Tabel complet. Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani
Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani. Au fost analizate cele mai populare 25 de meserii. Gândul.ro a întocmit un tabel în acest sens și poate fi vizualizat mai jos, în articol. Interesul față de pensionarea anticipată sau față de modul în care este calculată viitoarea pensie este tot mai mare în rândul cetățenilor. Anul 2026, de pildă, nu ar aduce majorări ale pensiilor. În schimb, unele dintre categoriile de pensionari ar urma să primescă ajutoare financiare de câteva sute de lei (vezi aici detalii). De data aceasta, Gândul.ro aduce în atenție un tabel cu meserii și pensia care poate fi încasată după o cotizație de 23 de ani. Au fost analizate 25 de meserii, cele mai populare în rândul oamenilor. Mai jos vor fi găsite salariile medii nete reale aproximative în România, iar pentru a estima pensia a fost aplicată următoarea formulă: Pensia = raport salariu / medie × 23 ani × valoare punct. Totodată, a fost scăzută impozitarea uzuală și a rezultat pensia netă estimată. Pensie în funcție de meserie și 23 de ani de contribuții Specialist IT Salariu net mediu: 9.500 de lei/lună Punctaj: 1,7 Pensie netă estimată: aprox. 3.100 de lei/lună Medic Salariu net mediu: 7.500 de lei/lună Punctaj: 1,4 Pensie netă estimată: aprox. 2.600 de lei/lună Profesor Salariu net mediu: 5.800 de lei/lună Punctaj: 1,1 Pensie netă estimată: aprox. 2.050 de lei/lună Inginer Salariu net mediu: 6.500 de lei/lună Punctaj: 1,2 Pensie netă estimată: aprox. 2.300 de lei/lună Contabil Salariu net mediu: 5.500 de lei/lună Punctaj: 1,0 Pensie netă estimată: aprox. 1.900 de lei/lună Jurist Salariu net mediu: 6.200 de lei/lună Punctaj: 1,2 Pensie netă estimată: aprox. 2.250 de lei/lună Manager administrativ Salariu net mediu: 8.000 de lei/lună Punctaj: 1,5 Pensie netă estimată: aprox. 2.800 de lei/lună Farmacist Salariu net mediu: 6.800 de lei/lună Punctaj: 1,3 Pensie netă estimată: aprox. 2.400 de lei/lună Arhitect Salariu net mediu: 6.200 de lei/lună Punctaj: 1,2 Pensie netă estimată: aprox. 2.250 de lei/lună Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani Bucătar Salariu net mediu: 4.000 de lei/lună Punctaj: 0,8 Pensie netă estimată: aprox. 1.500 de lei/lună Ospătar Salariu net mediu: 3.500 de lei/lună Punctaj: 0,7 Pensie netă estimată: aprox. 1.300 de lei/lună Frizer / Cosmetician Salariu net mediu: 3.800 de lei/lună Punctaj: 0,7 Pensie netă estimată: aprox. 1.400 de lei/lună Șofer camion Salariu net mediu: 4.800 de lei/lună Punctaj: 0,9 Pensie netă estimată: aprox. 1.750 de lei/lună Lucrător comercial Salariu net mediu: 3.800 de lei/lună Punctaj: 0,7 Pensie netă estimată: aprox. 1.400 de lei/lună Muncitor necalificat Salariu net mediu: 3.200 de lei/lună Punctaj: 0,6 Pensie netă estimată: aprox. 1.200 de lei/lună Electrician Salariu net mediu: 5.000 de lei/lună Punctaj: 1,0 Pensie netă estimată: aprox. 1.900 de lei/lună Mecanic auto Salariu net mediu: 5.300 de lei/lună Punctaj: 1,0 Pensie netă estimată: aprox. 2.000 de lei/lună Agricultor angajat Salariu net mediu: 3.900 de lei/lună Punctaj: 0,8 Pensie netă estimată: aprox. 1.450 de lei/lună Funcționar public Salariu net mediu: 5.400 de lei/lună Punctaj: 1,0 Pensie netă estimată: aprox. 1.950 de lei/lună Specialist HR Salariu net mediu: 5.200 de lei/lună Punctaj: 1,0 Pensie netă estimată: aprox. 1.950 de lei/lună Operator call center Salariu net mediu: 3.500 de lei/lună Punctaj: 0,7 Pensie netă estimată: aprox. 1.300 de lei/lună Designer grafic Salariu net mediu: 5.200 de lei/lună Punctaj: 1,0 Pensie netă estimată: aprox. 1.950 de lei/lună Expert marketing Salariu net mediu: 5.800 de lei/lună Punctaj: 1,1 Pensie netă estimată: aprox. 2.050 de lei/lună Asistent medical Salariu net mediu: 4.300 de lei/lună Punctaj: 0,9 Pensie netă estimată: aprox. 1.650 de lei/lună Secretar / Bibliotecar Salariu net mediu: 3.800 de lei/lună Punctaj: 0,7 Pensie netă estimată: aprox. 1.400 de lei/lună Autorul recomandă: Care sunt punctele de stabilitate în 2026. Cum cresc pensiile și cine beneficiază de ele Care este valoarea unei pensii de urmaș a unui copil. Ce sume primesc și care sunt condițiile de acordarea potrivit legii din România Ministrul Muncii, Florin Manole, anunț important pentru pensionarii cu venituri mici: „Propunem un sprijin din partea statului” Pensii cu 31 de lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România. În condițiile în care viața este cu 600 lei mai scumpă Lovitură pentru pensionari. Gratuitatea pe care Primăria Capitalei vrea să o taie Cu cât au crescut pensiile magistraților în 2025. Cea mai mare pensie specială a ajuns la aproape 70.000 de lei Harta pensiilor din România. Top 10 județe în care se încasează cele mai mari pensii medii
Pensii cu 31 de lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România. În condițiile în care viața este cu 600 lei mai scumpă
În cazul unei categorii de pensionari, deși viața este cu 600 de lei mai scumpă, pensiile sunt cu 31 de lei mai mici. Un raport din 2024 arată că pensiile încasate de seniorii români au crescut în medie cu 40%, însă nu în cazul tuturor. Acum, în 2026, nu s-ar lua în calcul vreo creștere de pensii. Ultimele creșteri consistente ale pensiilor au avut loc în 2024, potrivit unui raport, când s-a produs indexarea cu 12%. În medie, acestea au crescut cu 40%, fără să aibă o bază economică. Apoi, în următoarele 17 luni, pensiile au fost majorate cu doar 38 de lei. Pensii de invaliditate cu 31 de lei mai mici Totuși, în cazul persoanelor care încasează pensii de invaliditate a fost sesizat o scădere cu 31 de lei. În medie, în 2025, pensiile au crescut cu 520 de lei. Însă, de la data de 1 ianuarie nu s-a mai produs vreo indexare a pensiilor. Vezi AICI ce se întâmplă cu pensiile în 2027. În anul 2024, raportul arată că aceste creșteri ale pensiilor s-au bazat pe împrumuturi, ceea ce a generat și o explozie a deficitului bugetar, arată Newsweek.ro. Pensii cu 31 de lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România Inflația avea să „topească” creșterile pensiilor. Așadar, între septembrie 2024 și 1 ianuarie 2026 s-a produs o majorare infimă a acestora. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a arătat că pensiile de invaliditate, de exemplu, au scăzut cu 31 de lei. În contextul în care, acum, viața e mai scumpă cu 600 de lei. Comparație între 1 septembrie 2024 și 1 ianuarie 2026 1 septembrie 2024 3.670.998 de pensionari încasau o pensie de limită de vârstă de 3.127 de lei; 390.571 de cetățeni încasau o pensie de invaliditate de 1.125 de lei; 438.681 de cetățeni încasau o pensie de urmaș de 1.471 de lei; 1 ianuarie 2026 3.679.218 de pensionari încasau o pensie de limită de vârstă de 3.165 de lei; 397.517 persoane încasau o pensie de invaliditate de 1.094 de lei; 439.930 de persoane încasau o pensie de urmaș de 1.518 lei. Care sunt diferențele? Pensia de limită de vârstă a crescut cu 38 de lei; Pensia de urmaș a crescut cu 47 de lei; Pensia de invaliditate a scăzut cu 31 de lei. În condițiile în care indexarea pensiilor nu ar fi fost anulată, atunci s-ar fi înregistrat o creștere cu 19% (pensia medie ar fi crescut cu 590 lei). În 2026, pensionarii vor primi, în schimb, un ajutor financiar. Ajutor financiar de 1.000 de lei pentru pensionarii care au pensii de până la 1.500 de lei; Ajutor financiar de 800 de lei pentru pensionarii care au pensii între 1.500 și 2.000 de lei; Ajutor financiar de 600 de lei pentru pensionarii care au pensii între 2.000 și 3.000 de lei. Autorul recomandă: Lovitură pentru pensionari. Gratuitatea pe care Primăria Capitalei vrea să o taie Cu cât au crescut pensiile magistraților în 2025. Cea mai mare pensie specială a ajuns la aproape 70.000 de lei Harta pensiilor din România. Top 10 județe în care se încasează cele mai mari pensii medii Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt 1.300 lei lei în plus la pensie, din luna martie 2026, pentru acești pensionari din România
Harta pensiilor din România. Top 10 județe în care se încasează cele mai mari pensii medii
Harta pensiilor din România. Anul 2026 poate veni cu surprize pozitive pentru cetățenii care încasează pensii. Guvernul ar putea acorda ajutoare financiare pentru pensionari. Iată mai jos, în articol, județele în care se încasează cele mai mari pensii medii. De altfel, găsiți și un top 10 al județelor cu cele mai mici pensii încasate de cetățeni. Cum arată harta pensiilor din România. De menționat faptul că la final de 2025, pe teritoriul țării erau înregistrați 4.699.559 de pensionari. Valoarea totală a pensiilor plătite a depășit 13 miliarde de lei lunar. Potrivit datelor CNPP, pensia medie este diferită în funcție de județ, iar diferențele pot fi consistente (chiar și de 2.000 de lei). Topul județelor în care se încasează cele mai mari pensii medii Harta pensiilor din România: unde se găsesc cele mai mici și cele mai mari pensii medii Printre județele în care se găsesc cele mai mici pensii medii din România se numără Vrancea (2.270 de lei), precum și Botoșani (2.230 de lei) sau Giurgiu și Vaslui, diferența fiind aproape insesizabilă, de câțiva lei, potrivit topului arătat de Antena3.ro. Vrancea: 2.270 de lei Botoșani: 2.230 de lei Giurgiu: 2.280 de lei Vaslui: 2.284 de lei Suceava: 2.362 de lei Satu Mare: 2.373 de lei Călărași: 2.382 de lei Bistrița: 2.378 de lei Olt: 2.395 de lei Buzău: 2.447 de lei Datele arată că, la polul opus, diferența poate fi și de 2.000 de lei. Cele mai mari pensii medii din România se găsesc, de exemplu, în Hunedoara (3.502 lei), Brașov (3.327 de lei), dar și Gorj (3.275 de lei). În București, de altfel, cea mai mare pensie medie depășește pragul de 4.000 de lei. Cluj: 2.882 de lei Timiș: 2.820 de lei Arad: 2.593 de lei Argeș: 3.005 lei Constanța: 3.019 lei Prahova: 3.019 lei Galați: 3.022 de lei Gorj: 3.275 de lei Brașov: 3.327 de lei Hunedoara: 3.502 lei Autorul recomandă: Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt Locuitorii unui oraș din România vor beneficia de transport public gratuit, în fiecare vineri. Unde s-a adoptat măsura și de când intră în vigoare Ce se întâmplă cu pensiile în 2027? Vești proaste pentru toți pensionarii din România Indemnizații și drepturi speciale pentru veteranii de război, văduve, invalizi și deportați, 2026 Totul despre pensia anticipată parțială în 2026. Cu câți ani poți ieși mai devreme din câmpul muncii și ce impact are asupra banilor primiți Tabel pensii | Ce pensie vei primi în funcție de meseria ta, daca ai muncit 40 de ani cu carte de muncă Câți lei costă lunar să crești un copil în 2026, în funcție de vârsta lui: de la 1 an la 18 ani Sursă foto: colaj Gândul / Shutterstock
Cu cât au crescut pensiile magistraților în 2025. Cea mai mare pensie specială a ajuns la aproape 70.000 de lei
Cea mai mare pensie specială a ajuns la circa 70.000 de lei pe lună, după ce pensiile magistraților au fost majorate în 2025. Potrivit datelor, sute de pensionari noi din Justiție au încasat, anul trecut, în medie, cu 2.000 de lei mai mult, în fiecare lună. Vezi mai jos detaliile. Anul 2025 a fost mai „prosper” pentru sute de noi pensionari din Justiție. Anul trecut, în medie, aceștia au primit cu 2.000 de lei mai mult, în fiecare lună, faţă de cei aflaţi deja în sistem. De altfel, cea mai mare pensie specială a ajuns la circa 70.000 de lei pe lună. Din suma respectivă, 20.000 de lei sunt obținuți în urma contributivității, arată Antena3.ro. Cea mai mare pensie specială a ajuns la aproape 70.000 de lei Cu cât au crescut pensiile magistraților în 2025 Diferența de până la aproape 70.000 de lei este suportată din bugetul statului. De altfel, ultimele date centralizate de CNPP relevă că numărul celor care beneficiază de pensii speciale a crescut în ianuarie 2026. În decembrie, anul trecut, se aflau pe listă 11.841 de persoane. Acum, numărul a crescut cu 53 de pensionari. Datele mai indică faptul că legea privind reducerea vârstei de pensionare a magistraților a fost amânată din nou. Dosarul va fi reluat din 11 februarie 2026 de judecătorii CCR. Cea mai mare pensie specială este de 69.343 lei/ lună, din care 21.085 lei partea contributivă și 48.258 lei partea necontributivă. De altfel, pensia specială medie este situată la 4.842 lei, din care 7.518 lei partea contributivă și 21.692 lei de la partea necontributivă. La momentul actual, pensia medie în sistemul public este de 2.800 de lei, iar pensia minină este de 1.281 de lei. Pensia specială medie din domeniul justiţiei din 2025 a fost de 24.842 lei. Pensia specială medie pentru noii înscrişi a fost de 26.857 lei. Autorul recomandă: Harta pensiilor din România. Top 10 județe în care se încasează cele mai mari pensii medii Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt 1.300 lei lei în plus la pensie, din luna martie 2026, pentru acești pensionari din România Ce se întâmplă cu pensiile în 2027? Vești proaste pentru toți pensionarii din România Indemnizații și drepturi speciale pentru veteranii de război, văduve, invalizi și deportați, 2026 Totul despre pensia anticipată parțială în 2026. Cu câți ani poți ieși mai devreme din câmpul muncii și ce impact are asupra banilor primiți Sursă foto: colaj Gândul / Shutterstock
Anunțul oficial al ministrului Muncii. Ce bonus ar putea primi 2,8 milioane de pensionari
Florin Manlole a făcut câteva precizări cu privire la impactul măsurilor de solidaritate propuse de PSD pentru sprijinirea familiilor și a persoanelor vulnerabile. De acest ajutor ar putea beneficia peste 500.000 de familii, 2.800.000 de pensionari, relatează Mediafax. Pachetul de solidaritate propus de PSD, oferă „protecție minimă” pentru persoanele afectate de austeritate: pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități, mamele cu copii, veteranii sau persoanele cu handicap. Este vorba de un ajutor de aproximativ 3,39 miliarde de lei, care ar viza peste 5 milioane de beneficiari. Florin Manole a vorbit, în direct la Antena 3 CNN, despre modiicările pe care le-ar putea aduce Ministerul Muncii la acest pachet de sprijin. Ministrul Muncii a precizat că o primă propunere ar fi ca Guvernul să acorde sprijin pentru pensionari cu venituri sub 3.000 de lei în perioada Paștelui și a Crăciunului. „E ceva ce am mai făcut și e ceva ce trebuie să continuăm să facem. mai ales că pensiile au fost înghețate prin primul pachet al Guvernului Bolojan și prețurile au crescut”, a declarat Manole. De asemenea, Manole a transmis că un ajutor ar putea fi acordat și familiilor care au copii cu dizabilități, familiilor monoparentale sau familiile biparentale cu venituri scăzute, categorii sociale afectate de înghețarea alocațiilor. „Înghețarea alocațiilor a afectat 3.600.000 de copii. Dar nu toți copiii au aceleași nevoi. Am și eu un copil acasă. Pentru bugetul familiei mele înghețarea alocațiilor nu este o problemă, dar sunt convins că sunt foarte multe familii și în loc să cheltuim un miliard de lei pentru creșterea tuturor alocațiilor – ok, au luat decizia aceasta înghețării – dar putem, cu un impact de 300.000.000 de lei să creștem beneficiile pentru copiii cu dizabilități – care, fără îndoială, sunt copiii care au nevoie de mai multe resurse – și cred că nimeni nu e împotriva acestei idei”, a declarat Manole. Peste 500.000 de familii vor fi sprijinite Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre 500.000 de familii care vor fi sprijinite, 2.800.000 de pensionari –pe sprijinul pentru pensionari, dar și alte câteva sute de familii pentru propunerea eliminării CASS-ului pentru mamele singure. „Este vorba de peste 500.000 de familii care vor fi astfel sprijinite, 2.800.000 de pensionari – pe sprijinul pentru pensionari și ar mai fi câteva sute de mii de familii către care ne îndreptăm atenția atunci când propunem eliminarea CASS-ului pentru mame. Acolo este vorba de 150.000 de beneficiari, deci, în cele mai multe cazuri, mame care primesc această indemnizație și, la fel de bine, revenirea la scutirea de impozit pentru persoanele care primesc venit minim de incluziune sau persoanele ori care primesc ajutorul pentru familii cu mulți copii, iarăși sunt măsuri care nu costă foarte mult”, a adăugat Manole. AUTORUL RECOMANDĂ
Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt
O categorie de pensionari din România poate să beneficieze de bani în plus la pensie. O lege în Parlament ar putea aduce un plus pentru seniorii români care au urmat școlile de ucenici. Formele de școlarizare cresc pensia românilor? La momentul actual, pensia este calculată după formula: nr. total de puncte realizat de asigurat X valoarea punctului de referință (81 lei). La calculul pensiei se ține cont de punctele de contributivitate. Așa cum arată CNPP, punctele de stabilitate sunt împărțite într-un anumit mod, dacă persoana în cauză a realizat un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani. „a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi”, arată CNPP. Legea arată că mai sunt oferite 0,25 puncte pentru perioadele (asimilate) petrecute în șomaj și facultate. Se oferă bani în plus pensionarilor Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România Însă, există și alte forme de învățământ pentru care se mai pot oferi 0,25 puncte la pensie? Multe persoane întreabă dacă școala postliceală este luată în considerare. Pe un forum, o persoană a susținut că pentru acea etapă nu sunt acordate puncte. „Nu se acordă puncte pentru anii de școală postliceală. Doar anii de facultate făcuți la tinerețe, când erai doar student la zi, nu erai și salariat în timpul facultății. Și încă ceva și anume: absolvirea unei scoli postliceale nu poate fi echivalentă cu absolvirea unei facultăți. Învățământul postliceal este cuprins în învățământul terțiar nonuniversitar. În schimb un institut o facultate de 3 ani este considerată studii superioare, reprezentând ciclul I de licență (minimum 180-240 credite ECTS) în sistemul Bologna sau studii universitare de scurtă durată pentru formele mai vechi”, a explicat o persoană, notează Newsweek.ro. Totuși, un proiect de lege din România ar putea oferi pensionarilor o posibilitate ca pensiile lor să fie mărite, dacă vor fi luate în considerare școlile de ucenici. Potrivit sursei citate, există un proiect de lege în acest sens, iar inițiatorii lui cer ca anii de ucenicie să devină perioade asimilate. În condițiile în care proiectul de lege va fi acceptat, atunci la fiecare an de ucenicie s-ar adăuga 0,25 puncte. De altfel, nici școala urmată la seral nu este asimilată, în momentul de față. Autorul recomandă: 1.300 lei lei în plus la pensie, din luna martie 2026, pentru acești pensionari din România Locuitorii unui oraș din România vor beneficia de transport public gratuit, în fiecare vineri. Unde s-a adoptat măsura și de când intră în vigoare Ce se întâmplă cu pensiile în 2027? Vești proaste pentru toți pensionarii din România Indemnizații și drepturi speciale pentru veteranii de război, văduve, invalizi și deportați, 2026 Totul despre pensia anticipată parțială în 2026. Cu câți ani poți ieși mai devreme din câmpul muncii și ce impact are asupra banilor primiți Tabel pensii | Ce pensie vei primi în funcție de meseria ta, daca ai muncit 40 de ani cu carte de muncă Câți lei costă lunar să crești un copil în 2026, în funcție de vârsta lui: de la 1 an la 18 ani
Cine sunt pensionarii români care vor primi 100 de lei în plus la pensie, lunar
Sunt vești bune pentru o categorie de pensionari români, în 2026. Persoanele vulnerabile vor primi câte 100 de lei în plus la pensie, în fiecare lună. Banii vor putea fi folosiți cu un singur scop, și anume pentru plata facturilor, arată CANCAN. O anumită categorie de persoane din România se află pe lista pentru ajutoarele financiare venite din partea statului. În acest sens, pensionarii vulnerabili vor fi eligibili pentru a primi un ajutor de 100 de lei în plus la pensie, în fiecre lună. Este vorba despre o propunere venită din partea Partidului Social Democrat. Banii respectivi vor servi drept un ajutor financiar pentru a putea plăti factura de gaze. Pensionarii români care primesc ajutor financiar pentru plata facturilor De asemenea, nu este singurul tip de ajutor de care persoanele vulnerabile pot beneficia, anul acesta. Potrivit informațiilor, mai există un ajutor, în valoare de 50 de lei, care va fi acordat anumitor persoane. Banii respectivi vor fi utilizați la plata facturilor la energie electrică. De menționat faptul că banii pentru facturile de gaze ar urma să fie distribuiți abia din toamna acestui an. În acest sens, banii ar urma să fie distribuit în perioada 1 octombrie 2026 – 31 martie 2027. Anunțul a fost făcut de Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Este exact același model care a fost folosit cu acele vouchere la energie care a intrat în vigoare anul trecut în 2025 cu cei 50 lei, dar diferența este că pregătim și o construim într-o formă în care pentru aproximativ 1.000.000 de oameni care au venituri sub 2.500 lei (asta se propunerea cu care noi, atât eu, cât și colegii mei din PSD intrăm în coaliție pentru a găsi formula financiară de a o construi) vor putea în sezonul rece, adică de la 1 octombrie la 31 martie, când sunt și mari facturi la gaze, pentru că atunci se consumă gaze naturale, să aibă o reducere de 100 lei din prețul final al facturii”, spune ministrul. Pentru a putea beneficia de acești bani, pensionarul trebuie să se încadreze într-un anumit criteriu. AFLĂ AICI CATEGORIILE DE PENSIONARI DIN ROMÂNIA CARE PRIMESC 100 LEI ÎN PLUS LA PENSIE, ÎN FIECARE LUNĂ. DE LA CE DATĂ + CINE SE ÎNCADREAZĂ. Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
Anunțul oficial al Ministrului Muncii. Ce sprijin se va acorda pentru pensionari, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația
Petre Florin Manole, Ministrul Muncii, a făcut o serie de declarații în cursul serii de duminică, 18 ianuarie 2026, referitoare la sprijinul acordat pensionarilor, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația. Deși legea cerea să fie îndeplinit acest aspect, la data de 1 ianuarie 2026, pensiile nu au fost indexate în raport cu valoarea inflației. Petre Florin Manole, Ministrul Muncii, a anunțat, în schimb, care vor fi ajutoarele pe care unii dintre pensionarii din România le vor primi anul acesta. Ministrul Muncii a mai relatat faptul că pensiile nu vor fi indexate și nici nu vor crește în 2026. Ce sprijin se va acorda pentru pensionari, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația Sprijinul de care vor beneficia unii dintre pensionari, în 2026 Pe de altă parte, ministrul a menționat faptul că are în plan să propună un ajutor pentru pensionari care să fie de minim 800 de lei, precum cel din 2025, însă nu a precizat dacă va fi ridicat pragul până la care se pot acorda acești bani. În 2025, seniorii care primeau o pensie sub 2.740 de lei beneficiau de cei opt sute de lei. „Voi propune Coaliției un sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, așa cum am avut și anul anterior, de 800 de lei, în două tranșe. Dar este o discuție care trebuie avută cu colegialitate și bună-credință în coaliție, în funcție de resursele bugetare. S-a decis înghețarea punctului de pensie și de aceea vrem să compensăm cu un sprijin, dacă bugetul ne va permite. Înghețarea pensiei i-a afectat mai ales pe pensionarii cu pensii mici, deoarece la ei s-a resimțit mai tare creșterea inflației. S-a decis înghețarea punctului de pensie și de aceea vrem să compensăm cu un sprijin dacă bugetul ne va permite”, a spus Manole la Digi24. Totodată, Ministrul Muncii a mai precizat că va exista și un ajutor financiar aferent facturii de gaze, însă va intra în vigoare în toamnă. Autorul recomandă: Ministrul Muncii oferă asigurări pensionarilor referitor la mica recalculare. „Mai sunt documente de primit” Ministrul Muncii anunță că „greul” abia urmează: Salariile, pensiile, alocațiile, înghețate anul acesta. „Așa a decis Bolojan” Bani în plus la pensie pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate. Despre ce sumă este vorba și de când se acordă Pensionarii români care pot rămâne FĂRĂ pensie. Pot pierde toți banii, dacă fac această greșeală Sursă foto: Shutterstock / Mediafax Foto/Alexandru Dobre
Cazul bizar al unui pensionar român: Ce pensie a primit, după 30 de ani de muncă
Cazul bizar al unui pensionar român. Deși a acumulat peste 30 de ani de muncă, cetățeanul s-a trezit cu o pensie mică, aspect care a creat o revoltă pe un forum dedicat pensionarilor. Un pensionar român s-a trezit cu o pensie cu puțin mai mare decât cea minimă (socială), după mai bine de 30 de ani de muncă. Pe un forum dedicat pensionarilor a pornit o întreagă revoltă, în urma sumei pe care cetățeanul a primit-o. Nu este singurul, căci și o altă persoană a expus același lucru. Pensie de 1.373 de lei, la un stagiu contributiv de 30 de ani În primul caz, pensionarul român, care are un stagiu contributiv de fix 30 de ani, a primit o pensie de 1.373 de lei, puțin mai mare față de cea minimă (1.281 de lei) care se acordă după doar 15 ani în câmpul muncii. Pentru cele trei decenii de contributivitate, a primit 14,7 puncte pentru care a plătit contribuții. De asemenea, pentru cei 30 de ani, a primit 2,25 de puncte de stabilitate (5 x 0,25). În total, a strâns aproape 17 puncte. Cele 17 puncte se înmulțesc cu 81 lei (valoarea punctului de referință), pentru a calcula pensia. A primit o pensie de doar 1.373 de lei / foto: Casa de Pensii Un alt caz aduce în atenție o situație similară. Un alt pensionar a primit o pensie de 1.590 de lei, după 31 de ani de cotizații. A avut un salariu un pic mai mare față de celălalt pensionar și a strâns 17 puncte de contributivitate și 2,75 de puncte de stabilitate. În total, a avut 19,75 de puncte, arată Newsweek.ro. Potrivit sursei citate, există o posibilitate ca pensiile menționate mai sus să fie mai scăzute deoarece beneficiarii au avut mulți ani cu venituri nepermanente, precum munca în acord, orele suplimentare sau cele de noapte. În condițiile în care aceste venituri au fost realizate înainte de anul 2001, este necesar ca ele să fie dovedite prin documente depuse la Casa de Pensii. Autorul recomandă: Anunțul oficial al Ministrului Muncii. Ce sprijin se va acorda pentru pensionari, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația Bani în plus la pensie pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate. Despre ce sumă este vorba și de când se acordă Românii mai au câteva luni la dispoziție să-și cumpere ieftin ani de vechime pentru pensie Ce înseamnă „pensie bună” în România, de fapt. Cât ar trebui să primești, în funcție de orașul tău CALCUL | Ce pensie vei primi în funcție de meseria ta, daca ai muncit 40 de ani cu carte de muncă Cele 3 categorii de pensionari din România care vor primi bani în plus la pensie, în 2026. Cine se încadrează Sursă foto: Casa de Pensii
Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,