GALERIE FOTO: Zeci de tone de pepeni, abandonate pe câmp din cauza prețului mic. Fermierii au ieșit pe pagubă
Pepeni abandonați pe câmpuri! Fermierii se plâng că samsarii oferă foarte puțini bani pe kilogram, cel mult 50 de bani. Astfel, susțin că nu mai au niciun profit. În piețe sau în marile lanțuri de magazine, prețurile sunt însă mai mari, în unele cazuri chiar și de 4-5 ori. În aceste condiții, pepenii rămân neculeși și se strică. „Nu se vindeau, nici pe 40 de bani, prețul foarte mic și nu le cumpără oamenii, foarte multe. Loading … Din 5 hectare 300 de tone, am luat doar 50 de tone Din 5 hectare trebuia sa dea minim 300 de tone, am luat cam 50 de tone din ele. Și practic 250 de tone sunt pe câmp. Au rămas pe câmp, păi uitați-vă ce este, e una lângă alta” , spune Robert Ciocâlnau, fermier în Călărași. Un alt fermier susține: „Păi, ne-am gândit ca este bine, anul trecut a mers binișor și am zis să încercăm și anul ăsta cu un hectar mai mult. Nu o sa mai punem atât de multe, nici pe jumătate”. La nivelul județului Dolj sunt cultivate 3500 de hectare de pepeni.
Cât de românești sunt, de fapt, pepenii de Dăbuleni? Din ce țară își iau semințele țăranii
Cât de românești sunt, de fapt, pepenii de Dăbuleni? Din ce țară își iau semințele țăranii. Subiectul pepenilor de Dăbuleni revine, vară de vară, în actualitate. Loading … Realitatea din teren este diferită însă de mitul „lubeniței 100% românești” din bătrâni. Sigur că pământul, soarele și tehnica sunt … românești (din Oltenia), dar materialul genetic (sămânța și răsadul) provine din import. Pentru a fi competitivi și a scoate pepeni timpurii pe piață (încă din luna iunie), cei mai mulți cultivatori din Dăbuleni folosesc hibrizi străini dezvoltați de mari companii multinaționale. De ce iau țăranii semințe din Olanda Țara preferată este Olanda. De ce iau țăranii semințe din Olanda? Dacă fermierul din Dăbuleni așteaptă după soiul românesc până în august, piața este deja inundată, iar prețul scade la 50-60 de bani pe kilogram. Cu acești bani, țăranul nu își scoate nici investiția în motorină și folie. Semințele de Olanda îl ajută să iasă primul pe piață și să prindă profitul maxim. Mai mult, marile lanțuri de magazine și intermediarii care vin cu camioanele la Dăbuleni cer uniformitate: vor pepeni care să arate toți la fel, să aibă între 6-8 kilograme (ca să încapă perfect în boxpaleții de lemn din magazine) și să aibă relativ aceeași formă. Soiul românesc tinde să facă fructe de dimensiuni foarte variate (unele de 5 kg, altele gigantice, de 13-15 kg). Hibrizii olandezi sunt calibrați genetic. Când țăranul culege un hectar, pepenii sunt aproape trași la indigo. Supermarketul îi cumpără imediat. Pepenii gigantici sau cei prea mici rămân să se strice pe câmp sau sunt vânduți pe preț de nimic la marginea șoselei.
GALERIE FOTO: Pepenii de Dăbuleni se vând la preț de nimic. Nu ne acoperim investiția
Piața en-gros din Dăbuleni este plină de remorci și căruțe încărcate cu pepeni verzi. Majoritatea producătorilor din Sahara Olteniei vin în această perioadă să-și valorifice marfa. Prețul a scăzut însă rapid. Kilogramul de pepeni de Dăbuleni a ajuns să coste sub un leu. Munții de pepeni de la Dăbuleni arată că producția este una bogată și în acest an. Doar că producătorii se uită lung după cumpărători. Au investit foarte mult iar acum, după luni întregi de muncă, se luptă să-și vândă marfa. Pepenii trebuie recoltați și vânduți cât mai repede posibil deoarece din cauza temperaturilor ridicate marfa nu rezistă mult. 60 de bani kg de pepene verde În aceste condiții, kilogramul de pepene verde se vinde chiar și cu 60 de bani. În timp ce în piețele din marile orașe un kilogram costă și 6 lei. „Prețul a scăzut extraordinar de mult. În jurul la 60 de bani. Au venit comercianți din exterior cu tirurile, sunt niște intermediari care fac prețul în această piață”, spune un producător. Producătorii din „patria pepenilor” se plâng nu au ce să facă, că nu-i ajută nimeni, fiecare se descurcă cum poate și astfel ajung să dea pepenii pe degeaba. Pepenii din „Sahara” Olteniei, dulci și zemoși O problemă o reprezintă și cantitățile mari de pepeni aduși din import care au invadat piețele de la noi din țară. „Undeva peste 2.500 ha. Producția este mulțumitoare din discuțiile avute cu fermierii, cu toate că unii dintre fermieri au mai întâmpinat probleme ca urmare a ploilor și atacurilor ciorilor”, spune Sorin Agapie, director Direcția Agricolă Dolj. Pepenii din „Sahara” Olteniei au un gust și un aspect aparte datorită solului nisipos. Sunt dulci, zemoși, crocanți și răcoroși. Suprafețele cultivate cu pepeni în Dolj au crescut anul acesta. În fiecare an producătorii au însă provocări tot mai mari. Mulți fermieri au avut pierderi din cauza schimbărilor climatice și în urma atacurilor ciorilor.
GALERIE FOTO: Pepenii cu miez galben din Sahara Olteniei sunt fructele-vedetă ale verii
Anul acesta, fermierii din comuna Călărași din Dolj au diversificat producția. O noutate pe piață vor fi pepenii verzi cu miez galben sau pepenii fără sâmburi. Pe lângă soiurile tradiționale, fermierii încearcă să se facă recunoscuți și să obișnuiască cumpărătorii și cu aceste soiuri noi, care atrag atenția în special prin aspectul inedit. Fermier: „Ne-am adaptat la ce se cere” Eugen Cojocaru este unul dintre fermierii din comuna Călărași care a mărit suprafața pe care cultivă pepeni cu miez galben deoarece a existat cerere din partea magazinelor și a ajuns la o suprafață de 50 de hectare. De aceste soiuri sunt atrase în special marile lanțuri de supermarketuri. „Ne-am adaptat la ce se cere în supermarketuri. Alt soi de pepene. Cel cu miez galben dar și cel fără sâmburi. Și prețul este mai bun”, spune fermierul. Pepenii cu miez auriu sunt mult mai dulci și mai parfumați în comparație cu pepenii verzi cu miez roșu. Sunt și puțin mai scumpi decât cei clasici și costă în jur de 6 lei/kilogramul. Cultivarea acestui soi necesită însă mai multă grijă și atenție. Trebuie să existe soiuri intercalate astfel încă polenizarea să fie una încrucișată. În zona Călărași – Dăbuleni prețul pepenilor verzi a scăzut. Un kilogram a ajuns să se vândă cu 2 lei după ce primii pepeni s-au dat cu 3-4 lei.
Frigul întârzie pepenii și căpșunele. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp
Fructele verii, pepenii și căpșunile vor ajunge mai târziu pe tarabe anul acesta. Temperaturile scăzute din ultimele zile au încetinit dezvoltarea culturilor, iar lipsa soarelui își spune deja cuvântul. Sezonul fructelor de vară va începe mai târziu decât de obicei, iar producția ar putea fi mai mică. Diferențele mari de temperatură le dau mari bătăi de cap fermierilor. Ieri au fost 7 grade. Frigul întârzie pepenii și căpșunile Culturile sunt afectate de condițiile meteorologice Fermierii sunt disperați. Când temperaturile au fost ridicate aceștia au înlăturat tunelurile care acopereau plantele, iar acum frigul deja a afectat căpșunile și vor ajunge mai târziu în piețe. Frigul întârzie pepenii și căpșunile. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp „Sunt mult mai tardive cu cel puțin două săptămâni. După cum se vede anul foarte prost. Anul trecut în timpul ăsta eram cu căpșuni pe piață. Deja culegeam, mai puținem dar culegeam. A fost timpul mult mai avantajos, mult mai cald. La ceea ce am muncit și ia uitați. Deja sunt pârlite de frig, sunt pierdute de frig, din producție”, spune George Moraru, fermier. „Deja tunelurile le-am tăiat să le dăm aer, că zilele trecute a fost soare, au fost temperature mari în tunel, acum ar fi o variantă să le mai lipim înapoi, dar e destul de grea și nu s-ar mai lipi la loc”, spune Bogdan Diaconu, fermier. Doljul asigură 20% din producția națională de pepeni și ies pe piață în general la sfârșitul lunii iunie. Cei mai cunoscuți sunt pepenii de Dăbuleni. Autorul recomandă: Culturi adaptate schimbărilor climatice și scumpirilor carburanților. Porumbul zaharat, noua cultură care înlocuiește pepenii și tomatele Soluție pentru a înlocui motopompele cu benzină și motorină. Fermierii trec la panouri solare în câmpurile de pepeni Varza de primavară, calamitată de schimbările climatice. Pagube însemnate pentru producători Primii cartofi noi au plecat din sudul Olteniei către piețele din Capitală. Cât costă un kilogram Pedigree de eroi. Cățeii salvatori de oameni s-au distrat de minune într-o competiție pe viață și pe moarte la Craiova
Cultura care înlocuiește pepenii și tomatele
Fermierii se adaptează la capriciile vremii și își schimbă culturile în funcție de condițiile meteo. Ploile din acest an i-au determinat pe agricultorii din sudul țării să mizeze tot mai mult pe porumbul zaharat. În Sahara Olteniei, fermierii profită de solul nisipos care se încălzește rapid și accelerează coacerea culturilor și au trecut la soiuri timpurii de porumb zaharat, cultivate în solarii sau pe agril, după o tehnologie preluată de la pepeni. Dacă în anii trecuți plantau în câmp, acum aleg varianta solarii și tunele. Sergiu Firan din Călărași a cultivat două hectare de porumb zaharat în câmp la tunel. A ales cultura aceasta și a renunțat la pepeni pentru că este o investiție mai mică și muncă mai puțină. ” Ne adaptăm vremurilor de acum. La podumbul zaharat este și investiție mai mică și muncă mai puțină. Sper să fie și prețul bun”, spune fermierul. Unii fermieri au renunțat chiar la roșii în solarii și au pus porumb zaharat pentru ca, spun ei, este mai rezistent la dăunători și mai profitabil. Alții au mers pe cultură dublă – au scos cartofii extratimpurii și au plantat imediat porumb zaharat. Autoritatile spun că aceasta cultura este răpândită repede în randul fermierilor. „A ajuns ca această cultură să fie model pentru majoritatea fermierilor”, spune Sorin Sandu- primar Călărași. În județul Dolj, în 2025 au foat cultivate 132 de hectare – datele fiind valabile doar pentru culturile din câmp, nu și pentru cele din solarii, care nu sunt declarate. Autorul recomandă:
Drona găsită de săteanul din Republica Moldova era un aparat de tip Gerbera
„Polițiștii au stabilit cǎ este vorba despre un aparat de zbor fără pilot, de tip Gerbera, utilizat pentru inducerea în eroare. Sistemul poate fi folosit atât ca mijloc improvizat de atac, cât și pentru misiuni de observare și culegere de informații, inclusiv pentru identificarea mijloacelor de apărare antiaeriană și monitorizarea impactului altor platforme aeriene”, informează Poliția Republicii Moldova. Potrivit Poliției, drona a fost găsită sâmbătă pe un deal și a fost dezasamblată de cei doi bărbați, după care unul din ei a decis să o ia acasă, miercuri, fără să anunțe autoritățile. Polișțiștii au precizat că „toate piesele componente ale dronei dezasamblate, sâmbătă, au fost depistate la domiciliul unuia dintre bărbați. Acestea nu conțin explozibil, iar obiectul în sine nu a prezentat pericol pentru siguranță publică”, arată sursa citată. Drona este identică cu cea care a căzut, recent, pe acoperișul casei din localitatea Cuhureștii de Jos. Specialiștii au stabilit atunci că era un aparat de tip „Gerbera”, fără încărcătură explozivă.
Banatul intră în competiția pentru a deveni regiune gastronomică în 2028, cu Lubenița ca grand local
În comuna Gottlob, pepenele, cunoscut ca „Lubenița” (din germ: „laudă lui Dumnezeu”), a devenit un brand cunoscut în Germania, Austria și în Ungaria. Banatul intră în competiția pentru a deveni regiunea gastronomică a anului 2028, potrivit Antena 3 CNN. Anual, se desfășoară un festival. Fructele zemoase, coapte, de un roșu intens și dulci, exportate și peste hotare, sunt vândute pe marginea drumului. „Nu este doar un fruct, ci o întreagă poveste. Eu, spre exemplu, provin dintr-o familie de producători. Produc lubeniță de când mă știu”, a spus un tânăr producător. Pe mesele din Banat, lubenița nu este doar desert, ci și ca garnitură: lubenița murată. De asemenea, în Gotlob se găsește și un ștrand cu apă termală vindecătoare. În cinematograful din Gottlob, nu se mănâncă popcorn, ci lubeniță. Pepenii de Banat se vând cu 3 lei/kilogramul. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Antena 3 CNN Autorul recomandă: Pepenii „moldovenești” de Probota sunt la fel de gustoși ca pepenii de Dăbuleni, dar mai ieftini Sezonul PEPENILOR de Dăbuleni se prelungește anul acesta. Producătorii și-au încercat norocul cu o nouă cultură de pepeni
Muncă în câmp la 42 de grade în „Sahara” Olteniei. Oamenii nu-și părăsesc bostanele nici în zilele toride: „Pepenii se strică în nisip! Temperaturi greu de suportat”
Canicula este greu de suportat în „Sahara Olteniei” la 42 de grade. Temperatura nisipului depășește și 60 de grade, iar pepenii se strică în nisip, spre disperarea oamenilor, care-și văd munca și investiția financiară pierdute. Este și motivul pentru care agricultorii nu se îndură să-și părăsească bostanele nici în aceste condiții, făcând față din greu temperaturilor. Canicula a pus stăpânire pe sudul Olteniei Este Cod Roșu marți, iar în „zona Sahariană” din Oltenia arșița se resimte tot mai mult. Nisipul ajunge să aibă și peste 60 de grade. În aceste condiții, culturile au de suferit, iar pepenii se strică la propriu. În zona de Sud a județului Dolj, care face parte din „Sahara” Olteniei, nisipurile se extind în această perioada caniculară și ard la propriu. „Temperaturile sunt tot mai greu de suportat. Sunt 60 de grade la ora 11.00 în nisip. Umiditate nu mai e în sol nici la peste 20 de metri, la noi fiind sol de nisip”, spune primarul din Călărași, Sorin Sandu. Din cauza caniculei, oamenii mărturisesc că au de suferit și fermierii, dar și plantele. Previziunile meteorologice nu sunt deloc optimiste, deoarece până la sfârșitul săptămânii vremea se menține deosebit de caldă, iar în multe regiuni ale tarii este instalată seceta pedologică. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Agricultorii din Dolj sunt DISPERAȚI. Peste 100 de hectare de viță de vie, puse la pământ: „În 10 minute, totul a fost distrus” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Culturile de porumb și floarea – soarelui, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie” Celebrii pepeni de Dăbuleni, cultivați în alte țări: ”Pepeni renumiți de Lovrin, cei care se cultivau la Dăbuleni – deja nu mai sunt în România”
Pepenii românești, tot mai puțini. Fermierii preferă să cultive porumb zaharat
Pepenii românești sunt în pericol să dispară, pentru că e din ce în ce mai grea cultivarea acestora, din cauza vremii. Județul Dolj este faimos pentru culturile de pepeni, dar suprafața cultivată scade mult în fiecare an. Fermierii spun că nu mai este o cultură rentabilă. În locul pepenilor, au apărut alte culturi, mai profitabile, precum porumbul zaharat. „Anul acesta porumbul mai profitabil, dar datorită frigului nu s-a făcut tot și are preț bun, anul acesta, față de anul trecut. Anul trecut 1,5 lei, anul acesta 3 lei. Pepenii 2,5 lei/ kg. Un preț foarte mic de început pentru că suntem puțini care am recoltat. Renunțăm pentru că este investiția foarte mare, 35.000-36.000-37.000 lei pe hectar și mai renunțăm pentru că riscul este foarte mare”, spune Sorin Bânciu. Suprafețe tot mai mici sunt cultivate cu pepeni galbeni, dar și verzi. Dacă acum 3 ani, la nivelul județului Dolj, erau cultivate peste 3.300 de hectare cu pepeni, acum suprafața a scăzut la 2.800 de hectare. Mulți dintre fermieri spun că sunt costuri foarte mari. Înființarea unei culturi de pepeni care ajunge la un hectar costă până la 35.000 lei, iar mulți dintre ei s-au reorientat. La Dăbuleni, mulți dintre fermieri cultivă acum porumbul zaharat, o cultură profitabilă, potrivit oamenilor din zonă. Sunt costuri mai mici de înființare a unei culturi, aproximativ 20.000 lei. „Nu avem puncte de desfacere, nu avem depozite care să ne asigure faptul că marfa noastră se va livra în momentul în care este pregătită pentru recoltare. Și de fiecare data se procedează cum se întâmpla și acum 30 de ani. Ieșim cu pepenii efectiv în stradă și așteptăm să apară potențialii clienți „, spune Andi Gaură, fermier din Dăbuleni. Anul trecut aceștia vindeau un porumb la prețul de 1,5 RON/ bucată, iar anul acesta l-au vândut și cu 3,50 lei. Mulți dintre fermieri spun că în anii ce vor urma vor renunța tot mai mult la cultura de pepeni și vor cultiva porumbul zaharat. Citește și: Cu cât se vinde un kilogram de pepene de Dăbuleni, acum, în iunie 2025. Soiul românesc a ajuns să fie cultivat și în alte țări De ce să mănânci pepene cu TELEMEA. Dr. Mihaela Bilic a dezvăluit secretul acestei combinații Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele