Etichetă: Péter Magyar

Ungaria repornește un reactor al centralei Paks

Operatorii centralei nucleare de la Paks vor reporni unul din cele trei reactoare nucleare închise din cauza scăderii debitului Dunării la nivel record ca urmare a secetei.  Ungaria încearcă acum să se redreseze după criza energetică fără precedent. Peter Magyar a anunțat că autoritățile vor reporni blocul numărul 3 de la centrala nucleară Paks sâmbătă seară.  Loading … Guvernul Magyar anunță criza energetică încheiată Premierul susține că Dunărea își revine la debitul normal după ce au fost întreprinse eforturi pentru construirea unei bariere subacvatice. Valurile de căldură din această vară au secat căile navigabile din Europa, afectând grav debitul Dunării și împiedicând sistemele de răcire ale celor patru reactoare nucleare să funcționeze. Criza energetică a pus presiune pe rețelele electrice, forțând Ungaria să importe masiv energie electrică și să solicite gospodăriilor și fabricilor să reducă consumul de energie voluntar. Peter Magyar a mulțumit guvernului, companiilor maghiare și societății civile pentru efortul comun depus de a împiedica oprirea totală a singurului reactor de la Paks rămas în funcțiune. Cea mai gravă criză energetică din istoria modernă a Ungariei Potrivit Bloomberg, fiecare centimetru al Dunării contează pentru centrala nucleară de la Paks, care generează aproximativ 40% din producția de energie electrică a Ungariei. Ungaria înregistrat o scădere a producției la doar o zecime din capacitatea sa de 2.000 de megawați la un moment dat. Doar unul din cele patru reactoare ale centralei a funcționat. În prezent, produce 481 de megawați. Calendarul repornirii: Centrala Paks revine la capacitate maximă în timp record Ungaria nu va mai fi nevoită să importe energie scumpă după ce Peter Magyar a anunțat într-o transmisiune live de Ziua Națională că de săptămâna viitoare, toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks vor produce electricitate. Potrivit premierului Magyar, Ungaria a evitat scenariul sumbru: oprirea completă a centralei nucleare după ce a fost construit un prag de fund de râu amplasat pe fundul fluviului, ceea ce a dus la ridicarea apei cu până la un metru Sursa Foto: Hepta

Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre

În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.

Peter Magyar anunță de ziua națională a Ungariei că criza energetică este încheiată

În timp ce în România guvernată de premierul demis Ilie Bolojan încă se confruntă cu scenariul decuplării marilor consumatori, guvernul lui Peter Magyar își celebrează triumful în fața crizei energetice. Chiar de ziua națională, premierul a anunțat oficial încheierea crizei energetice provocată de canicula extremă care secase Dunărea până la cote minime istorice. Pe fondul veștilor excelente privind revenirea debitului fluviului și repornirea completă a Centralei Nucleare de la Paks, Budapesta a marcat momentul cu un fast deosebit, oferind publicului un spectacol grandios de drone și lumini în onoarea Sfântului Rege Ștefan al Ungariei.  Peter Magyar a anunțat miercuri seară pe pagina sa de socializare că începând de duminică, 23 august, turbinele oprite ale centralei nucleare Paks vor fi reconectate. În a doua jumătate a săptămânii viitoare, Centrala Nucleară de la Paks va putea funcționa la capacitate maximă de 2.000 de megawați, potrivit Magyar Hang.  Loading … Calendarul repornirii: Centrala Paks revine la capacitate maximă în timp record Ungaria nu va mai fi nevoită să importe energie scumpă după ce Peter Magyar a anunțat într-o transmisiune live de Ziua Națională că de săptămâna viitoare, toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks vor produce electricitate. Dunărea începe să crească: Ultimele date hidrologice aduc vești excelente pentru sistemul energetic Autoritățile din Ungaria au înregistrat o creștere semnificativă a nivelului Dunării în Ungaria. La centrala nucleară de la Paks, fluviul era cu 4 cm mai sus față de cum era miercuri. La Budapesta, nivelul apei este cu 24 de cm mai mare, iar la Komarom, cu 44 cm raportat cu nivelul înregistrat miercuri. Direcția Națională a Apelor susține că problema va continua să se amelioreze în zilele următoare. În prezent, numai două din cele opt turbine ale centralei nucleare Paks funcționează.  Mobilizare națională de succes: Peter Magyar mulțumește celor care au evitat dezastrul Potrivit premierului Magyar, Ungaria a evitat scenariul sumbru: oprirea completă a centralei nucleare după ce a fost construit un prag de fund de râu amplasat pe fundul fluviului, ceea ce a dus la ridicarea apei cu până la un metru. Peter Magyar a mulțumit guvernului, companiilor maghiare și societății civile pentru efortul comun depus de a împiedica oprirea totală a singurului reactor de la Paks rămas în funcțiune. Cotele Dunării au atins minime istorice, dar după intervenția de urgență pentru construirea unui prag pe fundul Dunării, se așteaptă la creșterea debitului.Pompele centralei nucleare vor primi suficientă cantitate de apă pentru răcirea sistemelor. Sursa Foto: Facebook, Peter Magyar

Succes în Ungaria: Centrala nucleară de la Paks a evitat oprirea completă. Când se preconizează că va funcționa din nou la capacitate maximă

Centrala nucleară Paks din Ungaria a evitat o oprire completă, întrucât se preconizează că nivelul apei din Dunăre, principala sa sursă de răcire, va rămâne suficient de ridicat în apropierea centralei, datorită lucrărilor de inginerie efectuate pe râu. Anunțul a fost făcut miercuri de premierul ungar Peter Magyar. El a afirmat că nu este necesară oprirea celor două turbine care funcționează în prezent, deoarece nivelul apei va rămâne peste nivelul prevăzut. În plus, datorită barjelor, nivelul apei a crescut cu 15 centimetri. „Putem afirma cu certitudine că nu va fi necesar să oprim niciuna dintre cele două turbine aflate în prezent în funcțiune, deoarece vom putea rămâne peste nivelul la care ar fi fost necesară oprirea lor”, a declarat prim-ministrul Peter Magyar într-un videoclip postat pe Facebook, potrivit Reuters.  Începând de duminică, celelalte șase turbine ale centralei nucleare, adică cele trei unități oprite anterior, vor fi repuse în funcțiune conform programului, potrivit telex.hu. Peter Magyar a anunțat și când centrala de la Paks va funcționa, din nou, la capacitate maximă. „Am primit de la conducerea centralei planul de lucru, care nu este încă public și, evident, se mai poate modifica cu câteva ore în plus sau în minus. Dar planul este ca, joi sau vineri săptămâna viitoare, centrala nucleară de la Paks să funcționeze la capacitate maximă. Așadar, va produce din nou 2000 de megawați”, a spus premierul ungar. Ca soluție pe termen scurt, guvernul de la Budapesta a scufundat două barje în apropierea orașului Paks pentru a ridica nivelul apei suficient încât cele două turbine ale centralei să poată continua să funcționeze. România a oprit cele două reactoare de la Cernavodă În data de 13 august, producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță. Decizia de oprire a fost luată după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor. Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării

Ungaria,la milimetri distanță de a închide, pe timpul nopții, centrala nucleară Paks pe fondul secetei. Anunțul Comisiei Europene despre România

UE urmărește îndeaproape criza energetică din Bulgaria, Ungaria și România Comisia Europeană a anunțat marți că urmărește îndeaproape evoluția situației din Bulgaria, Ungaria și România, în contextul crizei energetice provocate de valul de căldură și seceta severă. Purtătoarea de cuvânt pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat că nivelul scăzut al Dunării afectează producția de energie nucleară din statele traversate de fluviu. „Nivelul scăzut al Dunării va avea în mod clar un impact asupra generării de energie nucleară de-a lungul traseului”, a spus oficialul european, adăugând că această situație „îngrijorează mai multe state membre”. Comisia Europeană este pregătită să „convoace un grup de coordonare în domeniul energiei electrice imediat ce va fi nevoie”. „În general, riscurile climatice și fenomenele meteorologice extreme au fost deja integrate în multe dintre politicile noastre legate de transportul energiei de ceva vreme, așa că, evident, vom include aceste aspecte și în oricare dintre activitățile noastre viitoare”, a spus ea, potrivit The Guardian. Știrea inițială Ungaria a fost la doar „câțiva milimetri” de a fi nevoită să oprească complet, în cursul nopții, centrala nucleară Paks, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim record pe fondul secetei și al valului de căldură care afectează sud-estul Europei, potrivit The Guardian. Situația s-a stabilizat temporar în cursul dimineții, după o ușoară creștere a nivelului apei. „În jurul orei 1:30 dimineața eram la câțiva milimetri de a închide complet Centrala Electrică Paks, dar apoi nivelul apei a încetat să mai scadă și până dimineață a crescut cu 1,5 centimetri. Ultima turbină funcționează în prezent în siguranță”, a declarat premierul ungar Péter Magyar, pe rețelele de socializare. Centrala nucleară Paks funcționează deja la o capacitate redusă, de puțin peste 10%, fiindcă debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permite răcirea instalațiilor în condiții normale. Ministrul Energiei, István Kapitány, a anunțat marți că autoritățile au introdus mai multe măsuri de economisire a energiei, care au ajutat la reducerea consumului și, implicit, la menținerea stabilității rețelei electrice. În acest context, mai multe companii au făcut schimbări importante în programul de lucru pentru a reduce consumul în orele de vârf. Lanțul de magazine Lidl și-a modificat programul de coacere a produselor de panificație și a oprit frigiderele destinate băuturilor, chiar dacă temperaturile sunt așteptate să ajungă aproape de 40 de grade Celsius. Totodată, încărcătoarele pentru mașinile electrice din parcările magazinelor pot fi utilizate doar până la ora 17:00, potrivit publicației HVG. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Péter Magyar a vorbit despre cea mai dificilă perioadă traversată de sistemul energetic al țării. El a spus că a contat enorm solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii în reducerea consumului de energie. „Întorsătura evenimentelor din această seară ne dă motive de optimism, dar cele mai grele zile sunt încă în față”, a spus Péter Magyar. „Căldură arzătoare de peste 40°C, secetă și alte greutăți ne așteaptă, dar acum se poate vedea lumină la capătul tunelului, odată cu venirea vremii mai răcoroase de vineri și, sperăm, cu ploi mult necesare în zonele superioare ale Dunării”, a mai spus el. Care este situația în România Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat marți dimineață că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de luni, deși prognozele indicau o scădere de 2 centimetri. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2cm, putem spune că operațiunea de ieri (n.r – luni) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR, pentru soluție”, a transmis Miruță, pe Facebook. Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.

Ce măsuri de urgență iau vecinii României în criza energetică

Țările riverane Dunării au luat măsuri critice în ultimele ore pentru a economisi energia. Dunărea este afectată de seceta severă, debitul prăbușindu-se la un minim istoric din cauza caniculei prelungite și lipsei de precipitații în Europa Centrală și de Est. BUDAPEST, HUNGARY – JULY 30: A view of the Danube River as it reaches historic record-low water levels in Budapest, Hungary, on July 30, 2026. Following weeks of extreme heat and prolonged drought, the receding river has exposed large sections of the riverbed, rocks and sandbars along the capital’s waterfront. The unusually low water levels have disrupted river navigation and highlighted the impact of persistent dry weather across Central Europe. Robert Nemeti / Anadolu/ABACAPRESS.COM Ungaria a economisit 700 de megawați. Peter Magyar pregătește și alte măsuri Facebook Peter Magyar „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00. Împreună, vom trece peste această perioadă dificilă și vom arăta Ungariei o față mai frumoasă și mai umană”, a anunțat aseară premierul Peter Magyar pe pagina sa de Facebook. După economia făcută de poporul maghiar, presa de la Budapesta arată că Centrala Nucleară de la Paks nu mai trebuie oprită complet. Conform prognozelor meteorologice de la Budapesta, se așteaptă o ameliorare a precipitațiilor spre weekend, dar amploarea și distribuția potențialelor precipitații sunt încă incerte. Ordinul este clar: mai întâi statul, marile companii și uzinele industriale trebuie să se adapteze, și abia apoi se va putea cere familiilor maghiare să facă același lucru – a subliniat Magyar. El a spus că sute de companii și-au reorganizat deja producția și au întreprins reduceri voluntare de consum, dar dacă securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei o cere, vor fi dispuse reduceri obligatorii de consum și, dacă este necesar, marii consumatori pot fi deconectați de la rețea. Ungaria a mai decis: Restricții pentru marea industrie: Companiile industriale majore (inclusiv producătorii auto și fabricile de baterii precum Samsung SDI) au primit ordin să își reducă consumul de energie electrică cu 10% până la 40% în orele de vârf de seară. Suspendarea transportului feroviar de marfă: Circulația trenurilor de marfă a fost complet oprită zilnic între orele 17:00 și 22:00 pentru a reduce sarcina pe rețeaua electrică națională. Prioritizarea consumatorilor casnici: A fost emis un decret guvernamental de urgență care modifică ierarhia de consum, asigurând energia cu prioritate pentru populație în detrimentul industriei grele.  Reducerea vitezei transportului public: Tramvaiele și metrourile din Budapesta circulă cu viteză redusă pentru a diminua consumul curentului electric. Interzicerea utilizării neesențiale a apei: S-a interzis folosirea apei pentru elemente vizuale decorative sau spălarea suprafețelor exterioare. Slovacia ajută Ungaria Dacă Slovacia oferă ajutor statelor riverane, Serbia pregătește și ea planuri de raționalizare a energiei. Facebook Robert Fico (Slovacia) Deși reactoarele nucleare funcționează normal datorită unor sisteme de răcire alternative, producția hidroelectrică din Slovacia a scăzut și ea dramatic. La Hidrocentrala Gabčíkovo (a doua ca mărime de pe Dunăre), mai funcționează o singură turbină din opt. Slovacia a oferit oficial sprijin energetic Ungariei vecine. Serbia face celulă de criză. Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri Alexander Vucic / X Astăzi, presa transmite că Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri din cauza problemelor de pe Dunăre. Potrivit președintelui Aleksandar Vučić, navigația este încă posibilă cu barje la 50% din capacitate, dar traficul este probabil să se oprească până la mijlocul săptămânii. Astăzi, o celulă de criză se va reuni la Belgrad pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. „Sunt patru procese pentru care avem nevoie de Dunăre și de apă. Avem foarte, foarte multe probleme. Vom face tot ce putem și sper că nu va trebui să oprim rafinăria”, a spus Vucic. Nu vă faceți griji, vă voi spune „când va veni momentul să vă faceți griji”, a adăugat președintele. Hidrocentrala principală a țării, Đerdap 1 (Porțile de Fier 1, administrată în oglindă cu România), funcționează în prezent la doar o treime din capacitatea sa normală. Guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor și măsuri de prevenire a penelor de curent controlate (blackouts) „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în ​​regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică, a declarat directorul executiv sârb pentru management și piețe al Rețelei Electrice Sârbe (EMS), Duško Aničić. Aničić a declarat că situația din sistemul energetic european este stabilă și că, în prezent, consumul este scăzut, dar că acesta se schimbă pe parcursul zilei. „Cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”, a subliniat Aničić pentru RTS. În ultimele 24 de ore, Bulgaria a activat măsuri de management energetic și de urgență, având o strategie diferită. Deși se confruntă cu aceleași probleme severe de debit pe Dunăre care amenință centrala sa nucleară, Bulgaria profită de o infrastructură masivă de stocare. Foto Guvern: Rumen Radev, premier Bulgaria Cu toate acestea, Sofia a luat mai multe măsuri: Monitorizează Centrala Nucleară de la Kozlodui: Operatorul centralei nucleare Kozlodui (care asigură o capacitate masivă de 2.000 MW) a intrat în regim de monitorizare orară. Din cauza scăderii extreme a Dunării, s-a avertizat public că centrala ar putea fi forțată să își oprească ambele reactoare dacă nivelul apei scade sub cota critică de siguranță pentru răcire. Stochează energie: Spre deosebire de România sau Ungaria, Bulgaria a investit masiv în ultimii ani în sisteme de stocare în baterii (BESS). În ultimele ore, țara folosește la maximum cele peste 3.300 MWh de baterii active: acumulează energie ieftină în timpul prânzului și o redirecționează strategic seara, temperând șocurile de preț din rețeaua proprie și

Peter Magyar, criticat dur de opoziție după ce a anunțat limitarea consumului de energie: S-a întors în epoca Ceaușescu

Premierul ungar Peter Magyar a anunțat măsuri excepționale în contextul nivelului scăzut al Dunării, care afectează Centrala Nucleară de la Paks, cea care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării. Premierul ungar a vorbit despre faptul că, în cazul unei penurii severe de energie, ar trebui limitată aprovizionarea populației. Declarațiile au determinat-o pe parlamentara Piroska Szalai, de la partidul de opoziție Fidesz, să îl compare pe Peter Magyar cu liderii comuniști Nicolae Ceaușescu și Mátyás Rákosi. „Péter Magyar a făcut o afirmație despre ultimii 16 ani care, în țara noastră, a mai fost întâlnită doar în perioada regimului Rákosi sau în România lui Ceaușescu”, a declarat Piroska Szalai pentru publicația Magyar Nemzet. Deși politica industrială socialistă se concentra pe industria grea, introducerea unor restricții care afectau direct populația era considerată un tabu încă de la sfârșitul anilor 1950, subliniază Piroska Szalai. „În acea perioadă, când rețeaua electrică învechită nu mai făcea față, energia electrică era redirecționată către marile unități industriale, în detrimentul populației. În acea perioadă, întreruperile locale de curent, fără avertisment, erau frecvente, iar puterea aparatelor electrice pe care populația le putea folosi, precum fierele de călcat și încălzitoarele, era, de asemenea, reglementată”, a explicat reprezentanta Fidesz. Ulterior, lucrurile au stat diferit în perioada Kádár. Ea a subliniat că atunci când era necesară limitarea consumului de energie, măsurile vizau în primul rând industria. Amintind de iernile din 1979 și 1987, politicianul a spus că, în perioadele de penurie energetică, guvernul ungar obliga fabricile, uzinele din industria grea și întreprinderile de stat să-și reducă producția sau să treacă la ture de noapte. În anumite cazuri, iluminatul public era restricționat. „Chiar și atunci, se dorea evitarea întunecării apartamentelor, iar această atitudine nu s-a schimbat nici măcar după schimbarea regimului”, a spus Piroska Szalai, adăugând că mențiunile făcute de Péter Magyar sâmbătă au avut loc ultima oară în Ungaria în perioada lui Mátyás Rákosi, până la mijlocul anilor 1950, și mai târziu în România lui Ceaușescu. Măsurile anunțate de Peter Magyar Sâmbătă, Peter Magyar a anunțat o serie de măsuri în contextul nivelului scăzut al Dunării, care afectează Centrala Nucleară de la Paks. În situații excepționale, Guvernul de la Budapesta va dispune întreruperi temporare ale alimentării cu energie pentru consumatori punctuali. În plus, premierul ungar a menționat că limitarea consumului populației va fi luată în calcul ca ultimă variantă, însă a lansat un apel către oameni ca să consume mai puțin în orele de vârf. În plus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Magyar a anunțat că a fost oprită penultima unitate de producție de energie a Centralei Nucleare Paks. Conform anunțului postat de premierul maghiar pe Facebook, producția centralei va scădea la doar 240 de megawați, iar duminică va fi oprită complet pentru prima dată în 44 de ani.

Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate

„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.

Kelemen Hunor dezminte că ar fi fost sunat de premierul Ungariei să nu voteze Guvernul Veștea. Ce argumente aduce liderul UDMR

Kelemen Hunor a demontat public, pe pagina sa de Facebook, zvonurile apărute în spațiul public despre un presupus telefon primit de la premierul Ungariei, Peter Magyar. Liderul UDMR afirmă că refuzul partidului de a susține Cabinetul condus de Adrian Veștea reprezintă o decizie internă, luată strict prin propria analiză, fără nicio influență de la Budapesta sau de la conducerea popularilor europeni. „Stați liniștiți oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România,” a transmis acesta pe Facebook.  Hunor: „Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică” Kelemen Hunor a precizat că UDMR este capabil să-și aleagă singur drumul pe scena politică din România. Acesta respinge și zvonul conform căruia Manfred Weber ar fi cerut acest blocaj politic. „N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor. Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire.” Reacția sa vine după ce, astăzi, surse citate de Realitatea Plus au afirmat că Ilie Bolojan și Peter Magyar ar fi negociat un contract avantajos pentru gazele pe care OMV le extrage prin proiectul Neptun Deep. Conform acestor surse, discuțiile de culise reprezintă adevăratul motivul pentru care UDMR refuză să voteze Guvernul Veștea. Aceleași surse au precizat că schimbarea de plan a UDMR are legătură și cu alegerile din Ungaria. Hunor a fost un susținător al fostului premier Viktor Orban, iar după ce Peter Magyar a câștigat alegerile și a preluat Parlamentul de la Budapesta, liderul UDMR ar fi primit o invitație în țara vecină.

Kelemen Hunor respinge acuzațiile privind legătura dintre Bolojan și Magyar în decizia UDMR referitor la guvernul Veștea: Fabulații și invenții

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat miercuri seara, pe Facebook, la mai multe informații apărute în spațiul public privind presupuse influențe externe asupra deciziei partidului de a nu vota guvernul Veștea. Acesta a respins categoric scenariile vehiculate și a spus că este vorba despre „fabulații și invenții”. „Văd că unii susțin, fără nicio dovadă și fără un pic de rușine, că noi, UDMR, am fi luat decizia de a nu vota Guvernul Veștea după ce am fost sunat de premierul Ungariei, Magyar Peter. Alții, merg chiar mai departe și au reușit să dezvolte o conspirație întreagă: Ilie Bolojan a făcut o înțelegere cu Magyar pentru gazele din Marea Neagră, apoi l-a rugat pe Magyar să mă sune pe mine și să mă roage să nu-l votăm pe domnul Veștea. Alții delirează și spun că europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a pus pe președintele PPE, Manfred Weber, să-l sune pe premierul Magyar, ca să mă sune, apoi, pe mine pentru a nu vota investirea Guvernului Veștea. Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică.”, a transmis liderul UDMR. Kelemen Hunor a mai precizat că, în opinia sa, astfel de scenarii care au apărut în spațiul public în ultimele ore nu au nicio bază reală. El a adăugat că, în cazul unei eventuale discuții cu partea maghiară despre resursele energetice, aceasta nu ar fi avut sens în forma care a fost vehiculată public, care îl implică pe Ilie Bolojan. „Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă.” Liderul UDMR a mai precizat că nu a mai avut contact recent cu premierul Ungariei. „Stați liniștit oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România.”, a scris Kelemen. Acesta a mai spus că nu a discutat nici cu președintele PPE, Manfred Weber, și că a aflat despre vizita acestuia la București din presă: „N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor.” „Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire.”, a transmis liderul UDMR. În ultimele ore s-a vehiculat în spațiul public că Peter Magyar și Ilie Bolojan ar fi purtat discuții privind un contract avantajos pentru gazele extrase de OMV din proiectul Neptun Deep. Potrivit unor surse citate de Gândul, acest aspect ar reprezenta, de fapt, motivul din culise pentru care UDMR nu susține Guvernul Adrian Veștea.