalcularea prin adăugarea stagiilor din străinătate obținute după pensionare; Cetățenii români care au reședință în străinătate și care doresc să li se recunoască dreptul la pensie în țara de reședință; Cetățenii români care beneficiază de pensii europene de invaliditate și care sunt nevoiți să se prezinte la reevaluarea medicală. „Problematica analizată implică două dimensiuni: una externă, raportată la recunoașterea stagiilor de cotizare efectuate în străinătate de cetățenii români, respectiv una internă, raportată la obligațiile legale ale instituțiilor publice naționale, competente să stabilească într-o manieră efectivă drepturile beneficiarilor în domeniul pensiilor”, se mai arată în raport. Autorul recomandă: Cum trăiește un pensionar din România comparativ cu unul din Europa. În timp ce pensiile românilor îngheață, vecinii caută soluții, iar Vestul investește în confortul seniorilor Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensii. Care este motivul Tabel complet pensii | Ce pensie vei primi în funcție de job-ul actual și de anii de contribuție, dacă te pensionezi pe 1 ianuarie 2026 Ce pensie vei avea dacă ai vechime de 12, 14 sau 18 ani în condiții speciale. Tabel cu reducerea vârstei Ce pensie primesc badantele românce din Italia, după ani de muncă. Peste un milion de conaționali trăiesc în această țară Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Câți bani pierzi la pensie dacă primești salariul minim sau lucrezi part-time. Tabel cu punctele acumulate în funcție de salariu și timp lucrat
Reforma pensiilor a adus schimbări majore în modul de calcul al acestui drept, una dintre cele mai importante clarificări vizând contribuția lucrătorilor cu normă parțială și a celor plătiți la nivelul salariului minim. Și, în timp ce unii salariați preferă varianta de lucru part-time, pentru flexibilitate, alții nu au alternativa unui salariu mai mare, iar efectul asupra pensiei rămâne un subiect esențial și deseori confuz, scrie Playtech. Cum se calculează pensia în România În România, conform legii, cuantumul pensiei se stabilește în funcție de numărul de puncte de pensie acumulate de-a lungul activității profesionale. Fiecare lună lucrată și fiecare venit declarat contribuie la formarea acestor puncte. Formula de bază este: Punctaj lunar = venitul brut al lunii / salariul mediu brut pe economie Punctaj anual = suma punctajelor lunare Total puncte = însumarea punctajelor anuale pe întreaga perioadă de activitate Pensia finală = total puncte × valoarea punctului de referință (VPR) Începând cu anul 2024, sistemul de contributivitate pune accent pe veniturile realizate, iar asta înseamnă că cine lucrează pe salariul minim sau part–time acumulează mult mai puține puncte decât o persoană care lucrează cu normă întreagă și salarii peste medie. Cum afectează punctajul de pensie salariul minim și part-time-ul Angajații plătiți cu salariul minim acumulează un punctaj semnificativ mai mic, pentru că venitul lor este mult sub salariul mediu pe economie. În 2025, salariul mediu brut este estimat la aproximativ 8.500 lei, iar salariul minim la aproximativ 3.700 lei brut. Astfel, un lucrător care primește salariul minim acumulează astfel: 3.700 / 8.500 ≈ 0,43 puncte pe lună, adică 5,16 puncte pe an. La part–time, contribuțiile se calculează în funcție de venitul efectiv, deci punctajul este și mai mic. Tabel orientativ: câte puncte acumulezi în funcție de salariu și timp lucrat: *Tabelul de mai sus este orientativ și arată cum se acumulează puncte pentru diferite scenarii de muncă, raportate la salariul mediu brut estimat pentru 2025. Cât pierzi la pensie,comparativ cu un salariu mediu Dacă luăm ca referință un lucrător cu salariu mediu, care acumulează 12 puncte pe an, diferențele sunt foarte mari: salariul minim: pierdere de aproximativ 57% din puncte anual part–time 6 ore: pierdere de aproximativ 68% part–time 4 ore: pierdere de aproximativ 78% part–time 2 ore: pierdere de circa 89% Diferențele devin chiar dramatice, raportat la 10 ani de muncă: 120 puncte (salariu mediu) vs. 51,6 puncte (salariu minim), respectiv 13,2 puncte (2 ore/zi). Persoanele care rămân perioade îndelungate în regim part-time sau la salariul minim acumulează considerabil mai puține puncte, ceea ce se traduce într-un cuantum final al pensiei cu până la 70–80% mai mic decât al unui muncitor plătit cu salariul mediu.