10% în plus la pensie, pentru 4.600.000 de pensionari români, începând cu 1 ianuarie 2027
Sunt vești importante pentru pensionarii români. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, circa 4.600.000 de pensionari vor primi 10% în plus la pensie. Florin Manole, Ministrul Muncii, a făcut o serie de declarații recent și le-a transmis acestora că vor primi bani în plus la pensie. Peste doar 9 luni, pensiile românilor ar putea să cunoască o creștere cu zece procente, potrivit declarațiilor lui Florin Manole, Ministrul Muncii. În acest sens, începând cu data de 1 ianuarie 2027, circa 4.600.000 de pensionari români ar putea să aibă parte de o majorare a pensiilor lunare, în condițiile în care în 2025 și 2026 indexările au fost înghețate. Bani în plus la pensie Pe de altă parte, procentul exact al majorării acestor pensii va fi stabilit spre finalul acestui an, susține Florin Manole. După aprobarea bugetului, pensionarii români vor afla câți bani vor primi în plus la pensie. De asemenea, există în vedere și eventuala eliminare a CASS în cazul pensiilor care trec de pragul de 3.000 de lei. Florin Manole, Ministrul Muncii, a vorbit despre majorarea pensiilor „Guvernul Bolojan a înghețat creșterea pensiilor. Acest lucru nu se mai poate prelungi, iar de la 1 ianuarie 2027 pensiile trebuie indexate, fără nicio discuție. Vom încerca să avem un procent mai crescut al indexării, dar nu am vorbit. Abia a trecut bugetul pe 2026. Discuția va trebui să aibă loc spre finalul lui 2026. Când zic că va trebui să aibă loc, mă refer la «cât», nu la «dacă»”, a mai spus Florin Manole la România TV. Ce înseamnă majorarea de 10% Majorările pensiilor ar putea fi între 128 și 700 de lei, în funcție de sumele încasate de seniori. De pildă, o majorare cu 10% a pensiei de 1.281 de lei înseamnă adăugarea sumei de 128 de lei. În total, pensia ar putea fi de 1.409 lei. La o pensie de 2.000 de lei se vor adăuga 200 de lei, ceea ce va rezulta un total de 2.200 de lei. În cazul pensiei de 2.500 de lei se vor adăuga 250 de lei, ceea ce va însemna un total de 2.750 de lei. La o pensie de 3.000 de lei, majorarea va fi cu 300 de lei, ceea ce va însemna un total de 3.300 de lei. Pensia de 3.500 de lei poate fi majorată cu 350 de lei, ceea ce va rezulta o sumă totală de 3.850 de lei. La o pensie de 4.000 de lei, majorarea ar putea fi cu 400 de lei. În total, ar însemna 4.400 de lei. La o pensie de 5.000 de lei, majorarea ar fi cu 500 de lei, ceea ce ar însemna un total de 5.500 de lei. Cei care încasează o pensie de 6.000 de lei ar putea primi în plus 600 de lei. În cazul celor care încasează o pensie de 7.000 de lei, suma adăugată ar fi de 700 de lei, arată Newsweek.ro. Autorul recomandă: Ministrul Muncii, anunț important despre plata pensiilor înainte de Paște. Ajutoarele one-off ar putea întârzia Încă o încercare eşuată de eliminare a pensiilor speciale pentru aleşii locali. Comisia a amânat proiectul USR Categoria de pensionari români care primesc 800 lei în plus, la pensie. Cine se încadrează 627 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România
627 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România
Peste 840.000 de pensionari din România nu ating o pensie minimă de 1.281 de lei. Statul completează diferența, conform Legii nr. 360/2023, pentru a le asigura un venit minim decent celor care au muncit ani buni, dar au avut salarii mici sau stadii scurte de cotizare. Pensii suplimentate în Maramureș Județul Maramureș se află în fruntea clasamentului: 28.554 de pensionari primesc în medie 627 de lei lunar pentru a ajunge la pensia minimă. Aceasta este cea mai mare completare medie din țară și reprezintă un sprijin esențial pentru vârstnicii care au avut salarii mici sau stadii de cotizare scurte, conform Newsweek. Orașele cu cei mai mulți beneficiari sunt Baia Mare, Sighetu Marmației, Borșa și Vișeu de Sus. Autoritățile locale explică că aceste completări le permit pensionarilor să acopere cheltuielile de bază, în contextul inflației și al creșterii prețurilor. Ce motivează aceste completări Pensionarii care primesc suplimente au, de regulă, pensii contributive foarte mici din câteva motive principale: Stagiu redus de cotizare: mulți au muncit doar perioada minimă de 15–20 de ani. Salarii mici: industriile precum turismul, textilele sau confecțiile au adus venituri reduse pe parcursul vieții active. Lipsa muncii în condiții speciale: majoritatea nu au lucrat în domenii care oferă punctaje suplimentare la pensie. Probleme cu plata contribuțiilor: angajatorii nu au achitat întotdeauna integral contribuțiile, diminuând astfel pensia finală. Alte județe cu completări semnificative Și în alte județe completările sunt semnificative. De exemplu, în Caraș-Severin, 11.956 pensionari primesc 601 lei mediu, iar în Hunedoara 16.183 de persoane beneficiază tot de 601 lei. În Alba, completarea medie este de 546 lei, în Vaslui de 547 lei, iar în Iași 543 lei. Alte județe cu valori mari includ Neamț (520 lei) și Timiș (519 lei). La polul opus se află Tulcea, cu 438 lei mediu, cea mai mică completare din țară. Diferențele reflectă variațiile salariilor și stagiilor de cotizare din diferite regiuni. Recomandarea autorului: Alimentul preferat al tuturor românilor, redus cu 40% în LIDL, începând de astăzi. Costă doar 10.29 lei Cât costă să scoți o femeie la date în 2026, în funcție de oraș. Am făcut calculul complet: cină + flori
160 lei în minus la pensie pentru această categorie de pensionari din România acum, în 2026. Cine se încadrează
Cea mai recentă prognoză pentru anul 2026 realizată de Banca Națională a România ne spune și cât va fi inflația în acest an. Pornind de aici, avem calculele care ne arată câți bani pierd pensionarii români din cauza inflației. Toți pensionarii sunt afectați, iar mai jos vedeți și categoria care pierde 160 de lei. „Partea a doua a anului este una mult mai optimistă” În România, pensiile nu au mai fost indexate nici în 2025, nici la 1 ianuarie 2026. Astfel, mulți seniori au ajuns să piardă bani din cauza acestui lucru. Potrivit Newsweek, care a pornit de la o pensie medie de 3.100 de lei (valoare pentru 3.600.000 de români), pensionarii au pierdut în medie 330 de lei pentru că pensiile nu au fost indexate la 1 ianuarie 2025 cu 13%. Ulterior, pentru neindexarea de anul acesta, s-au mai pierdut încă 190 de lei. Iar în 2026 situația e la fel de dificilă pentru că pensiile nu cresc, dar inflația rămâne. Cu alte cuvinte, deși le rămâne aceeași valoare, puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea. Pentru 2026, BNR a anunțat că inflația va fi de 4%. „Ne așteptăm la o scădere semnificativă a inflației în partea a doua a anului, odată ce efectul de bază produs de creșterea TVA-ului nu se va mai simți în acest indice. Deci partea a doua a anului este una mult mai optimistă din perspectiva aceasta. Ne ducem spre 4%. Ultima prognoză arăta această cifră în decembrie”, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR. Calcule: cât pierzi la o inflație de 4%? Cum pensia media a fost stabilită la 3.100 de lei, asta înseamnă că puterea de cumpărare a românilor se va diminuna cu 4% din această sumă. Pensionarii vor pierde, astfel, 124 de lei în 2026. Iată calculele făcute de sursa citată pentru neindexarea pensiilor cu inflația: Dacă ai o pensie de 1.281 de lei, în 2026 pierzi la pensie (prin diminuarea puterii de cumpărare) suma de 51 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 2.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 80 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 2.500 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 100 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 3000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 120 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 3.500 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 140 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 4.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 160 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 5.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 200 de lei din cauza inflației; Dacă ai o pensie de 6.000 de lei, în 2026 pierzi la pensie suma de 240 de lei din cauza inflației. Așadar, pensionarii care primesc 4.000 de lei pierd în 2026 suma de 160 de lei din cauza inflației. Ajutoare promise în 2026 Sunt discuții publice pentru ca pensionarii cu venituri mici să primească în acest an un sprijin financiar cuprins între 600 și 1.000 de lei, acordat în două tranșe egale, de Paște și de Crăciun, după cum urmează: 1.000 de lei pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1.500 de lei; 800 de lei pentru pensionarii cu pensii cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei; 600 de lei pentru pensionarii cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce pensie primește un pensionar român care a lucrat 28 de ani cu carte de muncă: „Este corect?” Ministrul Muncii a făcut calculul: cu cât iese la PENSIE un salariat care a muncit 35 de ani pe venitul minim pe economie Vestea așteptată de toți PENSIONARII din România. Ce se întâmplă cu normele pentru recalcularea pensiilor? Nicio pensie nu va scădea!
Anunțul oficial al ministrului Muncii. Ce bonus ar putea primi 2,8 milioane de pensionari
Florin Manlole a făcut câteva precizări cu privire la impactul măsurilor de solidaritate propuse de PSD pentru sprijinirea familiilor și a persoanelor vulnerabile. De acest ajutor ar putea beneficia peste 500.000 de familii, 2.800.000 de pensionari, relatează Mediafax. Pachetul de solidaritate propus de PSD, oferă „protecție minimă” pentru persoanele afectate de austeritate: pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități, mamele cu copii, veteranii sau persoanele cu handicap. Este vorba de un ajutor de aproximativ 3,39 miliarde de lei, care ar viza peste 5 milioane de beneficiari. Florin Manole a vorbit, în direct la Antena 3 CNN, despre modiicările pe care le-ar putea aduce Ministerul Muncii la acest pachet de sprijin. Ministrul Muncii a precizat că o primă propunere ar fi ca Guvernul să acorde sprijin pentru pensionari cu venituri sub 3.000 de lei în perioada Paștelui și a Crăciunului. „E ceva ce am mai făcut și e ceva ce trebuie să continuăm să facem. mai ales că pensiile au fost înghețate prin primul pachet al Guvernului Bolojan și prețurile au crescut”, a declarat Manole. De asemenea, Manole a transmis că un ajutor ar putea fi acordat și familiilor care au copii cu dizabilități, familiilor monoparentale sau familiile biparentale cu venituri scăzute, categorii sociale afectate de înghețarea alocațiilor. „Înghețarea alocațiilor a afectat 3.600.000 de copii. Dar nu toți copiii au aceleași nevoi. Am și eu un copil acasă. Pentru bugetul familiei mele înghețarea alocațiilor nu este o problemă, dar sunt convins că sunt foarte multe familii și în loc să cheltuim un miliard de lei pentru creșterea tuturor alocațiilor – ok, au luat decizia aceasta înghețării – dar putem, cu un impact de 300.000.000 de lei să creștem beneficiile pentru copiii cu dizabilități – care, fără îndoială, sunt copiii care au nevoie de mai multe resurse – și cred că nimeni nu e împotriva acestei idei”, a declarat Manole. Peste 500.000 de familii vor fi sprijinite Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre 500.000 de familii care vor fi sprijinite, 2.800.000 de pensionari –pe sprijinul pentru pensionari, dar și alte câteva sute de familii pentru propunerea eliminării CASS-ului pentru mamele singure. „Este vorba de peste 500.000 de familii care vor fi astfel sprijinite, 2.800.000 de pensionari – pe sprijinul pentru pensionari și ar mai fi câteva sute de mii de familii către care ne îndreptăm atenția atunci când propunem eliminarea CASS-ului pentru mame. Acolo este vorba de 150.000 de beneficiari, deci, în cele mai multe cazuri, mame care primesc această indemnizație și, la fel de bine, revenirea la scutirea de impozit pentru persoanele care primesc venit minim de incluziune sau persoanele ori care primesc ajutorul pentru familii cu mulți copii, iarăși sunt măsuri care nu costă foarte mult”, a adăugat Manole. AUTORUL RECOMANDĂ
Anunțul oficial al Ministrului Muncii. Ce sprijin se va acorda pentru pensionari, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația
Petre Florin Manole, Ministrul Muncii, a făcut o serie de declarații în cursul serii de duminică, 18 ianuarie 2026, referitoare la sprijinul acordat pensionarilor, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația. Deși legea cerea să fie îndeplinit acest aspect, la data de 1 ianuarie 2026, pensiile nu au fost indexate în raport cu valoarea inflației. Petre Florin Manole, Ministrul Muncii, a anunțat, în schimb, care vor fi ajutoarele pe care unii dintre pensionarii din România le vor primi anul acesta. Ministrul Muncii a mai relatat faptul că pensiile nu vor fi indexate și nici nu vor crește în 2026. Ce sprijin se va acorda pentru pensionari, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația Sprijinul de care vor beneficia unii dintre pensionari, în 2026 Pe de altă parte, ministrul a menționat faptul că are în plan să propună un ajutor pentru pensionari care să fie de minim 800 de lei, precum cel din 2025, însă nu a precizat dacă va fi ridicat pragul până la care se pot acorda acești bani. În 2025, seniorii care primeau o pensie sub 2.740 de lei beneficiau de cei opt sute de lei. „Voi propune Coaliției un sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, așa cum am avut și anul anterior, de 800 de lei, în două tranșe. Dar este o discuție care trebuie avută cu colegialitate și bună-credință în coaliție, în funcție de resursele bugetare. S-a decis înghețarea punctului de pensie și de aceea vrem să compensăm cu un sprijin, dacă bugetul ne va permite. Înghețarea pensiei i-a afectat mai ales pe pensionarii cu pensii mici, deoarece la ei s-a resimțit mai tare creșterea inflației. S-a decis înghețarea punctului de pensie și de aceea vrem să compensăm cu un sprijin dacă bugetul ne va permite”, a spus Manole la Digi24. Totodată, Ministrul Muncii a mai precizat că va exista și un ajutor financiar aferent facturii de gaze, însă va intra în vigoare în toamnă. Autorul recomandă: Ministrul Muncii oferă asigurări pensionarilor referitor la mica recalculare. „Mai sunt documente de primit” Ministrul Muncii anunță că „greul” abia urmează: Salariile, pensiile, alocațiile, înghețate anul acesta. „Așa a decis Bolojan” Bani în plus la pensie pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate. Despre ce sumă este vorba și de când se acordă Pensionarii români care pot rămâne FĂRĂ pensie. Pot pierde toți banii, dacă fac această greșeală Sursă foto: Shutterstock / Mediafax Foto/Alexandru Dobre
Bulgaria devine destinația de top pentru pensionarii europeni. Ce beneficii au seniorii în țara de la Mara Neagră
Bulgaria devine una dintre cele mai atractive destinații europene pentru pensionari, în special pentru cei din Europa de Vest, care caută un trai liniștit, sigur și accesibil din punct de vedere financiar. Presa bulgară și publicații internaționale arată că țara de la Marea Neagră intră în topul preferințelor seniorilor care vor să-și petreacă anii de pensie într-un mediu plăcut, fără costurile ridicate din statele occidentale. Potrivit 24 Ceasa, Bulgaria este apreciată în special pentru raportul foarte bun dintre calitatea vieții și cheltuielile lunare. Cu o pensie medie occidentală, un cuplu poate duce un trai confortabil, beneficiind de locuințe accesibile, mâncare de calitate și servicii medicale la prețuri mult mai mici decât în Germania, Franța sau Marea Britanie. Viață bună cu buget moderat Experții în relocare și publicațiile economice arată că, în orașe precum Varna, Burgas sau Plovdiv, un pensionar poate trăi decent cu 900–1.200 de euro pe lună. Aici sunt incluse chiria, utilitățile, mâncarea și transportul. În localitățile mai mici sau în zonele rurale, costurile pot fi chiar mai mici. Burgas, Bulgaria Burgas, Bulgaria Prețurile la locuințe sunt și ele avantajoase. Apartamentele de pe litoralul Mării Negre sau din orașele istorice sunt considerabil mai ieftine decât în Spania, Italia sau Portugalia, țări tradițional alese de pensionari. Climă: și mare și munte Bulgaria oferă un climat echilibrat, cu veri calde și ierni blânde pe litoral, dar și cu stațiuni montane unde aerul curat și peisajele atrag iubitorii de natură. Orașe ca Varna și Burgas combină avantajele mării cu infrastructură medicală bună și comunități internaționale în creștere. Varna, Bulgaria Varna, Bulgaria Plovdiv, unul dintre cele mai vechi orașe locuite din Europa, atrage pensionarii care sunt interesați de cultură, istorie și un ritm de viață mai calm. Plodiv, Bulgaria Plodiv, Bulgaria Sănătate și siguranță Un alt argument important este accesul la servicii medicale. Deși sistemul public are limitările sale, clinicile private oferă consultații și tratamente la costuri mult sub media occidentală. Pentru pensionarii străini, asigurările medicale sunt relativ accesibile, iar personalul medical vorbește frecvent limbi străine. Integrare europeană Intrarea Bulgariei în spațiul Schengen și adoptarea monedei euro sporesc atractivitatea țării pentru cetățenii UE. Mobilitatea este mai ușoară, iar barierele administrative scad, ceea ce face mutarea definitivă mai simplă pentru seniorii din alte state. Specialiștii în migrație și turism rezidențial susțin că Bulgaria devine o alternativă serioasă la destinații clasice precum Spania, Grecia sau Portugalia. Costurile mai mici, aglomerația redusă și stilul de viață relaxat sunt argumente tot mai convingătoare. RECOMANDAREA AUTORULUI Stațiunile din Bulgaria, în topul european al celor mai ieftine destinații, pentru vacanța de iarnă. România are de tarife cu peste 20% mai mari De ce fuge capitalul străin din România? Odată cu trecerea la euro, Bulgaria ne poate „sufla” investițiile străine, după modelul Ungariei. Economist: Investitorii se retrag din România cum nu am mai văzut de 15 ani Primele pensii în euro în Bulgaria. Seniorii au luat cu asalt oficiile poștale
Pensii cu 2,7% mai mari, în 2026, pentru această categorie de pensionari români. Cine se încadrează
Guvernul spaniol va majora pensiile contributive cu 2,7%, măsură care se va aplica și pensionarilor români din această țară. În acest moment, aici trăiesc peste 600.000 de conaționali, cu tot cu seniori care primesc pensie. Astfel, pensiile contributive sunt estimate să crească cu 2,7% în 2026, ca urmare a avansului datelor privind inflația din noiembrie (3%). În acest timp, pensiile minime și necontributive vor trebui majorate peste această cifră, așa cum este inclus în reforma pensiilor. Conform datelor de la Ministerul Incluziunii, citate de cronista.com, reevaluarea va însemna că un pensionar care primește o pensie de 1511,5 euro pe lună (pensia medie de limită de vârstă) va primi 1552,3 euro pe lună în 2026, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 572 euro sau 40,8 euro pe lună. FOTO – caracter ilustrativ: Shutterstock Această creștere beneficiază cele aproximativ 9,4 milioane de persoane care primesc 10,4 milioane de pensii contributive, pe lângă cele 734.000 de pensii corespunzătoare schemei Claselor Pasive de Stat, care vor fi, de asemenea, reevaluate cu același indice. Conform reformei din 2021, reevaluarea anuală a pensiailor se calculează utilizând media ratelor inflației anuale din ultimele douăsprezece luni până în noiembrie, care, cu această ocazie, a rezultat la 2,66%. Autorul mai recomandă: Salariul minim si pensiile vor crește în Ucraina în 2026. În România, Guvernul Bolojan e pe contrasens și îi sufocă pe cetățeni cu austeritate Categoriile de pensionari din România care vor primi 482 lei în plus la PENSIE, de la 1 ianuarie 2026 În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor
Reacția unei pensionare după ce a aflat că are de plată 700 de lei impozit la casă: Arză-v-ar focul să vă ardă
Majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe români, iar mulți dintre ei au constatat că au de plătit dublu și chiar triplu față de anii trecuți. O pensionară a devenit virală pe internet, după ce a fost postată pe pagina de Faceboook, „Vânătorii de comori”, după ce a aflat cât are de plată la impozitul pe casă. “700 de lei impozitul la casă, măi băiete. Arză-v-ar focul să vă ardă pe toți, că până la urmă tot la cazane ajungeți, nenorociților. 280 era anul trecut”, a mărsturisit revoltată pensionara. Deşi Guvernul a anunţat o creştere medie de 80% a impozitului pe proprietăţi, în realitate, sunt oameni care plătesc impozite duble sau triple. Două ecuaţii stau la baza impozitului pe locuințe. Prima este valoarea impozabilă, care se calculează în funcţie de mai mulţi coeficienți. Din 2026, statul pornește de la o bază de 2.700 de lei pe metru pătrat, față de 1.500 de lei până anul trecut. Această bază se înmulțește cu suprafața locuinței și se ajustează în funcție de rangul localității și de zona fiscală. Cu cât orașul este mai mare și zona mai bună, cu atât coeficientul este mai ridicat. De exemplu, în București, zona A, coeficientul este 2,6. Valoarea impozabilă rezultată se înmulţeşte cu a doua componentă – cota de impozitare, care este stabilită de fiecare primărie. Aceasta poate fi între 0,08% și 0,2% și, foarte important, nu mai poate fi mai mică decât cea de anul trecut. Până în 2025, exista un avantaj important pentru proprietarii de locuințe vechi. Impozitul era redus: cu 10% pentru clădirile mai vechi de 30 de ani, cu 30% pentru cele de peste 50 de ani şi la jumătate pentru clădirile de peste 100 de ani. De anul acesta, aceste reduceri au fost eliminate complet.
Categoria de pensionari din România care rămâne fără pensii începând cu 1 ianuarie 2026. Decizia e finală
Mai multe drepturi sociale prevăzute de legislația specială sunt amânate, ca urmare a deciziilor bugetare recente. Indemnizațiile și facilitățile pentru anumite categorii de beneficiari vor fi acordate începând cu 1 ianuarie 2027. În urma deciziilor economice adoptate prin așa-numita „ordonanță trenuleț” din decembrie 2025, numeroase facilități și drepturi sociale au fost eliminate, restrânse sau amânate, reamintește Newsweek. Printre acestea se regăsesc și drepturile acordate urmașilor refugiaților etnici, reglementate prin legislația specială. Conform Legii bugetului de stat pe anul 2025 – Legea nr. 141/2025, indemnizațiile și facilitățile destinate urmașilor refugiaților etnici sunt amânate până la începutul anului 2027, inclusiv drepturile conexe precum asistența medicală, transportul urban și alte facilități sociale. „Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3^1 alin. (1) din aceeași ordonanță se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027”, se arată în Legea 141/2025. Legea face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, care stabilește categoriile de persoane persecutate din motive etnice ce pot beneficia de măsuri reparatorii: „Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român), care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate; g) a fost evacuată din locuința pe care o deținea.” Totodată, deși legislația prevede distinct acordarea unei indemnizații lunare în cuantum de 175 lei pentru copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în condițiile expres enumerate de lege, și aceste drepturi sunt supuse aceleiași amânări stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2025. „Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțat”, se arată în Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. Astfel, indemnizația lunară de 175 lei, precum și celelalte drepturi prevăzute pentru această categorie de urmași, se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027. Recomandarea autorului: Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Câți bani pierzi la pensie dacă primești salariul minim sau lucrezi part-time. Tabel cu punctele acumulate în funcție de salariu și timp lucrat
Reforma pensiilor a adus schimbări majore în modul de calcul al acestui drept, una dintre cele mai importante clarificări vizând contribuția lucrătorilor cu normă parțială și a celor plătiți la nivelul salariului minim. Și, în timp ce unii salariați preferă varianta de lucru part-time, pentru flexibilitate, alții nu au alternativa unui salariu mai mare, iar efectul asupra pensiei rămâne un subiect esențial și deseori confuz, scrie Playtech. Cum se calculează pensia în România În România, conform legii, cuantumul pensiei se stabilește în funcție de numărul de puncte de pensie acumulate de-a lungul activității profesionale. Fiecare lună lucrată și fiecare venit declarat contribuie la formarea acestor puncte. Formula de bază este: Punctaj lunar = venitul brut al lunii / salariul mediu brut pe economie Punctaj anual = suma punctajelor lunare Total puncte = însumarea punctajelor anuale pe întreaga perioadă de activitate Pensia finală = total puncte × valoarea punctului de referință (VPR) Începând cu anul 2024, sistemul de contributivitate pune accent pe veniturile realizate, iar asta înseamnă că cine lucrează pe salariul minim sau part–time acumulează mult mai puține puncte decât o persoană care lucrează cu normă întreagă și salarii peste medie. Cum afectează punctajul de pensie salariul minim și part-time-ul Angajații plătiți cu salariul minim acumulează un punctaj semnificativ mai mic, pentru că venitul lor este mult sub salariul mediu pe economie. În 2025, salariul mediu brut este estimat la aproximativ 8.500 lei, iar salariul minim la aproximativ 3.700 lei brut. Astfel, un lucrător care primește salariul minim acumulează astfel: 3.700 / 8.500 ≈ 0,43 puncte pe lună, adică 5,16 puncte pe an. La part–time, contribuțiile se calculează în funcție de venitul efectiv, deci punctajul este și mai mic. Tabel orientativ: câte puncte acumulezi în funcție de salariu și timp lucrat: *Tabelul de mai sus este orientativ și arată cum se acumulează puncte pentru diferite scenarii de muncă, raportate la salariul mediu brut estimat pentru 2025. Cât pierzi la pensie,comparativ cu un salariu mediu Dacă luăm ca referință un lucrător cu salariu mediu, care acumulează 12 puncte pe an, diferențele sunt foarte mari: salariul minim: pierdere de aproximativ 57% din puncte anual part–time 6 ore: pierdere de aproximativ 68% part–time 4 ore: pierdere de aproximativ 78% part–time 2 ore: pierdere de circa 89% Diferențele devin chiar dramatice, raportat la 10 ani de muncă: 120 puncte (salariu mediu) vs. 51,6 puncte (salariu minim), respectiv 13,2 puncte (2 ore/zi). Persoanele care rămân perioade îndelungate în regim part-time sau la salariul minim acumulează considerabil mai puține puncte, ceea ce se traduce într-un cuantum final al pensiei cu până la 70–80% mai mic decât al unui muncitor plătit cu salariul mediu.