Începe a doua etapă a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari
A doua etapă a recalculării pensiilor a început, iar o categorie de pensionari vor primi bani suplimentari. Sunt vizați românii care au ieșit la pensie și au beneficiat de sporuri pentru ore suplimentare, prime sau al 13-lea salariu. Ei vor primi sume suplimentare de bani în urma recalculării pensiilor. Peste 100.000 de dosare sunt verificate și introduse în plată. Câți bani în plus ar putea să primească pensionarii În jur de 220.000 de dosare au fost în lucru la Casele de Pensii din întreaga țară, iar în București, sunt în jur de 18.000 de cereri pentru recalcularea pensiei. Creșterea medie ar fi de 100 de lei. FOTO: Shutterstock „Acum le-am primit de la firmă și a durat mult până mi le-a făcut și acum am depus să vedem ce se întâmplă dacă mai primesc ceva. Sănătate să fie”, a spus Tudor Paraschiv, pensionar, pentru Știrile PRO TV. Tudor Paraschiv a spus că a așteptat din martie să obțină adeverințele. Ce trebuie să facă pensionarii dacă primesc decizii de respingere din partea Casei de Pensii Mariana Șerbănescu, director executiv adjunct al Casei de Pensii a Municipiului București, a declarat: „Sunt două categorii, sunt cei care le aveau deja depuse la dosar și acelea sunt prelucrate din oficiu și sunt cei care le-au depus după data de 1 septembrie, practic, nu au reușit să obțină adeverințele de angajator sau de la deținătorul de arhive. Noi le prelucrăm în funcție de numărul de dosar, cronologic. Dacă erau la dosar primesc retroactiv de la 1 septembrie, cei care le-au adus ulterior, în luna iunie, primesc în luna următoare depunerii cererii.” Pensionarii care au primit o decizie de respingere din partea Casei de Pensii, trebuie să ia legătura cu fostul angajator. Pot exista greșeli în completarea adeverinței, iar astfel de probleme pot fi ușor corectate. Casa de Pensii acceptă atât adeverințele întocmite conform noii legi a pensiilor, cât și adeverințele mai vechi, cu condiția să fie corect completate, respectând forma și conținutul cerut, potrivit Știrile PRO TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege
Care sunt cele mai bune sisteme de pensii din Uniunea Europeană și unde se află România
Mai multe state din Uniunea Europeană (UE) au implementat modele care uşurează pasul către pensionare, oferind diverse variante flexibile de lucru cu mult înainte de atingerea pragului legal de retragere din câmpul muncii. Conform unor studii recente, pensionarea este unul dintre cele mai stresante evenimente din viață, aflându-se pe locul 10 (din 43) pe scala Holmes-Rahe, alături de divorț. Din cauza stresului generat de această schimbare bruscă, în multe ţări europene s-au căutat şi chiar găsit soluţii care să faciliteze tranziția de la munca activă la pensionare. Acest lucru implică, în general, mai puține ore de lucru, noi forme de implicare socială sau securitate financiară suplimentară, prin intermediul fondurilor de pensii. De exemplu, Slovenia e o ţară în care vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, la fel ca şi în România. De la începutul anului viitor guvernul de la Ljubljana va implementa un nou set de reguli pentru angajaţii cu vârsta de peste 58 de ani, precum și pentru cei cu peste 35 de ani de vechime. Astfel, din 2026 va intra în vigoare o nouă lege care introduce așa-numitul model 80-90-100, ceea ce înseamnă lucrul a 80% din orele de lucru, 90% din salariu și 100% din contribuțiile plătite. Persoanele care îndeplinesc cerințele de vârstă sau vechime în muncă vor putea astfel să aleagă la locul de muncă dacă doresc să lucreze șase ore pe zi sau să aibă liber vinerea şi, implicit, un weekend prelungit… și fără să piardă din cuantumul viitoarei pensii. Mai mult, până în 2028 este planificată o extindere suplimentară a măsurilor, cum ar fi un supliment pentru lucrul în zilele de sâmbătă, o primă obligatorie de Crăciun și o săptămână de lucru de 30 de ore. Proiectul este inspirat de experiențele din Islanda, Irlanda și Germania, unde practici similare au avut rezultate pozitive la nivelul populaţiei şi nu au afectat procesul de producţie. Un alt exemplu interesant este în Japonia, acolo unde una dintre cele mai faimoase filosofii de acolo se numește ikigai și este adânc înrădăcinată în cultura niponă. Termenul poate fi tradus ca „motivul de a trăi” și este o combinație între ceea ce iubim, ceea ce știm să facem bine, de ce are nevoie lumea și ce ne poate aduce o recompensă – care nu trebuie neapărat să fie financiară. Mulți vârstnici japonezi își găsesc „ikigai” tocmai continuând să muncească sau implicându-se în activități sociale, chiar și după ieșirea la pensie. Pentru ei, munca nu este doar o chestiune de supraviețuire economică, ci o modalitate de a menține scopul, contactele sociale și structura zilnică a vieții. În țara noastră, sistemul de pensii se bazează pe patru piloni, primii doi fiind obligatorii și incluzând contribuții din salariu, în timp ce al treilea şi al patrulea constau în fonduri de pensii facultative şi, respectiv, ocupaţionale, scrie Fanatik. Ultimele două au devenit din ce în ce mai importante, ca modalitate de a crea o securitate financiară suplimentară, iar un avantaj în plus este dat de faptul că statul încurajează pensiile facultative prin contribuţii deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an. Pe de altă parte, olandezii au venit cu un concept de muncă tranzițională, ceea ce înseamnă că un lucrător de 50 sau 60 de ani își poate reduce orele de lucru, în timp ce venitul său este stabilizat printr-o combinație de salariu și pensie. De exemplu, o profesoară din Utrecht, după 35 de ani de muncă, nu mai este obligată să predea norma 20 de ore pe săptămână. În schimb, poate alege să lucreze numai trei zile, iar sistemul de pensii compensează diferența. Statisticile arată că Olanda este țara cu cel mai mare număr de lucrători cu jumătate de normă din zona euro. Până la 42% dintre angajați lucrează cu jumătate de normă, iar ponderea este deosebit de mare în rândul femeilor (63%). Între 2013 și 2024, numărul pensionarilor care lucrează a crescut de la 105.000 la 254.000, ceea ce demonstrează popularitatea soluțiilor flexibile. Conform unui studiu realizat de centrul olandez de pensionare Netspar, lucrătorii activi care au folosit munca de tranziție au raportat o sănătate mintală mai bună, mai puțină anxietate legată de bani și o adaptare ulterioară mai ușoară la viaţa de pensionar. Pe de altă parte, angajatorii au beneficiat de pe urma păstrării pe termen mai îndelungat a angajaților cu experiență, inclusiv a transferului de cunoștințe către generațiile mai tinere. Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă. Există o categorie de pensionari care riscă să își piardă pensia, dacă nu trimit certificatul de viață la timp. O săptămână îi desparte de această măsură dură, scrie newsweek.ro. Pensionarii români care se află în străinătate au obligația să depună un document, ca să nu rămână fără pensie. Termenul-limită este 30 septembrie 2025. Casa Națională de Pensii Publice le reamintește pensionarilor români, care locuiesc într-o altă țară, că au obligația de a depune Certificatul de viață. Documentul are scopul de a atesta faptul că pensionarul este în viață. Fără acest certificat depus, pensionarul nu mai beneficiază de pensie. Termen-limită 30 septembrie 2025 Conform noii Legi a pensiilor, care a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2024, certificatul trebuie depus de două ori pe an. Certificatul se treimite în perioada 1 ianuarie – 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic și în perioada 1 iulie – 30 septembrie, pentru a doua verificare. Astfel, pentru a doua verificare din 2025, pensionarii pot deja trimite certificatul de viață. Dacă aceste certificate nu sunt trimise la timp, pensia nu se mai acordă începând cu luna viitoare. Reluarea plății pensiei se va realiza după transmiterea acestui Certificat de viață, de la data suspendării. Cum se transmite certificatul de viață Casa de Pensii Sălaj informează că documentul certificat de viață poate fi trimis prin email sau poștă. „Certificatul de viață trebuie să fie semnat în fața unei autorități legale din statul de domiciliu sau de ședere permanentă în partea B (ex. notar, ambasadă, consulat, medici de familie din statul de domiciliu/reședință,INAS,INCA,ITAL-UIL). Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că persoana se află în viață”, se arată în anunț. Ce trebuie să facă pensionarii Casele de pensii nu mai trimit formularele către pensionari, pentru a fi completate și trimise. Fiecare beneficiar trebuie să descarce certificatul de pe site-ul CNPP sau al casei teritoriale de pensii, să-l completeze și să îl trimită în timp util. Cine poate semna certificatul de viață Potrivit legii, certificatul de viață poate fi semnat de autoritățile administrative, avocați, medici de familie, funcționari bancari, reprezentanți ai primăriilor. Chiar dacă funcționarii autorităților străine (nu românești în altă țară) nu sunt obligați să semneze actul, primăriile acceptă de regulă aceste cereri. O variantă de siguranță este notarul public, dar acesta implică, desigur, costuri. Situația noilor pensionari În cazul celor pensionați de curând, ordinul prin care sunt stabilite reglementările privind Certificatul de viață relevă: „În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a unor drepturi de pensie și cu o scrisoare de informare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață”. „În situația în care beneficiarii nerezidenți au transmis direct casei teritoriale de pensii competente sau prin intermediul instituției de asigurări sociale de pe teritoriul statului de ședere obișnuită detaliile bancare actuale, în perioada menționată mai sus, de 6 luni, obligația confirmării existenței noilor beneficiari nerezidenți prin transmiterea unui certificat de viață se stinge”. Autorul recomandă
Motivul pentru care un bărbat de 81 de ani refuză să renunțe la muncă. Și soția lui încă lucrează: Nu o fac pentru salariu
Mike Plummer, un bărbat de 81 de ani, refuză să renunțe la muncă. Deși se află la pensie de mai bine de două decenii, bărbatul continuă să fie activ în câmpul profesional. Și soția sa, care are 74 de ani, încă lucrează. Un bărbat originar din Florida, SUA, refuză să părăsească câmpul muncii la vârsta de 81 de ani. Alături de soția sa, în vârstă de 74 de ani, lucrează la un magazin din Jacksonville. Deși bărbatul a ieșit la pensie, oficial, în 1999, a refuzat să părăsească activitatea profesională. Mike, un bărbat de 81 de ani, refuză să renunțe la muncă Soția lui lucrează cu jumătate de normă, iar Mike Plummer lucrează 2 zile pe săptămână, între 10:00 și 14:00. Mike Plummer a mărturisit că merge la muncă nu pentru bani, ci pentru a construi conexiuni. Bărbatul s-a pensionat în anul 1999 și a studiat ingineria. De altfel, de-a lungul anilor, a reușit să obțină 3 diplome de master – inginerie, cercetare operațională și dezvoltare organizațională. În anii 1980, a lucrat pentru o companie „startup”. „Din punct de vedere financiar, nu trebuie să continuăm să lucrăm, dar nu avem planuri reale de a ne pensiona complet. Amândoi suntem întrebați des: «De ce mai lucrezi? Nu ai nevoie de bani». Dar la 70 și 80 de ani, prietenii mor sau au probleme medicale, iar tu pierzi acea conexiune socială. Eu lucrez pentru că trebuie să mă mișc constant, să construiesc conexiuni și să descopăr lucruri noi. Nu o fac pentru salariu. Este secretul meu pentru a îmbătrâni frumos”, a povestit Mike pentru publicația Business Insider. Autorul recomandă: S-a schimbat legea. Aceștia sunt românii care riscă să NU mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă Vârsta nu contează! Un pensionar de 94 de ani a reușit să-și găsească SUFLETUL pereche Un pensionar britanic, aparent un simplu vânzător de ziare, demascat ca „baron al DROGURILOR”. A strâns o avere de 52.000.000 de lire Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Din nou, bani de la stat. Românii cu venituri mici primesc vouchere în valoare de 250 de lei. Banii vin în două tranșe
Autoritățile anunță că peste un milion de persoane defavorizate vor beneficia, în continuare, de tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde în valoare de 250 de lei. Banii se dau în două tranșe. Decizia a fost luată în ultima ședință de Guvern, printr-o OUG. Cine primește 250 de lei ajutor de la stat Persoanele defavorizate vor beneficia de tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde în valoare de 250 de lei până la finalul acestui an. Banii se vor da în două tranșe a câte 125 lei. Ordonanța de urgență modifică o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul „Sprijin pentru România”. Pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.352.780 de persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei. Potrivit documentului, beneficiază de acest sprijin următoarele persoane: pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizație socială; copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani). Finanțarea provine din bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială. De asemenea, Guvernul a decis să majoreze bugetul destinat elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depășind 674.000 de elevi în anul școlar 2024–2025. Aceștia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 de lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanțate din fonduri externe nerambursabile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Energiei anunță când vor primi cetățenii voucherele pentru energie electrică: „Vor acoperi aproximativ 60% din creșteri” Rabla 2025. Programul este compromis de birocrație, acuză producătorii și importatorii de automobile. Cât valorează noile VOUCHERE
Sorin Grindeanu: Recalcularea pensiilor nu este o risipă bugetară, ci o reformă necesară
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a scris pe pagina sa oficială de Facebook, după întâlnirea cu membrii Organizației Seniorilor Social-Democrați că pensionarii au fost „sprijinul constant” al partidului în cele mai dificile momente politice. Acesta a subliniat și importanța recalculării pensiilor și a investițiilor pentru menținerea creșterii economice. Sorin Grindeanu a vorbit astăzi în fața câtorva zeci de seniori din cadrul Biroului Executiv Central al Organizației Seniorilor Social-Democrați (OSSD România). Liderul interimar al PSD a precizat faptul că pensionarii au reprezentat un sprijin important pentru partid de-a lungul anilor, motiv pentru care, Grindeanu se simte „mândru” că PSD a fost cel care a majorat semnificativ pensiile. „Știu foarte bine că, în cele mai grele momente prin care a trecut PSD, pensionarii au fost alături de partid, iar, prin votul lor, PSD a rămas de fiecare dată cel mai important partid de pe scena politică a României. De aceea, pentru mine este o mândrie că PSD a fost partidul care a eliminat inechitățile și a majorat semnificativ pensiile din România, prin recalcularea pensiilor și stabilirea unor reguli clare pentru ieșirea la pensie,” a spus Grindeanu. Liderul social-democrat a evidențiat că reforma sistemului de pensii a fost posibilă datorită creșterii economie constante din ultimii ani și a pledat pentru continuarea investițiilor în comunități și în infrastructura majoră. „Într-adevăr, recalcularea pensiilor nu ar fi fost posibilă dacă, în ultimii ani, nu am fi avut o creștere economică constantă. De aceea, continuarea investițiilor, atât în comunitățile locale, cât și în mare infrastructură, este absolut necesară! Mai mult, după pachetul 2 de măsuri care vizează reducerea privilegiilor și taxarea corectă a externalizării profiturilor multinaționalelor, pentru care PSD și-a dat deja acordul, trebuie să vorbim și de măsuri de relansare economică. Pentru că doar creșterea economică va putea proteja nivelul de trai ai românilor, fie ei pensionari sau salariați,” a mai adăugat liderul interimar al partidului. De asemenea, Grindeanu a făcut trimitere la măsurile fiscale aflate în dezbatere, menționând că PSD susține pachetul 2, care vizează reducerea privilegiilor și taxarea profiturilor externalizate de multinaționale. În opinia sa, următorul pas ar trebui să fie măsuri pentru relansarea economiei. Sursa foto: Pagina de Facebook Sorin Grindeanu CITEȘTE ȘI: Capitala, BLOCATĂ de bicicliști! Pe 31 august, Bucureștiul devine scenă pentru Tour de France România Rata de promovare la BAC 2025, sesiunea de toamnă, atinge MINIMUL ultimilor 7 ani SCANDAL în China! Swatch retrage o reclamă acuzată de rasism, după apeluri la boicot
Categoria de pensionari din România care plătesc 10% CASS, chiar dacă au pensii SUB 3.000 lei
Pensionarii care au pensie sub 3.000 de lei vor avea de plătit CASS, chiar și cei care iau pensii de 600 sau 1.700 de lei. Li s-ar putea opri 10% din toată pensia. Din această lună, Guvernul Bolojan a decretat a toți pensionarii să-și plătească contribuția pentru Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate. Un pensionar care are pensie de 675 de lei și este urmașul unui prizonier de război (din cel de-al Doilea Război Mondial), a fost stupefiat când a văzut că i s-au oprit 68 de lei pentru CASS. Pensionarul a rămas cu numai 607 lei pensie, potrivit Newsweek. Indiferent de valoarea pensiei, se reține 10% din suma brută pentru CASS. Într-un alt caz, un pensionar care primea lunar de la stat 1.637 de lei, s-a trezit cu pensia diminuată cu 10%. A pierdut 164 de lei! Iar acum, pensionarul a rămas cu o pensie de 1.473 de lei. Pensionarii cu pensii de 4.000 de lei vor plăti 100 de lei la CASS, iar cei cu 5.000 lei vor plăti 200 de lei. SURSA FOTO: Newsweek Autorul recomandă: Pensii mai mari, de la 1 septembrie 2025, pentru acești 600.000 de pensionari din România?! Promisiunea făcută de șeful Casei de Pensii
Categoria de pensionari români care pierd 350 lei la pensie, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul făcut de ministrul Muncii
După ce au înregistrat creșteri considerabile în 2024, de la 1 ianuarie 2026, mulți pensionari din România vor pierde între 100 și 420 de lei din pensie ca urmare a pachetelor fiscale, a anunțat Ministerul Muncii. Pensiile, fiind indexate în funcție de rata inflației, la începutul anului 2025, au avut majorări semnificative. Pensia medie a crescut la 2.720 de lei în România. Potrivit Newsweek, peste 4,8 milioane de pensii au fost recalculate de la 1 septembrie 2025, fiind o creștere medie de 520 de lei. Toate pensiile ar fi trebuit să crească cu 12% anul acesta, dar indexarea a fost anulată de la 1 ianuarie 2025 prin Ordonanța Trenuleț, din cauza contextului economic actual. Pensionarii care vor avea pierderi semnificative de bani Ministrul Muncii a declarat că nu se poate garanta un angajament pentru indexarea pensiilor nici de la 1 ianuarie 2026, astfel, pensionarii riscă să piardă două creșteri consecutive de pensie. „Vreau să fiu foarte prudent și să spun cu toate riscurile publice că nu este acesta momentul în care ne putem angaja la un astfel de termen”, a declarat miercuri seara ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, după ce a fost întrebat dacă ar putea exista o majorare a pensiilor anul viitor. Ar fi rezultat o majorare totală de 7% pentru 4 milioane de pensionari dacă inflația rămânea la 5% și salariul mediu ar fi crescut cu încă 2%. De exemplu, pensionarii care au pensie de 5.000 de lei, ar fi trebuit să aibă creștere cu 350 de lei. De la 1 ianuarie 2026, puteau să primească o pensie lunară de 5350 de lei. Fiindcă nu se mai face indexarea, ei vor pierde mărirea de 350 de lei! Dacă s-ar fi indexat pensiile în 2026 În scenariul indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2026, următoarele categorii de pensionari ar fi avut creșteri semnificative la veniturile lunare: Pensiile de 1.281 lei ar fi crescut la 1.370 lei = Creștere de pensie de 99 lei Pensiile de 2.000 lei ar fi crescut la 2.140 lei = Creștere de pensie de 140 lei Pensiile de 3.000 lei ar fi crescut la 3.210 lei = Creștere de pensie de 210 lei Pensiile de 4.000 lei ar fi crescut la 4.280 lei = Creștere de pensie de 280 lei Pensiile de 5.000 lei ar fi crescut la 5.350 lei = Creștere de pensie de 350 de lei Pensiile de 6.000 lei ar fi crescut la 6.420 lei = Creștere de pensie de 420 de lei. Autorul recomandă: Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Pensii mai mici cu 380 lei pentru această categorie de pensionari din România, de la 1 august 2025
Începând de la 1 august 2025, mulți pensionari vor încasa venituri mai mici în urma aplicării Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS), asta în vreme ce parlamentarii au cheltuieli lunare de 35.000 lei. Sindicaliștii, bugetarii cu veniturile mici și pensionarii consideră pachetele fiscale ale guvernului Bolojan drept „o mare nedreptate”. Potrivit Newsweek, premierul Ilie Bolojan a anunțat trei valuri de măsuri de austeritate pentru a acoperi deficitul bugetar de 9%, încercând să reducă datoria publică care tocmai a ajuns la 60%. Primul val de austeritate Introducerea CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei pentru ca în anul 2026 să se adune suma de 4.000.000.000 de lei. Ca urmare a plății CASS și a impozitului, pensionarii vor pierde, în medie, suma de 210 de lei: românii cu pensii de 3.500 de lei vor pierde 95 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.000 de lei vor pierde 190 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 4.500 de lei vor pierde 285 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 5.500 de lei vor pierde 380 de lei după plata CASS și a impozitului; românii cu pensii de 6.000 de lei vor pierde 570 de lei după plata CASS și a impozitului; Pensiile nu se vor mai indexa cu 7% de la 1 ianuarie 2026. Al doilea val de austeritate Premierul Ilie Bolojan a promis că va tăia pensiile speciale în al doilea val, promis pentru lunile iulie-august. De asemenea, guvernul va reduce numărul de posturi în consiliile de administrație. Potrivit Newsweek, un director dintr-o companie de energie are venituri de 63.000 de lei. „Se elimină scutiri de la plata CASS pentru pensionari, persoane cu handicap sau veterani, se majorează TVA la produse de bază și se îngheață salariile din sistemul public. Reducerea cu 50% a sumei forfetare nu afectează dreptul parlamentarilor de a-și desfășura activitatea. Parlamentarii beneficiază deja de alte drepturi salariale și logistice, inclusiv indemnizație, cazare, transport și personal angajat la cabinet. Această măsură este cu atât mai justificată cu cât în prezent, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual”, arată BNS. Autorul recomandă: Calcul complet | Ce pensie vei avea după „recalcularea” CASS, dacă acum primești 5.000 lei
750 de lei mai puțin pentru acești 1.100.000 de pensionari din România. Decizia este oficială
750 de lei mai puțin pentru acești 1.100.000 de pensionari din România. Decizia este oficială. Președintele Nicușor Dan a semnat decretul care anulează complet acordarea ajutorului de 750 de lei pensionarilor și persoanelor cu handicap. Încă de anii trecuți, Guvernul avea în plan să ofere un ajutor pentru pensionarii cu pensie mică și pentru persoanele cu handicap. Ajutorul urma să fie dat pentru reducerea facturilor la energia electrică. Ajutorul acesta a fost stipulat clar într-o Ordonanță de Urgență de anul trecut, însă termenul pentru implementarea ei a fost amânat până la data de 1 ianuarie 2025. Iar sprijinul ar fi urmat să fie acordat pe parcursul anului 2025. Astfel, Ordonanța de Urgență ar fi trebuit să acorde un sprijin pensionarilor cu pensie mică și persoanelor cu handicap pentru cumpărarea unor repartitoare. Doar că, în urmă cu două zile, președintele Nicușor Dan a semnat decretul care anulează complet acordarea acestui ajutor de 750 de lei pensionarilor și persoanelor cu handicap. Ordonanața a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Ea abrogă exact articolul în care se spune că se oferă ajutorul de 750 de lei pentru achiziționarea repartitoarelor. „(1) Beneficiază de sprijin pentru compensarea prețului la energie, respectiv pentru compensarea costului achiziției și montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică, sub formă de plăți prin serviciul de mandat poștal următoarele categorii de persoane și familii, denumite în continuare beneficiari – SE ABROGĂ”. De acești 750 de lei pentru montarea contoarelor ar fi trebuit să beneficieze pensionarii de peste 60 de ani și persoanele cu handicap care au venituri mici, precum și familiile care primesc alocație pentru susținerea familiei ori familiile și persoanele singure care primesc ajutor social. Astfel, de acești bani ar fi trebuit să beneficieze familiile care au un venit de 2.000 de lei de persoană. În total, cei 750 de lei ar fi trebuit să intre în conturile a 1.1000.000 de pensionari, însă, din păcate, ajutorul a fost nu doar amânat, ci complet anulat. Autorul recomandă: Calcul complet | PENSII cu 550 lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România 450 de lei în plus la PENSIE pentru acești pensionari din România. Unde depui cererea