Etichetă: pentagon

11 septembrie 2001: Un președinte în criză, o America îngrozită. Legendarul discurs al lui George W. Bush

Președintele SUA, George W. Bush era într-o vizită oficială, însoțit de presă, la o școală primară din Florida, un eveniment de rutină cu elevi, pentru promovarea politicilor de educație, potrivit Reuters.  „În timp ce președintele se întâlnea cu personalul și elevii, eu mă aflam într-un centru de presă din apropiere, amenajat pentru jurnaliști. Am urmărit o transmisiune televizată în direct care arăta fumul care ieșea din unul dintre turnurile gemene ale World Trade Center din New York. Acesta fusese lovit de un avion, într-un incident pe care inițial l-am considerat un accident. Apoi, în timp ce priveam, un al doilea avion s-a prăbușit”, își amintește jurnalistul Steve Holland, care îl însoțea pe președintele Bush. Potrivit reporterului, Bush se afla la școală, citindu-le copiilor. Camerele de filmat au surprins expresia șocată de pe chipul său în momentul în care un consilier de la Casa Albă a intrat în clasă și i-a șoptit despre al doilea avion, spunându-i: „America este atacată”. Bush, care era președinte de 8 luni în care nu fusese pus la încercare, s-a pomenit cu cel mai mare atac asupra SUA, încă de la Pearl Harbour, din 1941. Momentul a fost unul de cotitură în mandatul lui Bush. Liderul SUA a arătat o serie de emoții, de la groază și furie pentru atacuri, la durere și lacrimi pentru victime și promisiuni că cei vinovați vor plăti. Au deturnat avioane și le-au izbit în Turnurile Gemene și Pentagon La 11 septembrie 2001, grupuri de teroriști au asediat patru avioane comerciale, aeronave pe care  le-au folosit drept kamikaze, izbindu-le în Turnurile Gemene din World Trade Center din New York și clădirea Pentagonului din Washington DC. Ultimul dintre avioane ar fi trebuit să atace sediul Congresului SUA, însă pasagerii au opus rezistență, iar avionul s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania. În urma atacurilor, turnurile gemene au luat foc, cu civilii de la etajele superioare blocați înăuntru, iar cele două clădiri de 110 etaje s-au prăbușit. 2,977 de civili au murit, dintre care 246 de persoane aflate la bordul avioanelor, 2,606 la Turnurile Gemene și 125 de persoane la Pentagon. Atacul a fost revendicat de Al-Qaeda, iar în operațiune au fost implicați 19 teroriști. Panica a cuprins Washingtonul. Norii de fum de la Pentagon au stârnit temeri legate de bombe plasate în mașini. Casa Albă a fost evacuată, iar Serviciul Secret le-a spus angajatelor să-și scoată pantofii cu toc și să fugă. Bush s-a adresat națiunii Aflat în Florida, Bush a fost a fost supus protocolului de securitate, iar Președintele SUA a zburat cu un avion al Forțelor Aeriene ale SUA în Nebraska, acolo unde a ținut, din buncăr, o teleconferință cu specialiști în Securitate și vicepreședintele Dick Cheney. Ulterior, el s-a întors la Washington, acolo unde s-a adresat Americii din Biroul Oval. „Imaginile cu avioane care se izbesc de clădiri, cu incendii și cu structuri uriașe care se prăbușesc ne-au umplut de neîncredere, de o tristețe teribilă și de o furie tăcută și neclintită”, a spus Bush. În acea zi, spațiul aerian a fost închis. Presa s-a întors cu mașina în Capitală. Chiar și la 14 ore de la tragedie, în clădirea Pentagonului era o gaură uriașă fumegândă. „Vă aud!” Trei zile mai târziu, la 14 septembrie 2001, președintele Bush avea să rostească un discurs care a rămas în istorie. Turnurile încă ardeau, iar mirosul se simțea de la kilometri distanță. Clădirile din jur slăbiseră din cauza exploziei și existau temeri că s-ar putea prăbuși. Președintele George W. Bush era în zona devastată, însoțit de primarul New Yorkului de la acea vreme, Rudy Giuliani. Un strat gros de cenușă acoperea străzile, trotuarele și umerii pompierilor epuizați. Stând pe rămășițele unei mașini de pompieri, Bush le-a spus echipajelor de urgență că Statele Unite se aflau acum în război cu militanții islamiști. 24 years ago, President George W. Bush gave the historic bullhorn speech at Ground Zero after 3,000 Americans were killed on 9/11: ‘I can hear you. The rest of the world hears you. And the people who knocked these buildings down will hear all of us soon.’ We will #NeverForget. pic.twitter.com/IsIqSF7qzl — Republican Study Committee (@RepublicanStudy) September 11, 2025 „Vă aud! Vă aud! Restul lumii vă aude! Iar cei care au dărâmat aceste clădiri ne vor auzi pe toți în curând!”, a declarat Bush, prin megafon. După legendarul discurs G.W. Bush și-a petrecut mandatul încercând să prevină un alt atac terorist. A primit critici pentru tacticile dure de interogare aplicate unor suspecți militanți islamiști, iar invazia sa din Irak din 2003 a fost considerată de mulți o greșeală costisitoare. Faptul că teroriștii au reușit să deturneze cele 4 avioane a scos la iveală vulnerabilități de securitate. După tragedie, au fost adoptate de siguranță sporite în aeroporturi și clădiri publice. Chiar și la un sfert de secol după tragedia din 11 septembrie 2001, reporterul Reuters încă mai are acei pantofii plini de funingine de atunci. I-a păstrat într-o pungă, pe fundul unui dulap. Recunoaște că nu-i poate arunca.

Testarea anuală a testosteronului în armata SUA, criticată de experți. Terapia poate provoca infertilitate și alte riscuri

Specialiștii avertizează că măsura, deși urmărește îmbunătățirea capacității de luptă a personalului militar, ar putea duce la prescrierea inutilă a terapiei de substituție hormonală, cu efecte adverse importante, inclusiv infertilitate, risc crescut de cheaguri de sânge și accident vascular cerebral. Departamentul american al Apărării a anunțat că, începând cu 15 iulie, toți militarii activi și rezerviștii cu vârsta de peste 30 de ani vor beneficia anual de testarea nivelului de testosteron. Testarea anuală a testosteronului în armata SUA depășește recomandările medicale Potrivit experților citați de Live Science, inițiativa Pentagonului depășește recomandările actuale ale organizațiilor medicale privind screeningul hormonal în rândul bărbaților. Specialiștii avertizează că un rezultat izolat care indică un nivel scăzut al testosteronului nu este suficient pentru stabilirea unui diagnostic și nici pentru începerea tratamentului. Nivelul hormonului poate varia în funcție de factori precum somnul, activitatea fizică, stresul sau perioadele de antrenament intens, frecvente în cazul militarilor. Luke Cox, lector în știința sportului și exercițiului fizic la Universitatea Swansea din Marea Britanie, a declarat că una dintre principalele sale îngrijorări este modul în care vor fi efectuate aceste teste și interpretate rezultatele. Testarea putea duce la tratamente inutile Îngrijorările privind administrarea excesivă a terapiei de substituție cu testosteron nu sunt noi. Încă din 2019, cercetătorii din sistemul medical militar american atrăgeau atenția că unii militari primesc tratament fără a îndeplini criteriile medicale necesare. Potrivit unui raport publicat pe platforma Health.mil, aproape trei din fiecare 1.000 de militari bărbați beneficiază în mod necorespunzător de terapia cu testosteron. Autorii raportului avertizau că tratamentul administrat fără indicație medicală poate provoca efecte adverse precum agravarea apneei obstructive în somn, retenția de lichide și apariția edemelor. Aceste probleme pot afecta capacitatea militarilor de a participa la misiuni și pot reduce nivelul de pregătire operațională. Cu toate acestea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, susține că noua măsură urmărește optimizarea performanței fizice și protejarea sănătății militarilor pe termen lung. Un nivel scăzut nu înseamnă automat tratament Experții subliniază că terapia de substituție cu testosteron este recomandată doar în cazul bărbaților diagnosticați cu deficit hormonal, confirmat prin simptome specifice și prin cel puțin două analize efectuate dimineața, în zile diferite. În astfel de cazuri, tratamentul poate îmbunătăți dorința sexuală, starea de spirit, densitatea osoasă și masa musculară. În schimb, la persoanele care au valori normale ale hormonului, administrarea suplimentară de testosteron nu și-a demonstrat beneficii semnificative. Medicii recomandă, înainte de inițierea terapiei, identificarea eventualelor afecțiuni care pot determina scăderea temporară a testosteronului, precum apneea în somn sau alte probleme medicale tratabile. Testarea poate afecta fertilitatea militarilor Unul dintre cele mai importante riscuri asociate terapiei cu testosteron este afectarea fertilității masculine. Potrivit medicului Joshua Halpern, urolog specializat în medicină reproductivă la Facultatea de Medicină Feinberg a Universității Northwestern, administrarea hormonului determină creierul să reducă producția naturală de testosteron la nivelul testiculelor. În consecință, scade sau chiar se oprește producerea spermatozoizilor, ceea ce poate provoca infertilitate. Specialiștii avertizează că refacerea fertilității după întreruperea tratamentului poate dura chiar și câțiva ani. În plus, terapia poate determina apariția eritrocitozei (n.r. o creștere excesivă a numărului de globule roșii), fenomen asociat cu un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge și de accident vascular cerebral. Alte reacții adverse pot include dezvoltarea țesutului mamar la unii bărbați și alte dezechilibre hormonale. Experții consideră că noul program de testare poate identifica cazurile reale de deficit de testosteron, însă avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, iar tratamentul trebuie prescris exclusiv în urma unei evaluări medicale complete.

Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială

Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie.  Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat  să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”.  Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți  Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni,  58.220 de morți  Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți  Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți  Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”.  Sursa Foto: Pentagon

Urmează invazia Cubei? CNN a descoperit același tipar folosit și în operațiunile din Venezuela și Iran. Ce se întâmplă cu traficul aerian

În ultimele luni, traficul aerian a crescut foarte mult în jurul Cubei. Potrivit Mediafax, care preia dezvăluirile presei americane, ar putea urma un atac asupra insulei. La baza acestei supoziții stă tiparul observat și înainte de operațiunile din Venezuela și Iran: traficul aerian s-a modificat nejustificat. CNN dezvăluie ce pregătește Pentagonul De altfel, CNN a realizat o analiză a datelor publice de urmărire a zborurilor și a descoperit că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri, începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton. Acestea operează în apropierea Havanei și a orașului Santiago, iar unele zboară la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac. În traducere, asta înseamnă că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune, astfel, presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei, după atacul asupra Caracasului, la 3 ianuarie, care a dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Din acel moment, americanii au întrerupt aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei. Negocieri cu arma la tâmplă Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că, pentru a avansa în negocieri, este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Marco Rubio anunță noi sancțiuni împotriva Cubei. SUA vizează o schimbare de regim la Havana Cuba acuză SUA de amenințări fără precedent. Președintele Diaz-Canel îl atacă dur pe Donald Trump: „Nu ne vom preda niciodată” Trump a anunțat când va anexa Cuba: „Vom trimite cel mai mare portavion din lume, iar locuitorii insulei vor spune «Mulțumim, ne predăm!»” Putin anunță că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Cine ar prefera liderul Rusiei să fie mediator în negocieri

Dispute în Congresul SUA privind ajutorul pentru Kiev. Fără fonduri noi pentru Ucraina în bugetul pe 2027

Mai mulți membri ai Congresului SUA au întrebat, în cadrul audierilor privind bugetul Pentagonului pentru 2027, desfășurate joi, de ce fondurile aprobate pentru Ucraina nu au ajuns încă pe teren. „Departamentul Apărării reține aproximativ 400 de milioane de dolari din asistența de securitate pentru Ucraina”, a acuzat democrata Sarah Elfreth, cerând clarificări privind momentul în care banii vor fi transformați în contracte și livrări efective. Alți parlamentari au subliniat că suma „are un sprijin covârșitor” și au cerut Pentagonului să o pună rapid în aplicare. Pentagonul: sprijinul continuă, dar Europa plătește Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite continuă să sprijine Ucraina, însă a indicat o schimbare de abordare. „Ucrainenii au demonstrat mult curaj și apreciez faptul că Europa plătește acum pentru armele pe care le furnizăm”, a spus acesta. Șeful Statului Major, Dan Caine, a adăugat că sprijinul american rămâne „continuu”, inclusiv prin schimb de informații și cooperare militară în cadrul comandamentului european. Controlorul interimar al Pentagonului, Jules Hurst, a confirmat că proiectul de buget pentru anul fiscal 2027 nu include finanțare pentru programul de sprijin militar pentru Ucraina. El a precizat că Pentagonul va utiliza pachetul de 400 de milioane de dolari aprobat anterior de Congres, fonduri care au fost eliberate recent și urmează să fie puse în aplicare „foarte curând”. Ajutorul pentru Ucraina, afectat de conflictul cu Iranul În cadrul aceleiași audieri, congresmenul democrat John Garamendi a atras atenția că sprijinul pentru Ucraina este afectat de redirecționarea resurselor către alte teatre de operațiuni. Potrivit acestuia, „echipamentele și sistemele de apărare sunt redirecționate către războiul cu Iranul”, ceea ce reduce capacitatea SUA de a susține Kievul. Divergențe privind amploarea ajutorului Dezbaterea a scos la iveală și diferențe de opinie între oficialii americani. Unii au criticat nivelul ridicat al ajutorului acordat până acum, estimat la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în timp ce alții au insistat asupra necesității de a continua sprijinul. În paralel, există semnale că responsabilitatea pentru susținerea Ucrainei este transferată tot mai mult către aliații europeni, pe fondul presiunilor asupra bugetului american. Congresmena democrată Sarah Elfreth a dat ca exemplu implicarea Ucrainei în Orientul Mijlociu. „Ucraina a făcut poate mai mult decât orice alt aliat pentru noi în Orientul Mijlociu”, a spus aceasta, adăugând că „interceptează drone iraniene care amenință trupele SUA și ale partenerilor”.

Israelul se confruntă cu o lipsă mare de interceptoare de rachete balistice

Israelul a informat SUA săptămâna aceasta că are un deficit critic de interceptoare de rachete balistice, pe măsură ce conflictul cu Iranul continuă, au declarat oficiali americani pentru Semafor. Publicația susține că Israelul intrase în războiul actual cu un număr redus de interceptoare. Multe au fost folosite în timpul conflictului de vara trecută cu Iranul. Foto CENTCOM Sistemul de apărare cu rază lungă de acțiune al Israelului a fost suprasolicitat de atacurile Iranului. CNN a relatat că Iranul adaugă muniții cu fragmentație la rachetele sale, ceea ce ar putea exacerba epuizarea stocului. SUA sunt conștiente de capacitatea redusă a Israelului de luni de zile, a declarat un oficial american: „Este ceva ce ne așteptam și anticipam”. SUA nu se află în aceeași situație Oficialul a subliniat pentru Semafor că SUA nu se află în aceeași situație, nu se confruntă cu o lipsă similară de interceptori. Acest comentariu vine pe fondul unor îngrijorări mai ample cu privire la epuizarea numărului de interceptori din cauza unei angajări militare mai lungi în Iran, ceea ce ar lăsa SUA într-o poziție precară. Nu este clar dacă SUA ar putea încerca să vândă sau să partajeze propriile interceptoare cu Israelul. Totul ar pune o presiune asupra aprovizionărilor interne, notează jurnaliștii. SUA a inclus active de apărare antirachetă în acordările anterioare de ajutor militar către Israel. „Avem tot ce ne trebuie pentru a ne proteja bazele și personalul din regiune, precum și interesele noastre”, a declarat oficialul american, adăugând că Israelul „vine cu soluții pentru a aborda” deficitul lor. Cum se poate apăra Israelul Israelul are și alte modalități de apărare împotriva rachetelor iraniene în timpul războiului, inclusiv prin intermediul avioanelor de vânătoare. Numai că interceptoarele se numără printre cele mai eficiente arme defensive împotriva focurilor de rază lungă de acțiune ale Iranului. Sistemul său de apărare antirachetă Iron Dome este conceput pentru a respinge mai multe focuri de rază scurtă de acțiune. Ce stocuri are SUA Foto CENTCOM Președintele Donald Trump a declarat la începutul acestei luni că SUA are un stoc de muniții „aproape nelimitat”, deși analiștii au spus de mult timp că stocurile americane sunt mai mici decât și-ar dori armata. În iunie anul trecut, SUA au folosit peste 150 de interceptoare THAAD în timpul războiului de 12 zile cu Iranul, conform Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Se estimează că interceptoarele reprezentau aproximativ un sfert din stocul american la acea vreme. De asemenea, se crede că SUA au folosit interceptoare Patriot în valoare de aproximativ 2,4 miliarde de dolari în primele cinci zile ale acestui război, conform unor rapoarte. În ianuarie, Pentagonul a luat măsuri pentru a începe să crească substanțial producția sistemului de apărare antirachetă THAAD. Oficialul american a declarat că administrația are o mulțime de THAAD-uri și avioane de vânătoare, precum și interceptoare de nivel mediu. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat pentru Semafor că Departamentul de Război „are tot ce îi trebuie pentru a executa orice misiune la momentul și locul” ales de Donald Trump.

Trump rupe relațiile federale cu Anthropic. Compania a refuzat folosirea AI-ului militar în decizii de viață și moarte

Disputa a izbucnit în urma unei întâlniri care a avut loc între oficiali de rang înalt din Pentagon și directorul general al Anthropic, Dario Amodei. The Washington Post a relatat vineri că șeful tehnologiei din cadrul Departamentului Apărării ar fi pus pe masă un scenariu extrem: ce s-ar întâmpla dacă o rachetă balistică intercontinentală ar fi lansată asupra Statelor Unite? Scenariul rachetei nucleare Într-o astfel de situație, fiecare secundă contează. Oficialii americani ar fi întrebat dacă sistemul AI al companiei, numit Claude, ar putea ajuta armata să detecteze și să intercepteze rapid o astfel de amenințare. Potrivit sursei citate, răspunsul directorului general al Anthropic i-ar fi iritat pe oficialii Pentagonului. Acesta ar fi răspuns evaziv, spunând: „ne-ați putea suna și am rezolva situația”. Compania neagă însă categoric această versiune și spune că este „complet falsă”, subliniind că a fost de acord ca tehnologia sa să fie utilizată pentru apărarea antirachetă. Pentagonul vrea mână liberă pentru AI Disputa nu s-a limitat însă la interceptarea rachetelor. Pentagonul a cerut ca sistemul Claude să poată fi folosit pentru „toate scopurile legale”, formulare care ar putea include și arme autonome sau programe extinse de supraveghere. Oficialii americani au transmis că nu intenționează să desfășoare supraveghere internă în masă și nici să lase AI-ul să decidă singur lansarea armelor nucleare. „Este o solicitare simplă, de bun-simț”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, argumentând că refuzul companiei ar putea „pune în pericol operațiuni militare critice”. Anthropic: Tehnologie prea riscantă De cealaltă parte, Amodei a susținut că tehnologia actuală nu este suficient de sigură pentru a fi folosită în sisteme de armament autonom. „Într-un set restrâns de cazuri, credem că AI poate submina, nu apăra, valorile democratice”, a declarat el, precizând că utilizările legate de arme autonome și supraveghere extinsă „nu au fost niciodată incluse în contractele noastre cu Departamentul Apărării și credem că nici acum nu ar trebui incluse”. Interdicție federală După săptămâni de tensiuni și un ultimatum transmis companiei, conflictul a escaladat decisiv. Potrivit Reuters, Donald Trump a anunțat vineri că le cere tuturor agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei Anthropic, iar Pentagonul a clasificat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare” – o etichetă gravă în zona securității naționale. Trump a transmis că agențiile federale vor avea o perioadă de tranziție de șase luni pentru a renunța la produsele companiei și a avertizat că, în caz de neconformare, pot urma consecințe serioase. Decizia reprezintă o lovitură majoră pentru start-up-ul care, până recent, avea contracte importante cu Departamentul Apărării și alte instituții federale. Omul sau AI va lua decizia finală? Oficialii americani spun că va exista mereu „un om în buclă” atunci când vine vorba de arme nucleare, adică decizia umană va fi finală. Însă chiar și atunci, dacă un sistem AI recomandă un anumit răspuns sau identifică o țintă, influența sa asupra deciziei poate fi majoră. Miza acestei confruntări poate părea îndepărtată pentru orice alt continent, dar implicațiile ei sunt profunde. Statele Unite investesc masiv în integrarea inteligenței artificiale în armată. AI-ul este deja folosit pentru analiză de informații, planificare operațională și securitate cibernetică. Întrebarea dezvoltatorilor de la Anthropic este cât de departe ar trebui să meargă utilizarea tehnologiei pe care au creat-o în scopuri militare. Lupta pentru control Iar conflictul dintre Pentagon și Anthropic nu mai este doar unul tehnic sau contractual. A devenit o confruntare politică deschisă despre cine controlează viitorul tehnologiei militare: statul, care invocă securitatea națională, sau companiile private, care se tem că produsele lor ar putea fi folosite într-un mod pe care îl consideră periculos sau nedemocratic. În spatele termenilor tehnici și al deciziilor executive stă o dilemă fundamentală: dacă inteligența artificială devine suficient de puternică pentru a influența decizii de război, cine stabilește limitele? Guvernul, în numele securității, sau dezvoltatorii, în numele responsabilității?

Washington Post: Pentagonul reduce participarea SUA în grupurile consultative ale NATO. Măsura vine după retragerea trupelor din România”

„Pentagonul intenționează să își reducă participarea la o serie de grupuri consultative NATO, acesta fiind cel mai recent semn al eforturilor administrației Trump de a reduce prezența militară americană în Europa, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu situația”, dezvăluie în această seară Washington Post. Jurnaliștii menționează că retragerea personalului SUA din grupurile NATO vine după alte 2 mișcări importante făcute de Armata americană: plecarea din România și oprirea ajutorului pentru statele baltice. Ieri, generalul american Alexus G. Grynkewich – comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM) – s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și au discutat despre angajamentele României în cadrul NATO, sub administrația Trump. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump shake hands after giving remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full America se retrage din Centrele de Excelență ale NATO „Mutarea iminentă afectează aproximativ 200 de militari și va diminua în mare parte implicarea SUA în cele 30 de Centre de Excelență ale Alianței, care urmăresc să antreneze forțele NATO în zone cheie ale războiului, cum ar fi lupta navală. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump give remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full În loc să se retragă complet, Pentagonul intenționează să nu înlocuiască personalul pe măsură ce detașările acestora se încheie, un proces care ar putea dura ani de zile, potrivit unui oficial american familiarizat cu situația. Participarea SUA în centre nu se încheie complet, au remarcat doi oficiali, pentru Washington Post. „Măsura este luată în considerare de luni de zile, potrivit a doi oficiali americani, dintre care unul a spus că nu are legătură cu amenințările tot mai mari ale președintelui Donald Trump de a ocupa teritoriul danez Groenlanda. Provocările lui Trump au atras condamnări pe scară largă din partea liderilor europeni și a multor parlamentari din Congres, care se tem că președintele riscă să provoace daune ireparabile și inutile alianței NATO. Purtătorii de cuvânt ai Pentagonului și nici ai NATO nu au dorit să facă comentarii pe temă. „Sub Trump, armata americană s-a retras din Europa, în timp ce administrația face presiuni asupra aliaților de acolo pentru a prelua un control mai mare asupra apărării colective a continentului. Anul trecut, de exemplu, Pentagonul a anunțat brusc că va retrage o brigadă de trupe din România și va reduce programele de ajutor de securitate către cele trei națiuni baltice care se învecinează cu Rusia, după ce invazia Ucrainei a stârnit temeri privind un conflict direct între NATO și Kremlin. Sub presiunea administrației Trump, alianța a convenit vara trecută să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB în următorii 10 ani, inclusiv 1,5% dedicat infrastructurii și altor proiecte civile. Parlamentarii americani — inclusiv unii republicani cheie — s-au opus acțiunilor administrației în Europa și depun eforturi pentru a finanța programele de asistență pentru securitate afectate, în ciuda directivelor Pentagonului. Membrii Congresului au adoptat, de asemenea, o legislație care impune Pentagonului să se consulte cu ei înainte de a face orice reduceri majore ale prezenței militare americane în Europa. Legea specifică faptul că această cerință s-ar aplica numai dacă prezența totală a forțelor americane în Europa ar scădea sub 76.000. În prezent, aceasta se situează la aproximativ 80.000. Deși personalul retras în cele din urmă reprezintă o mică parte din trupele staționate de Statele Unite în Europa, unii oficiali actuali și foști au declarat că retragerea SUA ar putea avea un impact imens asupra alianței, prin reducerea valoroasei expertize militare americane. „Avem multă experiență operațională, iar o parte din personalul nostru contribuie la aceste centre”, a declarat Lauren Speranza, un oficial de rang înalt al Pentagonului în timpul administrației Biden. „Ar exista o mică exodă de creiere care ar veni odată cu retragerea personalului american.” Donald Trump: „Fără SUA, NATO nu este puternică” „Cred că NATO a fost bună – uneori este supraevaluată, alteori nu. Dacă NATO nu ne are pe noi, NATO nu este foarte puternică”, a spus Donald Trump în conferința de presă de la Casa Albă, dedicată realizărilor primului an de mandat. Președintele SUA a spus că pozițiile președintelui Franței, Emmanuel Macron, nu mai contează foarte mult pentru că acesta este la sfârșit de mandat relația sa cu liderii UE este destul de complicată. „Devin puțin cam duri când nu sunt prin preajmă, dar când sunt prin preajmă mă tratează foarte frumos. Trebuie să-și pună țările în ordine . Trebuie să se oprească cu energia verde și cu imigrația”, a spus liderul american. Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe generalul Grynkewich, comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și șeful comandamentului European al Armatei SUA ( USEUCOM) Foto: presidency.ro Ieri, președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, pe Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM), general Alexus G. Grynkewich. Administrația Prezidențială a susținut într-un comunicat oficial că „a apreciat lansarea Operației NATO Eastern Sentry, care va întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Nicușor Dan ar fi oferit „asigurări că țara noastră va rămâne un Aliat credibil și responsabil în cadrul NATO, care își va respecta angajamentele, atât în plan operațional, prin participarea la misiuni și operații Aliate, cât și în ceea ce privește alocările pentru bugetul Apărării, conform țintei asumate la Summitul NATO de la Haga din anul 2025”. Comunicatul Palatului Cotroceni susține că generalul Alexus G. Grynkewich ar fi „apreciat rolul esențial al României pentru securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, precum și contribuția importantă a țării noastre la

Trump vrea o creștere masivă a cheltuielilor pentru armată, până la 1,5 trilioane de dolari, invocând vremuri periculoase

Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a spus că banii ar urma să susțină construirea unei „Dream Military”, invocând un context de securitate pe care l-a descris drept „vremuri tulburi și periculoase”. Creșterea propusă ar reflecta costul unor proiecte ambițioase, precum inițiativa de apărare antirachetă și antiaeriană „Golden Dome” și planurile pentru o nouă generație de nave mari de luptă în cadrul conceptului „Golden Fleet”. Bugetul militar pentru 2026 este de 901 miliarde de dolari. Dar o serie de măsuri legislative îi oferă o flexibilitate până în jurul valorii de 1000 de miliarde. Critici și reacția burselor Insistența asupra unei finanțări mai mari pentru Pentagon va întâmpina cu siguranță rezistența democraților, care depun eforturi pentru a menține echilibrul între cheltuielile pentru apărare și cele pentru alte domenii. Dar va atrage cu siguranță și obiecții din partea susținătorilor reducerii deficitului din cadrul Partidului Republican, care s-au opus creșterii cheltuielilor militare. Trump a declarat însă că se simte confortabil să crească cheltuielile militare datorită veniturilor suplimentare generate de administrația sa prin impunerea de tarife vamale prietenilor și dușmanilor din întreaga lume de la revenirea sa la putere. Guvernul SUA a colectat venituri brute de 288,5 miliarde de dolari anul trecut din tarife și alte accize, în creștere față de 98,3 miliarde de dolari în 2024, potrivit Bipartisan Policy Center. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a veniturilor din taxarea importurilor. Dar nu este suficient pentru a acoperi diversele promisiuni făcute de Trump, care a afirmat că tarifele pot acoperi și dividendele pentru contribuabili, pot achita datoria națională și, acum, pot acoperi cheltuielile militare crescute. Anunțul privind bugetul a venit pe fondul unei escaladări a criticilor lui Trump la adresa marilor contractori din apărare. Președintele a atacat public practicile de buyback și plata de dividende, acuzând companiile că întârzie livrări și că „taxează prea mult” pentru armament. Piețele au reacționat volatil: după comentariile despre limitarea dividendelor și răscumpărărilor, mai multe acțiuni din sector au scăzut în ședința de miercuri, potrivit presei financiare.

Pentagonul evaluează eficacitatea femeilor în roluri de luptă terestră

Departamentul Apărării a lansat o analiză oficială a „eficacității” femeilor în posturi de luptă terestră, la aproape zece ani după ce interdicția care le excludea din unitățile de infanterie, blindate și artilerie de linia întâi a fost eliminată. Evaluarea va dura șase luni și va solicita liderilor Armatei și Corpului Pușcașilor Marini să transmită date despre pregătire, antrenament, performanță, victime și climatul de comandă al unităților și personalului de luptă terestră, potrivit unui memoriu din decembrie al subsecretarului Apărării pentru Personal, Anthony Tata. Pentagonul prezintă această analiză ca pe o metodă de a măsura „eficacitatea operațională a unităților de luptă terestră” și integrarea femeilor în aceste roluri în ultimul deceniu. „Institutul pentru Analize de Apărare analizează eficacitatea includerii femeilor în roluri de luptă terestră pentru a se asigura că standardele sunt îndeplinite și că Statele Unite mențin cea mai letală armată”, a declarat Kingsley Wilson, secretar de presă al Pentagonului, într-un comunicat acordat Military Times. Institutul este o organizație privată, non-profit, finanțată în mare parte de guvernul federal, care cercetează și analizează probleme de securitate națională pentru Departamentul Apărării. „Standardele noastre pentru posturile de luptă în arme de luptă vor fi de elită, uniforme și neutre din punct de vedere sexual, deoarece greutatea unui rucsac sau a unei ființe umane nu contează dacă ești bărbat sau femeie”, a mai spus Kingsley Wilson, precizând că secretarul Apărării, Pete Hegseth, „nu va compromite standardele pentru a satisface cote sau o agendă ideologică – acesta este bunul simț”. Pete Hegseth, care și-a exprimat anterior opoziția față de femeile din roluri de luptă terestră, a stabilit noi standarde de fitness fizic pentru aceste posturi într-un discurs susținut în septembrie. Șeful Pentagonului a declarat că fiecare poziție de luptă trebuie să revină la „cel mai înalt standard masculin” și a recunoscut că „dacă asta înseamnă că nicio femeie nu se califică pentru anumite posturi de luptă, așa să fie”.