Bolojan, despre prelungirea CASS-ului pentru pensii: Măsurile adoptate anul trecut trebuie menținute

bolojan,-despre-prelungirea-cass-ului-pentru-pensii:-masurile-adoptate-anul-trecut-trebuie-mentinute

Discuțiile privind prelungirea perioadei în care pensionarii ar putea plăti contribuția la CASS au apărut în spațiul public după ce un expert din cadrul Comisiei Europene ar fi sugerat această variantă. Cu toate acestea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că România nu este obligată să decidă această politică fiscală.  Întrebat despre chestiunea prelungirii CASS-ului, premierul Ilie Bolojan a declarat că „măsurile adoptate anul trecut trebuie menținute”. „Nu poți să anulezi contribuția unor persoane, unor cetățeni, care au nevoie de aceste servicii într-o pondere mai mare. În toată Europa și peste tot, fiecare cetățean contribuie pe măsura venitului său. (…) Trebuie să fie păstrat pentru ca banii pentru ca banii să rămână la Sănătate, pentru că altfel Sănătatea trebuie să primească bani de la bugetul de stat, că nu funcționează într-o formă echilibrată”, a declarat Ilie Bolojan.  De la 1 august anul trecut, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc contribuții la CASS în cuantum de 10% diferența dintre venitul brut și 3.000 de lei. Măsura este valabilă până în este valabilă până la 31 decembrie 2027. Sursa video: Digi 24

Pensii mai mari pentru românii care au lucrat înainte de 2001. Cine beneficiază și cât poate primi în plus

pensii-mai-mari-pentru-romanii-care-au-lucrat-inainte-de-2001.-cine-beneficiaza-si-cat-poate-primi-in-plus

Românii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară înainte de 1 aprilie 2001 pot beneficia de o majorare a punctajului de pensie. Procentele diferă în funcție de perioada în care au fost plătite contribuțiile și pot ajunge până la 28%. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei, însă suma încasată în plus nu este fixă, ci depinde de punctajele realizate în perioadele respective. Cine poate beneficia de majorarea punctajului Prevederea este inclusă în articolul 143 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și se aplică persoanelor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară. Este important de precizat că ceea ce este cunoscut drept „pensia suplimentară” nu reprezintă, în prezent, o a doua pensie plătită separat. Contribuțiile achitate în vechiul sistem se reflectă în punctajul de pensie, prin majorarea punctajelor lunare aferente perioadelor în care au fost plătite aceste contribuții. Ulterior, punctele suplimentare sunt incluse în numărul total de puncte pe baza căruia se calculează pensia. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, cuantumul pensiei se stabilește prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce procente se aplică pentru contribuțiile de 2%, 3% și 5% Pentru persoanele care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3% sau 5%, legea prevede următoarele majorări ale punctajelor lunare: 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 31 decembrie 1972; 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 – 31 decembrie 1977; 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986; 21% pentru perioada 1 iulie 1986 – 31 octombrie 1990; 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 31 martie 1991; 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 – 31 martie 1992; 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 – 31 decembrie 1998; 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 31 ianuarie 1999; 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999. Majorări mai mari pentru cei care au contribuit cu 4% Există și o categorie distinctă pentru persoanele care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară. În cazul acestora, Legea nr. 360/2023 prevede o majorare de: 26% pentru perioada 1 iulie 1977 – 31 decembrie 1977; 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 30 iunie 1986. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a lucrat înainte de 2001 nu este suficient pentru acordarea majorării. Trebuie verificat dacă aceasta a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, cu ce procent și în ce perioadă. Cât poate primi în plus la pensie Majorarea nu se aplică direct asupra pensiei aflate în plată. Procentele prevăzute de lege se aplică punctajelor lunare realizate în perioadele în care au fost achitate contribuțiile. De exemplu, dacă într-o anumită lună un pensionar a realizat un punctaj de 1 punct, iar pentru perioada respectivă se aplică o majorare de 17%, punctajul aferent acelei luni crește cu 0,17 puncte. Aceste puncte suplimentare se adaugă la totalul folosit pentru calcularea pensiei. Cum valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026, fiecare punct suplimentar are o valoare de 81 de lei în calculul pensiei. Astfel, nu există o sumă fixă pe care o primește în plus fiecare pensionar. Valoarea majorării depinde de salariile și punctajele realizate în perioadele pentru care se aplică procentele prevăzute de lege, precum și de durata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară. Ce perioadă trebuie verificată Pentru pensionarii care vor să afle dacă beneficiază de această prevedere, este necesară verificarea perioadelor în care au fost plătite contribuțiile la Fondul pentru pensia suplimentară și a procentului aferent. În practică, trebuie analizate documentele privind vechimea și contribuțiile realizate până la intrarea în vigoare a noului sistem public de pensii, la 1 aprilie 2001. Prin urmare, persoanele care au lucrat înainte de această dată și au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară pot verifica dacă punctajele lor au fost majorate conform articolului 143 din Legea nr. 360/2023.

Când intră pensiile în iulie 2026. Anunț pentru pensionarii care primesc banii pe card

cand-intra-pensiile-in-iulie-2026.-anunt-pentru-pensionarii-care-primesc-banii-pe-card

Când intră pensiile în iulie 2026. Anunț pentru pensionarii care primesc banii pe card. Pensionarii care primesc banii pe card ar putea primi pensiile mai repede în iulie 2026. Calendarul obișnuit prevede virarea sumelor în jurul datei de 12 a fiecărei luni, dar programul plăților poate fi ajustat în funcție de zilele lucrătoare și de procedurile bancare. De asemenea, cei care iau banii prin Poșta Română au primit informația că distribuirea banilor va continua conform programului standard. În mod obișnuit, pensionarii care au ales să primească banii în contul bancar primesc banii în jurul datei de 12 a lunii. Pentru iulie 2026, există însă șansa să fie transmiși mai devreme, în jur de 10 iulie. Totul depinde de programul zilelor lucrătoare. Chiar și în cazul acelor transferuri care sunt inițiate în aceeași zi, momentul în care sumele devin disponibile poate varia de la o bancă la alta. În timp ce unele bănci procesează rapid plățile, altele pot înregistra banii în cont cu întârziere. Ce trebuie să știe pensionarii Astfel, pensionarilor li se recomandă să verifice conturile în perioada anunțată pentru efectuarea plăților și să urmărească eventualele notificări transmise de banca la care își primesc pensia. Pentru pensionarii care aleg să primească pensia în numerar, prin intermediul Poștei Române, procedura nu se modifică. Distribuirea sumelor începe, de obicei, în primele zile ale lunii și poate continua până în jurul datei de 15, în funcție de organizarea fiecărui oficiu poștal și de traseele poștașilor. Chiar dacă pensionarii care primesc banii pe card ar putea avea acces la sume mai devreme, cei care primesc pensia la domiciliu vor primi banii conform calendarului obișnuit. Ce poate provoca întârzieri la plata pensiilor Autoritățile avertizează că plățile pot fi întârziate din motive independente de Casa Națională de Pensii: zile nelucrătoare, perioade aglomerate sau proceduri interne ale băncilor. Dincolo de calendarul plăților, pensionarii trebuie să fie cu ochii pe eventualele modificări privind CASS. Actualmente, pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei pe lună plătesc o contribuție de 10% aplicată doar sumei care depășește acest prag. Pentru o pensie de 4.000 de lei, contribuția reținută este de 100 de lei, iar pentru o pensie de 5.000 de lei ajunge la 200 de lei.

Moneasa, perla Apusenilor de la poalele Munților Codru Moma. Bilete mai ieftine de tratament balnear pentru pensionari

moneasa,-perla-apusenilor-de-la-poalele-muntilor-codru-moma.-bilete-mai-ieftine-de-tratament-balnear-pentru-pensionari

Situată la Poalele Munților Codru Moma, în județul Arad, stațiunea Moneasa este cunoscută pentru izvoarele mezotermale, ce ajung între 25 și 32 de grade Celsius. A fost apreciată pentru resursele naturale încă din secolul al XVI-lea, însă titlul de „stațiune balneară” pe care îl cunoaștem și astăzi l-a primit abia în anul 1886, fiind conferit de Ministerul de Interne Imperial din Viena. Localnicii din zonă se tratează de zeci de ani la Moneasa, fiind destinația care le ușurează durerile articulare sau spondiloza. Cu toate acestea, afecțiunile care se pot trata la unica bază de tratament din Stațiunea Moneasa variază de la afecțiuni ale sistemului nervos periferic, afecțiuni neurologice, ginecologice cronice, nevroză astenică, până la boli metabolice și de nutriție, potrivit Societății de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă.  Terapii pentru tratarea reumatismului și afecțiunilor sistemului locomotor La Moneasa sunt disponibile tratamente precum electroterapie în cadrul căreia se utilizează curenți diadinamici și interferențiali, ce ajută la calmarea durerii, relaxarea musculaturii, reducerea inflamației, dar și la stimularea circulației și a nervilor. Magnetodiafluxul ajută ajută la reducerea durerii, scăderea inflamației și refacerea țesutului oaselor. De asemenea, terapia prin ultrasunete ajută la relaxarea mușchilor și vindecarea tendoanelor și articulațiilor. Terapia cu unde scurte ajută, printre altele, la scăderea rigidității articulare și reducerea durerii, iar laseroterapia ajută la regenerarea țesuturilor și o vindecare mai rapidă. Terapia cu Aerosoli este benefică pentru bronșite, sinuzite, astm sau alte afecțiuni respiratorii și presupune inhalarea de vapori de particule fine de ape minerale sau medicamente. În cadrul kinetoterapiei, masajul la manual pe spate, mâini sau picioare ajută la îmbunătățirea mobilității și a circulației, dar și relaxarea mușchilor. Cei care se duc să se trateze la Moneasa pot face și băi terapeutice cu ape minerale în căzi sau bazin, ce ajută la dureri articulare, reumatism sau recuperarea locomotorie, precum și duș subacval, dar și băi galvanice ce îmbunătățesc circulația, scad durerile reumatice și îmbunătățesc recuperarea recuperarea neurologică. Moneasa, cunoscută pentru izvoarele minerale Stațiunea este cunoscută pentru apele minerale cu minerale precum bicarbonat, calciu, magneziu, ce contribuie la tratarea afecțiunilor sistemului locomotor, sistemului nervos și tubului digestiv. Stațiunea se află la poale de munte, cu aer curat, dar și soare, mediu care ajută la refacerea organismului după boli infecțioase și stări de surmenaj. Stațiunea este înconjurată păduri de fag și conifere și află într-o zonă de depresiune la o altitudine de aproximativ 290 de metri. Cei care aleg un sejur la Moneasa, pot, în timpul liber să facă o plimbare cu barca sau hidrobicicleta pe Lacul Liniștit sau chiar o baie la ștrandul din stațiune. Alte locuri interesante de vizitat don zonă sunt Cascada Boroaia, Grota Ursului sau Peștera Cristalelor, dar și alte atracții turistice din zonele învecinate precum Muzeul Aurului din Brad sau Izbucul intermitent de la Călugări, dar și altele… Cum se procedează pentru obținerea unui bilet mai ieftin? Baza de tratament de la stațiunea Moneasa dispune de peste 200 locuri de cazare. Un sejur la Moneasa costă 3.688 lei, dintre care statul decontează un procent de 50% din valoarea pensiei brute lunare pentru un bilet standard de tratament, pentru care pensionarii pot să facă o cerere prealabilă la Casele de Pensii din județul lor. Un sejur cu un bilet de la CNPP poate dura 16 zile, dintre care 12 vor fi rezervate tratamentelor. Reamintim că cererea tip se va depune din timp la CNPP, însoțită de talonul de pensie sau un document de plată în original și copie, însoțit de o declarație pe propria răspundere că nu realizați venituri din pensie din alte sisteme neintegrate în sistemul public de pensii, dar și un bilet de trimitere de la medicul de familie pentru servicii medicale de recuperare, acordate de unitățile de turism balnear ce au contract cu CNPP. Va fi nevoie și de o copie a acestui bilet de trimitere. Alte stațiuni balneare din România unde pensionarii pot beneficia de un sejur la preț redus sunt Olănești, dar și Geoagiu-Băi. 

500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția

500-lei-in-plus-la-pensie-pentru-pensionarii-din-aceste-orase-din-romania.-cine-se-incadreaza-si-care-este-conditia

500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția. Sunt vizați pensionarii din Ilfov care ar avea pensia mai mică decât pensia minimă garantată (1.281 lei). Care pensionari beneficiază de sume între 480 și 630 lei în plus la pensie? Peste 850.000 de pensionari primesc lunar sume suplimentare de la stat, cuprinse între 400 și 600 de lei, pentru a ajunge la nivelul pensiei minime garantate, scrie newsweek.ro. Pensiile din România sunt printre cele mai mici din UE. Doar bulgarii au pensii mai mici decât românii. Potrivit informațiilor de la Casa de Pensii, pensia medie este de 2.821 de lei. Pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns la 3.200 de lei și ajunge la 3.600.000 de pensionari. În România, există însă peste 850.000 de penionari care primesc doar 1.281 de lei, pensia minimă. Oricine a muncit minim 15 ani și are vârsta de pensionare primește măcar această pensie minimă. Chiar dacă pe baza contributivității i-ar ieși o pensie mai mică statul completează pensia până la 1.281 de lei. Situația pensionarilor din România este una dificilă. În prezent, 842.773 de pensionari beneficiază de sume suplimentare acordate lunar de stat. Ei nu au reușit, din punct de vedere al contribuțiilor acumulate, să atingă nivelul pensiei minime sociale, stabilit la 1.281 de lei. În medie, suma acordată în plus acestor pensionari este de 537 de lei. Unde se acordă cele mai mari sume Diferențele între județe sunt semnificative. În Alba, 13.816 pensionari primesc lunar în medie 545 lei pentru a ajunge la pensia socială de 1.281 lei. În Bihor, numărul beneficiarilor crește la 23.627 de persoane, care primesc în medie 483 de lei lunar pentru același scop. În Buzău, 25.471 de pensionari beneficiază de o completare medie de 575 de lei pe lună, una dintre valorile mai ridicate din țară. În Maramureș, 28.631 de pensionari primesc în medie chiar 630 de lei lunar, una dintre cele mai mari sume acordate la nivel național. În județul Dolj, 30.222 de pensionari primesc în medie 501 lei lunar, pentru a atinge pragul minim garantat. În Suceava, numărul beneficiarilor este și mai mare, respectiv 35.745 de persoane, care primesc în medie 552 de lei lunar, ceea ce confirmă presiunea ridicată asupra sistemului de pensii din această zonă. În Vaslui, 21.562 de pensionari beneficiază de aproximativ 548 de lei lunar în plus, valori apropiate de media națională pentru acest tip de sprijin. În Ilfov, deși județul este unul dintre cele mai dezvoltate economic, există totuși 13.623 de pensionari care primesc în medie 500 de lei lunar pentru completarea pensiei până la nivelul minim. Nemulțumiri în rândul pensionarilor Mulți pensionari consideră că diferența de pensie dintre cei care au muncit peste 25-30 de ani și cei care au realizat doar stagiul minim de cotizare este prea mică. Problema veniturilor mici este arhicunoscută. 1.900.000 de pensionari din țara noastră trăiesc la limita subzistenței, cu pensii sub 2.000 de lei. Autorul recomandă:

Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români

decizie-oficiala:-cresc-toate-pensiile-cu-4.24%,-de-la-1-iulie-2026,-pentru-aceasta-categorie-de-pensionari-romani

Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români. Veste bună pentru românii care au lucrat, cu forme legale, în Germania, scrie presa germană. De la 1 iulie 2026, toate pensiile din Germania vor fi majorate cu 4.24%. Inițial se prognoza o creștere de doar 3.7%. Valoarea actuală a pensiei (Rentenerwert) crește de la 40.79 euro la 42.52 euro pentru fiecare punct de pensie acumulat. De exemplu, o persoană care primește o pensie brută de 1000 euro va lua în plus aproximativ 42.40 euro pe lună începând cu luna iulie. Potrivit vermoegenszentrum.de, pensiile din sistemul public din Germania vor crește cu 4.24% de la 1 iulie 2026. Exemple concrete – O pensie de 1.500 € pe lună va crește la aproximativ 1.563,60 € – O pensie de 2.000 € pe lună va crește cu aproximativ 84,80 € Pensionarii obișnuiți ar urma să primească în medie între 37 € și 62 € în plus pe lună, în funcție de regiune și sex. Creșterile pensiilor depind în principal de evoluția salariilor din Germania. Majorările pot face ca mai mulți pensionari să devină obligați să plătească impozit, dacă veniturile lor depășesc pragul neimpozabil din 2026 (12.348 € pentru persoane singure și 24.696 € pentru cupluri căsătorite). Pensionarii continuă să plătească contribuții pentru asigurarea de sănătate și îngrijire pe termen lung. Inflația rămâne un factor important: pensionarii câștigă putere reală de cumpărare doar dacă pensiile cresc mai repede decât inflația. Articolul spune că în 2024 și 2025 majorările au depășit din nou inflația. Oficialii germani fac și estimări pentru anii următori – 2027: aproximativ 4,75% – 2028: aproximativ 2,39% – 2029: aproximativ 2,75% – 2030: aproximativ 2,83% La rândul său, deutsche-rentenversicherung.de subliniază că o pensie de 1000 euro va crește la 1042,40 euro pe lună. Un pensionar va primi, după 45 de ani de contribuții și salariu mediu, 77.85 euro în plus pe lună. Creșterea pensiilor are legătură cu majorarea salariilor în Germania. Din 2023 nu mai există diferențe între Est și Vest, majorarea fiind aceeași în toată țara. Nivelul pensiei este garantat la minimum 48% până în 2031, printr-o amplă reformă. Pensionarii vor primi notificări oficiale privind noua valoare a pensiei în lunile iunie-iulie 2026. Plata se va efectua prin serviciul de pensii Deutsche Post. Autorul recomandă: Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Alocație redusă la 100 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani. Ce prevede un nou proiect legislativ al UDMR Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați Cresc pensiile cu 600 lei, de la 1 ianuarie anul viitor. Categoria de pensionari români care se vor bucura de această majorare Ce pensie o să primești pentru meseria ta, dacă ai lucrat 38 de ani cu carte de muncă. Tabel complet pentru 25 de profesii populare în România 400 lei în plus la pensie, în luna mai 2026, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează

Calcul complet. Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse

calcul-complet-ce-pensie-primeste-un-pensionar-din-bucuresti,-dupa-42-de-ani-de-munca.-are-stagiu-complet-de-cotizare-si-puncte-de-stabilitate-incluse

Calcul complet. Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse. După 42 de ani de muncă, un pensionar din Capitală se va „bucura” de o pensie de doar 3.798 lei pe lună. Cu stagiul complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse, suma rămâne mică și ridică semne de întrebare cu privire la sistemul de pensii din România, scrie newsweek.ro. Pensionarul în cauză a acumulat un total de 36,31957 puncte anuale până la 31 august 2024. La aceste punctaje se adaugă 10,56394 puncte de stabilitate, acordate pentru stadiu de cotizare contributiv de peste 1 an, 3 luni și 23 de zile. Numărul total de puncte utilizat pentru calculul pensiei este 46,88351 puncte, iar valoarea punctului de referință la 1 septembrie 2024 este de 81 lei. Prin înmulțirea punctajului total cu valoarea punctului, rezultă pensia lunară de 3.798 lei. Stagiul total de cotizare realizat include: 39 ani, 3 luni și 23 zile contributiv; 3 ani, 11 luni și 6 zile necontributiv; 0 ani, 2 luni asimilat. Nu există stagiu realizat în sistem neintegrat, iar indemnizația de însoțitor rămâne zero. Dosarul de pensie. Ce trebuie să știe pensionarii Mulți români se gândesc la pensia care le va asigura bătrânețea (sau nu…). Pentru a ști exact pe câți bani se pot baza, este recomandat să obțină foaia cu punctajele lunare de la Casa de Pensii sau să ceară o simulare online, dacă au cont pe site-ul Casei. Cum se calculează punctajele, de fapt Punctajul lunar se obține prin raportarea venitului lunar realizat sau asigurat la câștigul salarial mediu brut pe țară pentru luna respectivă. Punctajul anual este media celor 12 punctaje lunare. La punctajele de contributivitate se adaugă: puncte de stabilitate pentru cei care au muncit peste 25 de ani; puncte pentru perioadele asimilate (0,25 puncte pentru fiecare an de armată, facultate, șomaj etc.). Așadar, dacă un angajat a avut salariul minim sau mediu pe țară pe parcursul vieții profesionale, pensia poate fi calculată aproximativ folosind această metodă. Punctajul lunar Mai simplu spus, punctajul lunar la pensie se calculează astfel: Se împarte venitul brut obținut de angajat în acea lună la venitul mediu brut pe țară din luna respectivă. Media punctajelor lunare pe 12 luni oferă punctajul anual. Prin aplicarea formulei și adunarea punctelor de stabilitate și a celor asimilate, se ajunge la cuantumul pensiei finale, așa cum se întâmplă în cazul pensionarului cu 42 de ani de muncă care primește doar 3.798 lei. Autorul recomandă:

Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027. Cine sunt pensionarii români care se vor bucura de această majorare

cresc-pensiile-cu-700-lei,-de-la-1-ianuarie-2027.-cine-sunt-pensionarii-romani-care-se-vor-bucura-de-aceasta-majorare

Vești noi pentru pensionarii din România. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, unii dintre seniori ar putea beneficia de pensii majorate cu 700 de lei. Anunțul majorării pensiilor a fost făcut de Florin Manole, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale. Iată cine sunt pensionarii români care se vor bucura de această majorare. Sunt vești noi pentru pensionarii din România. Peste 8 luni, potrivit declarațiilor făcute de Florin Manole, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, pensionarii ar urma să aibă pensiile majorate. Oficialul susținea că pensiile cetățenilor trebuie să fie „indexate, fără nicio discuție”. Vă reamintim că în ultimii doi ani (2025 / 2026), indexările au fost înghețate. Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027 „Guvernul Bolojan a înghețat creșterea pensiilor. Acest lucru nu se mai poate prelungi, iar de la 1 ianuarie 2027 pensiile trebuie indexate, fără nicio discuție. Vom încerca să avem un procent mai crescut al indexării, dar nu am vorbit. Abia a trecut bugetul pe 2026. Discuția va trebui să aibă loc spre finalul lui 2026. Când zic că va trebui să aibă loc, mă refer la «cât», nu la «dacă»”, a precizat Florin Manole la România TV. Pensiile care vor fi majorate cu 700 de lei Procentul majorării va fi stabilit spre finalul anului 2026, după ce va fi aprobat bugetul. Vă reamintim că există în vedere și eliminarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei. Ministrul Muncii a precizat că pensiile ar putea fi mărite cu peste 10%, începând cu 1 ianuarie 2027. În anumite condiții, indexarea de 10% promisă pentru ianuarie 2027 ar putea aduce majorări de sute de lei în cazul anumitor pensionari. De pildă, în cazul unui pensionar care încasează, în prezent, 7.000 de lei, majorarea poate fi de 700 de lei. Ceea ce înseamnaă că de la 1 ianuarie 2027 ar putea încasa 7.700 de lei, scrie Newsweek.ro. În cazul unui pensionar care încasează 3.000 de lei, în prezent, indexarea din 2027 i-ar mai putea aduce încă 300 de lei la pensie. Ceea ce înseamnaă că de la 1 ianuarie 2027 ar putea încasa 3.300 de lei. Alte pensii majorate Majorare de 10% la o pensie de 2.000 de lei înseamnă adăugarea sumei de 200 de lei. În total, ar însemna o pensie de 2.200 de lei. Majorare de 10% la o pensie de 2.750 de lei înseamnă adăugarea sumei de 250 de lei. În total, ar însemna o pensie de 4.400 de lei. Majorare de 10% la o pensie de 3.500 de lei înseamnă adăugarea sumei de 350 de lei. În total, ar însemna o pensie de 3.850 de lei. Majorare de 10% la o pensie de 4.000 de lei înseamnă adăugarea sumei de 400 de lei. În total, ar însemna o pensie de 4.400 de lei. Majorare de 10% la o pensie de 5.000 de lei înseamnă adăugarea sumei de 500 de lei. În total, ar însemna o pensie de 5.500 de lei. Majorare de 10% la o pensie de 6.000 de lei înseamnă adăugarea sumei de 600 de lei. În total, ar însemna o pensie de 6.600 de lei. Autorul recomandă: Ministerul Muncii propune acordarea a peste 100.000 de bilete de tratament balnear. Care sunt condițiile de calificare pentru un bilet 100 lei mai puțin la pensie, în 2026, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează Pensie crescută cu 1.100 lei. Ce trebuie să faci și ce acte trebuie depuse pentru a beneficia de majorare Ce pensie are Maria din Iași, după 32 de ani de muncă în domeniul chimiei. „Mi-au rămas doar 200 lei pentru Paște” 518 lei în plus la pensie, pentru pensionarii din aceste localități din România. Cine se încadrează

Florin Manole despre sprijinul pentru pensionari: Există posibilitatea ca acest sprijin pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște

Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la România TV, despre modul în care pensionarii vor primi sprijinul financiar negociat în cadrul legii bugetului. Tema a stârnit numeroase întrebări, având în vedere întârzierea aprobării bugetului și atacul la Curtea Constituțională a României de către partidul AUR. Florin Manole a explicat că există posibilitatea ca prima tranșă a sprijinului să fie amânată cu până la o lună, astfel încât unii pensionari ar putea primi banii odată cu pensia de după Paște, și nu cu cea dinainte de sărbători. „Da, din această cauză sunt și eu îngrijorat că există într-adevăr posibilitatea amânării cu maxim o lună. Adică există posibilitatea ca acest sprijin financiar pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei să ajungă o dată cu pensia de după Paște, nu cu pensia dinainte de Paște. Asta este o problemă care survine în urma atacării la Curtea Constituțională de către AUR a legii bugetului. Dar prima miză, trebuie să recunoaștem, a fost să avem acest sprijin. Sigur că ne dorim ca el să fie înainte de Paște și înainte de Crăciun astfel încât să acopere pe cât posibil momentele cu cheltuieli mai mari. Dar chiar dacă o să întârziem puțin cu prima tranșă, sper să se înțeleagă că e o problemă pe care nu o puteam gestiona altfel.”, a declarat acesta. Ministrul Muncii a explicat apoi și modul de acordare a acestui sprijin, menționând că există pragurile și sumele pentru diferitele categorii de pensionari: „Da, sunt trei categorii de sprijin. Există un sprijin de 1000 de lei în două tranșe egale, câte 500 de lei fiecare, pentru cei care au pensiile sub 1500 de lei. Pentru cei care au pensiile între 1501 și 2000 de lei, sprijinul total este de 800 de lei în două tranșe egale, 400 și 400. Iar pentru cei care au pensiile între 2001 și 3000 de lei, sprijinul este de 600 de lei în două tranșe egale, 300 și 300. E vorba, în total, de peste 2,8 milioane de pensionari, mai mult de jumătate din pensionarii din România. Deci e vorba de foarte mulți oameni și de asta a fost un proiect important pentru care am luptat la propriu.”, a declarat Manole.

Ministrul Muncii despre pachetul de solidaritate și finanțarea pentru protecția socială: Nu avem reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit duminică, într-o intervenție la la Antena 3, despre modul în care Guvernul va gestiona finanțarea pentru protecția socială în 2026, cu accent pe familiile vulnerabile, copii cu dizabilități și pensionari. Florin Manole a declarat că nu există reduceri pentru asistența socială, ci creșteri acolo unde este nevoie, mai ales pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin. „Nu avem o situație de reduceri din punct de vedere al cheltuielilor referitoare la asistența socială, avem niște creșteri, dar doar acolo unde este incontestabil că era nevoie să crească, adică familiile monoparentale, copiii cu dizabilități, adică acele categorii care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a spus ministrul Muncii. El a precizat că alocările pentru beneficiile copiilor cu dizabilități și tichetele de grădiniță pentru familiile sărace vor crește conform pachetului de solidaritate. „Este incontestabil, în opinia mea, că copiii cu dizabilități au nevoie de mai mult de 80 de lei pe lună ca beneficiu din partea statului român. Este incontestabil că pentru tichetele de grădiniță, pentru familiile cele mai sărace din România, astfel încât copiii să se poată încadra cât mai devreme în sistemul de educație, e incontestabil că trebuie să crească și vor crește, așa cum prevede pachetul de solidaritate”, a declarat Manole. Acesta a explicat că protecția socială nu se rezumă doar la alocări financiare. „Cred mai ales că discuția despre protecția socială nu trebuie să fie doar despre bani, ci și despre servicii care sunt cel puțin la fel de importante”, a precizat el. Ministrul a făcut câteva precizări despre un proiect major care se implementează în 2000 de comunități rurale, cu un buget de 850 de milioane de euro, care să sprijine copiii aflați în risc de abandon școlar și familiile cu probleme de locuire. „Există un buget pentru mici reparații, le-am putea spune, dar uneori ele pot fi foarte importante. Acoperișul unei case nu e o chestiune bugetară extraordinară, dar are o relevanță extrem de importantă în condițiile de locuire”, a mai spus Manole. Referitor la pensionari, Manole a declarat că sprijinul oferit este o măsură necesară pentru cei care au muncit ani de zile și au contribuit cu salarii mici. „Deseori se vorbește despre vulnerabilitate și da, este corect, dar mai ales în cazul pensionarilor nu vreau să se perceapă că această vulnerabilitate vine dintr-o vină a lor. Sunt oameni care au muncit mulți ani, serios, dar care au trăit în perioade și au lucrat în perioade în care salariile erau atât de mici, după cum știm cu toții, încât contribuțiile au fost mici și deci pensiile sunt mici. Nu vreau să fie perceput, deci, acest sprijin pentru cei mai în nevoie dintre pensionari s-a vrut un soi de pomană sau ceva nemeritat”, a precizat Manole.