Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul

bolojan-a-aterizat-de-urgenta-la-bruxelles-cu-legea-pensiile-de-serviciu-ale-magistratilor-promulgata,-in-plic.-ce-spera-sa-recupereze-premierul

Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.

Pe ce dată vor crește pensiile tuturor pensionarilor din România, potrivit analiștilor economici

pe-ce-data-vor-creste-pensiile-tuturor-pensionarilor-din-romania,-potrivit-analistilor-economici

Analiștii economici au explicat pe ce dată vor crește pensiile tuturor pensionarilor din România. Acest aspect ar putea să aibă loc doar dacă sunt îndeplinite două condiții majore. Ministrul Muncii susținuse că pensiile vor crește de la 1 ianuarie 2027, însă un analist economic a precizat că nu ar urma să aibă loc o indexare anul viitor. Detaliile, mai jos. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, pensiile românilor ar trebui să crească potrivit Ministrului Muncii Florin Manole. Oficialul s-a arătat optimist și a dat asigurări că pensiile vor urma să se indexeze cu 12%. Practic, ar însemna o creștere, în medie, cu 330 de lei. El a susținut că „înghețarea punctului de pensie nu trebuie să se mai întâmple în 1 ianurie 2027”. Pentru indexarea pensiilor, ar fi necesară suma de 3.5 milioane de euro pentru a acoperi anul 2027, scrie Newsweek.ro. Pe ce dată vor crește pensiile tuturor pensionarilor din România, potrivit analiștilor economici Când ar putea să crească pensiile românilor Analistul economic Adrian Negrescu explică motivul pentru care pensiile nu ar putea să se indexeze de la 1 ianuarie 2027. El mai susține că indexarea ar putea să aibă loc, în schimb, din ianuarie 2028. „Atâta timp cât Guvernul se împrumută masiv pentru a plăti pensiile și salariile, e lesne de înțeles că o majorare a acestora poate interveni, probabil din 2028, plecând de la două condiții esențiale – în cazul pensiilor să crească numărul angajaților (contribuabilii la bugetul de pensii) iar în privința salariilor din sectorul bugetar să avem o reformă reala a aparatului public care să genereze fondurile necesare”, a spus analistul la Antena 3 CNN. Alexandru Nazare, fost ministru de Finanțe, a susținut că ar fi „prematur” să se aducă în discuție, acum, despre dezghețarea pensiilor. „Este prematur să discutăm despre dezghețare (n.r. pensiilor) în acest moment. Îmi doresc să fim în situația în care pe baza execuției bugetare din 2026, să putem arăta o îmbunătățire semnificativă a situației din care am venit. Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente”, a spus Nazare la TVR. Autorul recomandă: Ministrul Muncii pregătește „Pachetul anti-sărăcie” pentru români. Cine sunt pensionarii care vor primi până la 1.000 de lei Câți bani ar putea primi pensionarii care au pensii mici. Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute. Ministrul Muncii a făcut anunțul Pensii cu 500 lei mai mici pentru acești pensionari din România. Ce s-a întâmplat Orașul din România care acordă vouchere de 500 de lei pentru 10.000 de persoane. Cine poate primi sprijinul Când ar putea crește pensiile, despre care Nazare anunță că sunt înghețate în 2026? Celebru economist: Abia în anul 2028 și doar cu o condiție

Câți bani ar putea primi pensionarii care au pensii mici. Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute. Ministrul Muncii a făcut anunțul

cati-bani-ar-putea-primi-pensionarii-care-au-pensii-mici-ce-se-intampla-in-cazul-familiilor-cu-venituri-scazute.-ministrul-muncii-a-facut-anuntul

Pensionarii care au pensii mici ar putea să primească un ajutor financiar, în 2026. Opțiuni sunt luate în calcul și în cazul familiilor cu venituri scăzute. Florin Manole, Ministrul Muncii, a explicat faptul că există o discuție în curs și că PSD și-ar dori adoptarea înainte de Buget. Anul 2026 ar putea veni cu un ajutor financiar în cazul pensionarilor care încasează, lunar, pensii mici. De atlfel, familiile cu venituri scăzute ar putea să primească sume de bani reprezentând ajutor din partea statului român, scrie Mediafax. Circa 2,8 milioane de pensionari români au pensii mici. Florin Manole explicase, la Antena 3 CNN, faptul că persoanele care încasează pensii sub 1.500 de lei vor primi un ajutor de 1000 de lei în două tranșe egal (500 de lei cu ocazia Paștelui, 500 de lei de Crăciun). Ajutor financiar pentru pensionarii români De asemenea, pensionarii care au pensii între 1.501 și 2.000 de lei primesc 800 de lei. Banii ar urma să fie oferiți tot în două tranșe egale. În cazul pensionarilor cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul financiar ar urma să fie de 600 de lei, bani oferiți în două tranșe egale. „Eu nu cred că se poate vorbi în termenul unei decizii ferme în legătură cu acest subiect (n.r. cum că nu s-ar adopta acest ajutor din cauza lipsei de bani la buget). Cred că este o discuție în curs și eu pot să accept și că acest pachet este imperfect. Sigur că da. Și dacă oricare dintre colegii mei, din orice partid, vine și spune că are alt plan pentru aceste familiei, eu sunt dispus să ascult. Dar nu pot să înțeleg să nu avem niciun plan pentru acești oameni care nu au beneficii excesive. Am ales foarte atent categoriile către care am îndreptat aceste beneficii, tocmai pentru a le face ușor de înțeles pentru oricine. Pentru că a avea o mamă care crește singură un copil sau doi sau trei, care primește în medie 273 de lei, per familie, nu per individ… Cum să zic? Nu cred că necesită foarte multă empatie să înțelegi că e nevoie de o compensare aici”, explică Florin Manole. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole / foto: Mediafax Foto Ce se întâmplă în cazul familiilor cu venituri scăzute Totodată, Ministrul Muncii a mai vorbit și despre situația familiilor care încasează venituri scăzute. Însă, când ar putea fi adoptat proiectul, pentru ca seniorii să poată intra în posesia banilor înainte de Sărbătorile Pascale? Oficialul a menționat că „logica PSD este să avem acest pachet adoptat înainte de legea bugetului, astfel încât banii să fie prinși în buget”. În cursul zilei de vineri, 20 februarie, pachetul a fost trimis către Ministerul de Finanțe. „Unele dintre aceste familii, de exemplu o familie biparentală, care câștigă o medie de sub 900 de lei per adult. Aici e o discuție complexă, n-o fac chiar acum. Poate să fie un tată care are un salariu minim pe economie și care are acasă, undeva la țară, unde nu e grădiniță și n-ai cu cine să lași copii, o soție care are 3-4 copii. E bine asta pentru demografia și țara asta? Da”, a mai spus Florin Manole. Autorul recomandă: Ministrul Muncii dă de pământ cu austeritatea Bolojan: „Avem deficit de personal, nu putem să dăm oamenii afară” Voucherele de energie, prelungite până la final de 2026. Câți români beneficiază de acest sprijin Ministrul Muncii: „Cei care au primit certificate de dizabilitate pe nedrept sau care au păcălit sistemul până acum, vor ieși de sub protecția statului” Ministrul Muncii, Florin Manole, cere sprijin real pentru copiii din categoriile vulnerabile: ”80 de lei nu înseamnă solidaritate” Tineretul, sacrificat în tăcere. Sindicatele îl acuză pe ministrul Florin Manole de abandon total. „Nu aveți tineret, aveți doar funcția” sursă foto: colaj Gândul / Mediafax Foto / Shutterstock

Radu Miruță, despre o potențială reducere a pensiilor militare: Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate

radu-miruta,-despre-o-potentiala-reducere-a-pensiilor-militare:-nu-putem-vorbi-nici-de-economie,-nici-de-sanatate,-nici-de-educatie,-daca-nu-avem-securitate

Radu Miruță a subliniat că discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au pornit de la principiul că toate ministerele trebuie să contribuie, însă în cazul apărării există limite clare.  „Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militar”, a declarat Miruță, duminică, la Digi24.  Cu toatea acestea, el a anunțat că se aliniază integral poziției asumate de guvern de a reduce cheltuielile cu 10%. „Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, susține Miruță.  Clarificări privind pensiile militare și vârsta de retragere Referindu-se la pensiile militare, ministrul a respins ferm ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona  mai devreme, însă a specificat că există activiăți din Apărare care pot aduce o reducere a vârstei de pensionare: „Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”.  Ministrul a mai precizat că, în 2025, vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început să crească: „nul trecut, vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”. 

Categoria de pensionari români care vor primi pensii mai mari de la 1 iulie 2026. Decizia este oficială

categoria-de-pensionari-romani-care-vor-primi-pensii-mai-mari-de-la-1-iulie-2026.-decizia-este-oficiala

Începând cu data de 1 iulie 2026, vor fi pensii mai mari pentru o categorie de pensionari. Presiunea cheltuielilor din ultima perioadă este tot mai mare pentru seniori, iar din vară este anunțată o majorare a pensiilor cu aproape 3,7%, decizi fiind oficială. Iată mai jos detaliile. Decizia este oficială în Germania, pe listă aflându-se și pensionari români. Este vorba despre pensionarii români care au muncit legal, cu carte de muncă, în Germania și care, acum, primesc pensie de la statul german. Costurile tot mai mari pus presiuni pe bugetele personale ale seniorilor, iar anunțul Ministerului Federal al Muncii pare să fie un motiv de bucurie pentru mulți pensionari. Începând cu data de 1 iulie 2026, pensiile vor fi majorate cu aproape 3,7%. Este un procent mai mare decât rata actuală a inflației (cira 2,1%). Pensii mai mari de la 1 iulie 2026 În Germania, creșterea pensiilor depine de evoluția salariilor. În cazul unui cetățean care a activat în câmpul muncii timp de 45 de ani pe salariul mediu ar intra în posesia unei pensii echivalente cu cel puțin 48% din venitul mediu actual. Decizia finală a majorării pensiilor va fi luată de guvernul lui Friedrich Merz, în primăvară. Categoria de pensionari români care vor primi pensii mai mari de la 1 iulie 2026 În Germania, un punct de pensie are valoarea de 40,79 de euro. Odată cu majorarea punctului de pensie, valoarea va ajunge la aproape 42,30 de euro, arată Ziarulromanesc.de. Sursa citată oferă și un exemplu. Și anume, o pensie brută de 1.500 de euro ar putea crește cu aproximativ 55 de euro pe lună. O pensie brută de 800 de euro poate avea o creștere cu 29,60 de euro. O pensie brută de 1.000 de euro poate avea o creștere cu 37 de euro. O pensie brută de 1.300 de euro poate avea o majorare cu 48,10 euro. O pensie brută de 1.700 de euro poate avea o creștere cu 62,90 de euro. O pensie brută de 2.000 de euro poate avea o majorare cu 74 de euro. O pensie brută de 2.300 de euro poate avea o majorare cu 85,10 euro. Majorarea netă este redusă, în schimb, de taxe și contribuții sociale. Indiferent de cuantumul majorării, se vor reține contribuțiile la asigurările de sănătate și îngrijire. Pot ajunge la aproape 11% din pensia brută. De asemenea, în 2026, seniorii care urmează să se pensioneze vor fi nevoiți să declare aproximativ 84% din pensie drept venit impozabil. Autorul recomandă: Categoriile de români care ar putea lua 1.000-1.250 de lei în plus la salariu. Ce arată un nou proiect de ordonanță de urgență 525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează Ce pensie primește un pensionar român, după 36 de ani de muncă. Ultimul salariu: 5.000 lei net Pensionarii români care riscă să rămână fără pensie dacă nu trimit acest document urgent. Care este data limită Câți bani pierzi la pensie în 2026. Calcul complet pentru pensionarii din România Câți pensionari sunt în România, în 2026, și care este pensia media pe care o plătește statul 15 lei în minus la pensie, pentru toți pensionarii din România, pentru fiecare am muncit. Calcul complet Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca

525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează

525-lei-in-plus-la-pensie-pentru-pensionarii-din-aceste-orase-din-romania.-cine-se-incadreaza

Mai mulți pensionari vor beneficia de o sumă în plus la pensie, de la guvern, pentru a avea un trai decent. Acești bani sunt oferiți seniorilor care au ajuns la vârsta de pensionare, așa cum arată legea, și care au un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Vezi mai jos datele. Statul român suportă o anumită sumă pentru 841.257 de pensionari care nu au atins pragul pensiei sociale de 1.281 de lei pe baza contributivității. În acest sens, pentru a putea avea pensia minimă, guvernul completează aceste sume, lunar. În medie, se adaugă 537 de lei. 525 lei în plus la pensie pentru acești pensionari De pildă, în județul Botoșani, potrivit datelor furnizate de Casa de Pensii, 21.310 seniori beneficiază de un ajutor din partea statului în valoare de 525 de lei, pentru a atinge pensia minimă lunară. 525 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România Situația în alte județe din România Județul Alba: 13.801 pensionari primesc lunar un ajutor de 547 de lei (valoarea medie suportată). Județul Arad: 19.343 de pensionari primesc 518 lei. Județul Argeș: 22.901 pensionari primesc 544 de lei. Județul Bacău: 27.134 de pensionari primesc 526 de lei. Județul Bihor: 23.501 pensionari primesc 480 de lei. Județul Bistrița: 17.261 de pensionari primesc 597 de lei. Județul Brașov: 12.361 de pensionari primesc 524 de lei. Județul Brăila: 14.747 de pensionari primesc 504 lei. Județul Buzău: 25.526 de pensionari primesc 574 de lei. Județul Călărași: 13.471 de persoane primesc 523 de lei. Județul Caraș-Severin: 11.910 pensionari primesc 481 de lei. Județul Cluj: 25.851 de pensionari primesc 595 de lei. În Constanța, 27.125 de cetățeni primesc 485 de lei la pensie, lunar, din partea guvernului. În Covasna, un număr de 7.959 de cetățeni beneficiază de 527 de lei. În Dâmbovița, 18.833 de cetățeni mai primesc 549 de lei, iar în Dolj este distribuită suma de 500 de lei (fiecare) pentru 30.174 de persoane. În Galați, 21.880 de persoane primesc, în medie, 531 de lei, pentru a atinge pensia socială, arată Newsweek.ro. Județul Gorj: 13.543 de pensionari primesc 567 de lei. Județul Harghita: 12.385 de seniori primesc 525 de lei. Județul Hunedoara: 16.279 de pensionari primesc 602 lei. Județul Ialomița: 12.976 de pensionari primesc 500 de lei. Județul Iași: 31.699 de pensionari primesc 543 de lei. Județul Giurgiu: 13.620 de seniori primesc 484 de lei. Peste 35.000 de seniori din județul Suceava primesc bani, pentru a atinge pragul pensiei sociale În județul Maramureș, 28.314 persoane beneficiază de 628 de lei. În județul Mehedinți, 11.928 de seniori mai primesc în plus 518 lei (în medie), lunar. În județul Mureș, 21.190 de pensionari primesc 522 de lei, iar în județul Neamț este alocată, în medie, suma de 519 lei, pe listă fiind 26.097 de persoane. Județul Olt: 25.089 de persoane primesc 526 de lei. Județul Prahova: 28.100 de seniori primesc 592 de lei. Județul Satu Mare: 17.955 de pensionari primesc 546 de lei. Județul Sălaj: 10.529 de pensionari primesc 528 de lei. Județul Sibiu: 12.972 de seniorni primesc, lunar, în medie, 545 de lei. Județul Suceava: 35.597 de pensionari primesc 553 de lei. Județul Teleorman: 18.859 de seniori primesc 518 lei. Județul Timiș: 22.718 persoane primesc 520 de lei. Județul Tulcea: 9.777 de seniori primesc 428 de lei. Județul Vaslui: 21.648 de cetățeni primesc 550 de lei. Județul Vâlcea: 20.072 de seniori primesc 536 de lei. Județul Vrancea: 21.637 de persoane primesc 567 de lei. Situația în București și Ilfov În județul Ilfov, 13.522 de persoane primesc 501 lei. În Municipiul București vă arătăm datele defalcate pe sectoare: Sector 1: 4.938 de persoane beneficiază de 536 de lei. Sector 2: 7.284 de persoane primesc, în medie, 513 lei. Sector 3: 7.708 persoane primesc 508 lei. Sector 4: 5.807 pensionari primesc 495 de lei. Sector 5: 7.995 de pensionari primesc 583 de lei. Sector 6: 5.840 de seniori primesc 512 lei. Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar român, după 36 de ani de muncă. Ultimul salariu: 5.000 lei net Pensionarii români care riscă să rămână fără pensie dacă nu trimit acest document urgent. Care este data limită Câți bani pierzi la pensie în 2026. Calcul complet pentru pensionarii din România Câți pensionari sunt în România, în 2026, și care este pensia media pe care o plătește statul 15 lei în minus la pensie, pentru toți pensionarii din România, pentru fiecare am muncit. Calcul complet Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de meseria ta, dacă ai muncit 27 de ani cu carte de munca

Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: Este foarte probabil ca România să piardă bani

bolojan-despre-votul-ccr-in-privinta-pensiilor:-este-foarte-probabil-ca-romania-sa-piarda-bani

Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării. Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid. Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor: „Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul. „Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu” El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.” În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică: „Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta. Proiectul guvernului și decizia CCR Bolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.” Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.” Riscul major: pierderea a 231 milioane euro Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase: „În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.” Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”

Lucrezi în Germania? Ce pensie primești după 5 ani de muncă. Care este formula de calcul

lucrezi-in-germania?-ce-pensie-primesti-dupa-5-ani-de-munca.-care-este-formula-de-calcul

Pentru a putea beneficia de pensie în Germania, la bătrânețe, trebuie să lucrezi minimum 5 ani. Suma pe care pensionarul o va încasa, în schimb, depinde de veniturile realizate și de punctele de pensie acumulate. De reținut faptul că legea nu oferă o pensie minimă garantată. Contribuțiile care sunt plătite la asigurarea de pensii sunt importante, deoarece ele vor determina câte puncte de pensie („Entgeltpunkte”) vor fi acumulate. Însă, cetățenii pot beneficia de pensie la bătrânețe, dacă au o perioadă minimă de asigurare de 5 ani, așa cum arată legea din Germania. Ce trebuie să știi despre calculul pentru pensie în 2025/2026, în Germania: Acumulezi 1 punct de pensie dacă încasezi salariul mediu brut pe an (estimat la 50.493 de euro pentru 2025); Valoarea unui punct de pensie este de 40,79 euro (stabilit în 2025); Formulă de calcul al pensiei germane: Pensia brută = Numărul de puncte x Factorul de acces x Valoarea actuală a punctului x Factorul tipului de pensie. Ce pensie primești după 5 ani de muncă, în Germania Ce pensie încasezi după 5 ani de muncă în Germania (luând în considerare salariul mediu): 5 puncte x 40,79 euro = 203,95 euro (brut/lună). Cu cât venitul este mai mic, sub media pe economie, cu atât punctajul va fi mai mic. Statul german oferă și asistență socială suplimentară în cazul cetățenilor care au o pensie care nu acoperă nevoile de bază, arată Blic. De ce nu există o pensie minimă în Germania Sunt luate în considerare câteva motive pentru care legea din Germania nu a impus o pensie minimă. În primul rând, este urmărit principiul echivalenței („Äquivalenzprinzip”) și se dorește separarea asigurărilor sociale de asistența socială. De altfel, se evită să se pună presiune pe contribuabilii activi. În 2021, Germania a introdus „pensia de bază” („Grundrente”) ca alternativă. Autorul recomandă: 2.000 lei în plus la pensie pentru toți pensionarii români din această categorie. Cine se încadrează Pensii de doar 2.000 lei cu 30 de ani vechime, peste acești pensionari din România. Cine se încadrează Cum se depune contestație la decizia de pensionare. Ce date trebuie să conțină documentul Tabel complet. Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani Care sunt punctele de stabilitate în 2026. Cum cresc pensiile și cine beneficiază de ele Care este valoarea unei pensii de urmaș a unui copil. Ce sume primesc și care sunt condițiile de acordarea potrivit legii din România Sursă foto: Envato

Cum se depune contestație la decizia de pensionare. Ce date trebuie să conțină documentul

cum-se-depune-contestatie-la-decizia-de-pensionare.-ce-date-trebuie-sa-contina-documentul

În condițiile în care datele sunt incomplete, anii de muncă nu sunt calculați corect ori stagiul de cotizare nu este cel real, persoanele au dreptul de a depune contestație la decizia de pensionare. Iată mai jos, în articol, informații relevante pentru cei care vor să depună o asemenea cerere, de la ce spune legea până la ce fel de date trebuie să conțină contestația. O contestație trebuie să fie formulată clar și concis pentru ca documentul pensionarului să fie corectat. Există situații în care decizia de pensionare poate avea date eronate, de la stagiul de cotizare greșit până la calcule diferite. De aceea, este important de știut faptul că cetățenii au posibilitatea de a depunde contestație și pentru acest tip de document. Contestație la decizia de pensionare: ce date sunt necesare? Decizia de pensionare este un document emis de CNPP prin intermediul căruia se stabilesc anumite detalii relevante, precum: tipul de pensie, cuantumul pensiei, data de când persoana în cauză poate beneficia de ea. Totuși, există situații în care se pot produce și erori. Acestea pot fi modificate în urma unei contestații, arată BZI. Contestația la decizia de pensionare trebuie să fie depusă în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei; Există posibilitatea ca dreptul acesta să fie pierdut, dacă termenul nu este respectat; Decizia de pensionare trebuie să fie comparat cu informațiile deja existente – carnet de muncă, adeverințe de vechime, contracte sau alte dovezi relevante. Ce să conțină o contestație Limbajul trebuie să fie clar, corect, coerent; Documentul trebuie să conțină numele complet, CNP, adresă, alte date de contact; Se notează numărul și data de deciziei de pensionare contestte; Detalii în conținutul documentului: se vor explica motivele pentru care documentul inițial este incorect; Se anexează și documentele la contestație, pentru a susține motivele; În final, se formulează o solicitare clară pentru ca pensia să fie recalculată sau să se emită o altă decizie de pensionare; Tonul documentului trebuie să fie ferm și respectuos. Autorul recomandă: Cum se depune contestație la impozit în 2026. Unde te adresezi, ce acte sunt necesare și ce spune legea Tabel complet. Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani Care sunt punctele de stabilitate în 2026. Cum cresc pensiile și cine beneficiază de ele Care este valoarea unei pensii de urmaș a unui copil. Ce sume primesc și care sunt condițiile de acordarea potrivit legii din România Pensii cu 31 de lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România. În condițiile în care viața este cu 600 lei mai scumpă Sursă foto: Shutterstock – imagine cu rol ilustrativ

Bolojan informează CCR: România riscă pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților

bolojan-informeaza-ccr:-romania-risca-pierderea-a-231-milioane-de-euro-din-pnrr-din-cauza-legii-pensiilor-magistratilor

Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu.  Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE  și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ i-a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.  Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”.  Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană.  Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.