Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate
„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.
Kelemen Hunor dezminte că ar fi fost sunat de premierul Ungariei să nu voteze Guvernul Veștea. Ce argumente aduce liderul UDMR
Kelemen Hunor a demontat public, pe pagina sa de Facebook, zvonurile apărute în spațiul public despre un presupus telefon primit de la premierul Ungariei, Peter Magyar. Liderul UDMR afirmă că refuzul partidului de a susține Cabinetul condus de Adrian Veștea reprezintă o decizie internă, luată strict prin propria analiză, fără nicio influență de la Budapesta sau de la conducerea popularilor europeni. „Stați liniștiți oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România,” a transmis acesta pe Facebook. Hunor: „Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică” Kelemen Hunor a precizat că UDMR este capabil să-și aleagă singur drumul pe scena politică din România. Acesta respinge și zvonul conform căruia Manfred Weber ar fi cerut acest blocaj politic. „N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor. Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire.” Reacția sa vine după ce, astăzi, surse citate de Realitatea Plus au afirmat că Ilie Bolojan și Peter Magyar ar fi negociat un contract avantajos pentru gazele pe care OMV le extrage prin proiectul Neptun Deep. Conform acestor surse, discuțiile de culise reprezintă adevăratul motivul pentru care UDMR refuză să voteze Guvernul Veștea. Aceleași surse au precizat că schimbarea de plan a UDMR are legătură și cu alegerile din Ungaria. Hunor a fost un susținător al fostului premier Viktor Orban, iar după ce Peter Magyar a câștigat alegerile și a preluat Parlamentul de la Budapesta, liderul UDMR ar fi primit o invitație în țara vecină.
Kelemen Hunor respinge acuzațiile privind legătura dintre Bolojan și Magyar în decizia UDMR referitor la guvernul Veștea: Fabulații și invenții
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat miercuri seara, pe Facebook, la mai multe informații apărute în spațiul public privind presupuse influențe externe asupra deciziei partidului de a nu vota guvernul Veștea. Acesta a respins categoric scenariile vehiculate și a spus că este vorba despre „fabulații și invenții”. „Văd că unii susțin, fără nicio dovadă și fără un pic de rușine, că noi, UDMR, am fi luat decizia de a nu vota Guvernul Veștea după ce am fost sunat de premierul Ungariei, Magyar Peter. Alții, merg chiar mai departe și au reușit să dezvolte o conspirație întreagă: Ilie Bolojan a făcut o înțelegere cu Magyar pentru gazele din Marea Neagră, apoi l-a rugat pe Magyar să mă sune pe mine și să mă roage să nu-l votăm pe domnul Veștea. Alții delirează și spun că europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a pus pe președintele PPE, Manfred Weber, să-l sune pe premierul Magyar, ca să mă sune, apoi, pe mine pentru a nu vota investirea Guvernului Veștea. Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică.”, a transmis liderul UDMR. Kelemen Hunor a mai precizat că, în opinia sa, astfel de scenarii care au apărut în spațiul public în ultimele ore nu au nicio bază reală. El a adăugat că, în cazul unei eventuale discuții cu partea maghiară despre resursele energetice, aceasta nu ar fi avut sens în forma care a fost vehiculată public, care îl implică pe Ilie Bolojan. „Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă.” Liderul UDMR a mai precizat că nu a mai avut contact recent cu premierul Ungariei. „Stați liniștit oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România.”, a scris Kelemen. Acesta a mai spus că nu a discutat nici cu președintele PPE, Manfred Weber, și că a aflat despre vizita acestuia la București din presă: „N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor.” „Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire.”, a transmis liderul UDMR. În ultimele ore s-a vehiculat în spațiul public că Peter Magyar și Ilie Bolojan ar fi purtat discuții privind un contract avantajos pentru gazele extrase de OMV din proiectul Neptun Deep. Potrivit unor surse citate de Gândul, acest aspect ar reprezenta, de fapt, motivul din culise pentru care UDMR nu susține Guvernul Adrian Veștea.
Alertă NATO în Europa. Avioane Gripen au interceptat un avion israelian rămas fără contact radio deasupra Ungariei
Incidentul a determinat autoritățile militare să intervină rapid, iar două avioane de luptă JAS-39 Gripen ale Forțelor de Apărare Ungare au fost trimise pentru interceptarea și escortarea aeronavei, scrie TVPWorld. Potrivit informațiilor furnizate de premierul ungar Peter Magyar, aeronava implicată era un Airbus A321 care efectua un zbor regulat pe ruta Tel Aviv – Praga. Misiunea de interceptare a fost lansată la ordinul Centrului de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO, după ce avionul nu a reușit să stabilească legătura radio cu autoritățile de control aerian din Ungaria. Reacția rapidă a aviației militare ungare După decolarea avioanelor Gripen, piloții militari au reușit să stabilească rapid contact vizual cu aeronava israeliană. În scurt timp, comunicațiile radio dintre echipajul Airbusului și controlorii de trafic aerian au fost restabilite. Conform declarațiilor oficiale, nu au existat indicii privind o amenințare la adresa securității zborului sau a spațiului aerian. Cu toate acestea, procedurile NATO impun intervenția imediată în astfel de situații, în special atunci când o aeronavă civilă nu răspunde solicitărilor autorităților de trafic aerian. Avionul israelian a fost escortat de cele două aeronave Gripen până la ieșirea din spațiul aerian ungar, în jurul orei 20:10, după care și-a continuat traseul planificat către Austria și ulterior către destinația finală, Praga. Sistemul de apărare aeriană a funcționat conform procedurilor Premierul Peter Magyar a subliniat că atât serviciul de poliție aeriană al Ungariei, cât și sistemul integrat de apărare aeriană al NATO au reacționat eficient pe întreaga durată a incidentului. „Sistemele de securitate și apărare au funcționat conform procedurilor, iar situația a fost gestionată rapid și profesionist”, a transmis oficialul ungar. Deocamdată, autoritățile nu au oferit explicații privind cauza exactă a întreruperii comunicațiilor dintre avionul israelian și controlorii de trafic aerian. Investigațiile continuă pentru a stabili dacă a fost vorba despre o problemă tehnică, o eroare operațională sau o altă situație care a afectat temporar contactul radio. Incidentul readuce în atenție importanța mecanismelor de apărare aeriană ale NATO și capacitatea acestora de a reacționa rapid în cazul unor situații care pot ridica semne de întrebare privind siguranța spațiului aerian european.
Alertă maximă în Ungaria: avioane de luptă NATO au interceptat un Airbus cu sute de pasageri
Anunțul a fost făcut de premierul ungar Péter Magyar, care a precizat că alerta a fost declanșată la solicitarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate. Potrivit acestuia, a fost activat cel mai înalt nivel de alertă prevăzut pentru astfel de situații. Contact vizual cu aeronava Avioanele de luptă au decolat pentru interceptarea aeronavei Airbus A321, care traversa spațiul aerian ungar. La scurt timp după decolare, piloții militari au stabilit contact vizual cu echipajul avionului de pasageri. Ulterior, piloții aeronavei civile au reluat comunicațiile radio cu autoritățile ungare de control aerian. „Perechea de avioane Gripen aflată în serviciul de poliție aeriană a stabilit rapid contactul vizual cu aeronava”, a transmis premierul ungar. Aeronava și-a continuat zborul spre Praga Conform procedurilor NATO și ale apărării aeriene, avioanele militare au escortat aeronava până la limita spațiului aerian al Ungariei. Avionul și-a continuat apoi zborul conform planului de zbor și a părăsit spațiul aerian ungar în direcția Austriei. Potrivit autorităților, aeronava civilă a ieșit din spațiul aerian al Ungariei la ora 20:10. După încheierea misiunii, avioanele Gripen s-au întors fără incidente la baza aeriană de la Kecskemét. NATO și apărarea aeriană au funcționat conform procedurilor Péter Magyar a apreciat reacția structurilor militare implicate în gestionarea incidentului de joi. „Serviciul de poliție aeriană al Forțelor Armate Ungare și sistemul integrat de apărare aeriană al NATO au funcționat eficient pe parcursul întregului incident”, a afirmat premierul. Autoritățile nu au indicat existența unei amenințări la adresa siguranței zborului, iar cauza întreruperii comunicațiilor radio nu a fost deocamdată precizată.
Cordoanele sanitare nu fac decât să întărească forțele extremiste. Statele greșesc. Peter Magyar, interviu surpriză în presa germană
„Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal” În interviul din Frankfurter Allgemeine Zeitung, Peter Magyar este întrebat mai întâi despre migrație. El răspunde: „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală. Puteți să-l criticați pe Viktor Orbán cât doriți. Nimeni nu-l critică mai mult decât mine. (…) Multe state membre și-au dat seama de atunci că au luat deciziile greșite atunci. În orice caz, ne vom proteja patria, granițele sale și granițele externe ale Europei. Pot spune doar că Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal. Și nu vom plăti nicio amendă pentru acest lucru. Dar vom contribui la protejarea frontierelor externe ale Europei, fie că este vorba de Grecia, Malta sau Italia. Criza migrației din 2015 trebuie să fie o lecție pentru Europa. Cea mai importantă sarcină a politicienilor europeni este de a proteja siguranța oamenilor. Cred că există multe modalități de a opri migrația ilegală fără a încălca regulile UE. Trebuie doar să fiți capabili să negociați. Există multe țări care se comportă acum ca Ungaria. Dar această hotărâre a Curții Europene de Justiție nu se mai aplică. Consider că este incredibil de nedrept. Vom purta discuții și vom găsi o soluție împreună cu partenerii noștri europeni, astfel încât să ne putem proteja granițele și să nu fim nevoiți să plătim o amendă zilnică de un milion de euro. (…) Este nedrept și disproporționat ca cetățenii din Ungaria să plătească o amendă zilnică de un milion de euro. La fel de nedrept este faptul că Ungaria nu a primit fonduri pentru gardul menit să protejeze frontierele externe ale UE, în timp ce alte state membre au primit”. „Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice” Magyar vorbește și despre viziunea sa despre eliminarea dreptului de veto în UE: „Scopul este să ne înțelegem nu să ne învingem reciproc. Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice, nu pe niște State Unite ale Europei. De aceea nu sunt în favoarea introducerii actuale a votului majoritar în loc de unanimitate în mai multe domenii. Vom negocia și vom găsi un compromis”. „Unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești” Întrebat despre situația partidelor considerate extremiste și „cordoanelor sanitare” la nivelul UE, șeful Executivului ungar a oferit un răspuns surprinzător: „Nu-mi plac etichetele precum extremă dreapta sau extremă stânga. Nu-mi plac luptele ideologice. Oamenii merită mai mult decât discursuri corecte politic și etichete ideologice reciproce. Nu este scopul meu să mă amestec în afacerile interne ale altor state membre și nu voi face acest lucru; în acest sens, sunt diferit de Orbán. Dar trebuie să spun că observ că unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești. Nu înțeleg temerile și așteptările oamenilor, nu îndrăznesc să vorbească deschis despre probleme și să le confrunte, folosesc limbajul corectitudinii politice și, în cele din urmă, ei înșiși nu înțeleg realitatea. Tocmai acestea sunt greșelile care sunt apoi exploatate de unii. Simpla izolare a acestor oameni și a acestor partide și închiderea lor în spatele unui paravan de protecție nu este o soluție în sine. Acest lucru nu face decât să întărească aceste forțe. În multe țări, aceste greșeli au fost deja recunoscute, dar nu peste tot. În multe țări, elita politică, mediatică și economică își protejează propria poziție și nu abordează întotdeauna temerile și problemele reale ale oamenilor. Dar oamenii nu uită acest lucru. De aceea avem nevoie de onestitate, onestitate și iar onestitate. În Parlamentul European, forțele politice trebuie întotdeauna să caute majorități, iar marile coaliții între centru-stânga și centru-dreapta pot funcționa. Germania și Austria sunt exemple bune în acest sens. Dar nu funcționează întotdeauna și de aceea Partidul Popular European, din care fac parte și CDU/CSU și partidul meu, Tisza, ar putea fi nevoit într-o zi să ia o decizie. În opinia mea, ECR (Conservatorii Europeni) este aliatul natural al Partidului Popular European. Dacă va dori apoi să coopereze cu AfD nu este decizia mea. Dar, în opinia mea, a discuta unii cu alții și a asculta argumentele fiecăruia nu strică niciodată. Ceea ce acceptăm din propunerile fiecăruia este o altă întrebare”. „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile” Peter Magyar a fost întrebat de FAZ și cum va arăta Europa după sfârșitul războiului din Ucraina. „În ultimii ani, Ungaria a devenit cea mai săracă și mai coruptă țară din UE. Trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Vecinii noștri din UE ar trebui să înțeleagă că Ungaria este o țară fără ieșire la mare. Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte. Nu am avut creștere economică de ani de zile, iar pentru creștere, avem nevoie de energie accesibilă. Desigur, facem tot ce putem pentru a ne diversifica sursele de energie, dar nu ne putem permite ca competitivitatea companiilor noastre să scadă în continuare și ca sărăcia energetică în rândul familiilor maghiare să crească. În opinia mea, odată ce războiul se va termina, Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile, pentru că este vorba despre competitivitatea întregii Europe și nimeni nu vrea să mențină un nou Război Rece economic și politic de dragul păcii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, războiul trebuie, desigur, să se încheie. SUA este aliatul natural al Ungariei în NATO și un partener economic foarte important. Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală nu va schimba asta. Vom menține relații bune cu orice administrație americană”, spune el. Cu toate acestea, Magyar consideră că Rusia este un pericol pentru Europa: „Pe de altă parte, este adevărat și că geografia nu se schimbă. Trebuie să acceptăm acest lucru. Prin urmare, ar trebui să menținem relații pragmatice cu Rusia odată ce războiul împotriva Ucrainei se încheie. Cu toate acestea, este clar că Rusia reprezintă în prezent un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu se poate continua ca oamenii din Europa să
Péter Magyar vrea relansarea și extinderea Grupului de la Visegrad
Grupul de la Visegrad reunește în prezent Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia. Formatul și-a pierdut influența în ultimii ani din cauza tensiunilor dintre fostul premier ungar Viktor Orbán și actualul premier polonez Donald Tusk. Liderul polonez este ususținătorul unei linii proeuropene și antiruse. Magyar, care l-a învins pe Orbán în alegerile din aprilie, a făcut declarațiile la Varșovia, în timpul unei conferințe de presă comune cu Donald Tusk, potrivit Politico. Vizita în Polonia este prima deplasare externă a noului premier ungar. Deplasarea are ca obiectiv refacerea alianțelor regionale. „Grupul de la Visegrad își poate recăpăta vitalitatea și influența în Uniunea Europeană”, a afirmat Magyar. El a spus că susține extinderea cooperării către alte state. Este vorba despre Austria, România, Croația, Slovenia, țările nordice sau state din Balcanii de Vest, care nu fac parte din Uniunea Europeană. Premierul ungar a anunțat că Ungaria, care deține în prezent președinția grupului, ar putea organiza un summit al V4 înainte de sfârșitul lunii iunie. Donald Tusk a salutat inițiativa și a afirmat că aștepta de ani de zile reluarea cooperării regionale dintre Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia. Cei doi lideri au subliniat și necesitatea consolidării cooperării în domeniul energiei. Tusk a declarat că Polonia este pregătită să împărtășească experiența sa privind reducerea dependenței de resursele energetice rusești. În timpul vizitei, Péter Magyar a criticat indirect guvernarea lui Viktor Orbán. El a apreciat modul în care Polonia a folosit fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Premierul ungar a afirmat că Ungaria „nu a avut aceeași experiență” în ultimii 20 de ani.
Este timpul să pleci cu demnitate. Noul premier al Ungariei îi cere președintelui țării să demisioneze
Peter Magyar este oficial, începând de sâmbătă, premier al Ungariei. În primul său discurs după depunerea jurământului, acesta i-a cerut președintelui țării, Tamas Sulyok, să demisioneze, spunând că acesta nu a reușit să se pronunțe împotriva eșecurilor guvernului anterior, relatează Bloomberg. „Este timpul să pleci cu demnitate, cât încă mai este posibil”, i-a spus Magyar lui Sulyok, dându-i termen până pe 31 mai să demisioneze. El a afirmat că „în niciun caz” nu ar putea reprezenta maghiarii în calitate de șef al statului. Noul premier al Ungariei și-a continuat discursul acuzându-l pe Sulyok că nu a apărat statul de drept și grupurile vulnerabile în ultimii ani de guvernare ai lui Orbán. „După atâta lașitate, după ce ați închis ochii și ați mințit, cum ați putea să întruchipați unitatea acestei frumoase națiuni? Domnule președinte, e timpul să plecați, cu capul sus, cât puteți de mult”, a spus Magyar în timpul discursului său, potrivit Index.hu. Imediat după învestirea sa în funcție, Peter Magyar a declarat în fața parlamentarilor că își va exercita mandatul cu responsabilitate și modestie. „Nu voi domni asupra Ungariei, dar îmi voi servi țara. O voi servi atât timp cât serviciile mele vor fi utile și națiunea va avea nevoie. Încrederea pe care am primit-o este o onoare și o obligație morală”, a spus noul premier ungar.
Cum vrea Peter Magyar vrea să readucă Imperiul Austro-Ungar pe harta Europei
Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a declarat că una dintre prioritățile sale este consolidarea cooperării regionale, în special cu Austria. „Am împărțit o țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei. Vreau să consolidez relația dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice”, spune viitorul șef al Guvernului de la Budapeste, potrivit publicației Politico. Fuziunea formatelor Visegrad și Slavkov Planul lui Magyar urmărește crearea unui bloc mai puternic al Europei Centrale în interiorul Uniunii Europene, alături de lideri cu viziuni similare. Anterior, premierul desemnat a propus fuziunea Grupului de la Visegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, cu formatul Slavkov, constituit din Austria, Cehia și Slovacia. Primele vizite externe Ca semnal al acestei strategii, primele vizite externe ale noului lider maghiar vor avea loc la Varșovia și Viena. Magyar ar putea să folosească întâlnirea cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pentru refacerea relațiilor Budapesta – Bruxelles și deblocarea fondurilor europene, întrucât una dintre principalele teme ale campaniei lui Magyar a fost dezghețarea fondurilor europene. Magyar urmărește accesarea unor sume importante pentru Ungaria, inclusiv deblocarea a 18 miliarde de euro din fonduri europene, accesul Budapestei la inițiativa SAFE și oprirea sancțiunilor europene în valoare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea legislației comunitare în domeniul migrației. Relația cu Austria rămâne pilonul central al acestui demers. Cu investiții de peste 11.7 miliarde de euro în economia Ungariei și 134.000 de cetățeni maghiari care lucrează în țara vecină, cele două economii sunt interconectate profund. Poziția față de Ucraina Cu toate aceste, inițiativa propusă de Peter Magyar ar putea să fie afectată de poziționarea statelor privind susținerea față de Ucraina. În timp ce Austria și Polonia susțin activ asistența financiară pentru Kiev, Ungaria lui Magyar, deși a promis să oprească blocajul sprijinului acordat Ucrainei, așa cum a făcut predecesorul său, Viktor Orban, Magyar a menținut o atitudine rezervată față de acest subiect. Împreună cu Cehia și Slovacia, Ungaria a ales să nu participe la pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Ucraina vrea să redeschidă conducta Drujba cu petrol rusesc către Ungaria chiar după ce alegerile au fost pierdute de Orban
Guvernul de la Kiev a anunțat noua conducere aleasă de la Budapesta că dorește să redeschidă conducta petrolieră Drujba joi. Informația provine de la doi oficiali europeni care au declarat pentru TVP World. Din ianuarie 2026, tranzitul petrolier din Rusia către Ungaria a fost suspendat. Kiev a anunțat că în urma unor bombardamente ruse, conducta a fost avariată. Peter Magyar a cerut luni, 20 aprilie, pre;edintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să redeschidă conducta petrolieră avariată Drujba de îndată ce va fi funcțională. „Dacă de partea ucraineană conducta Drujba este pregătită pentru livrările de petrol, atunci ei ar trebui să aibă bunăvoinţa să o redeschidă aşa cum au promis”, a declarat Peter Magyar. Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și de închiderea conductei Drujba Viktor Orban, premierul Ungariei, a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și că a întrerupt intenționat tranzitul de petrol rusesc ieftin, esențial pentru economia maghiară. Anterior, Ungaria s-a opus aderării Ucrainei la UE. Pe 12 aprilie, partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare. TISZA a câștigat alegerile, iar Peter Magyar a fost nominalizat să devină noul premier al Ungariei. Ungaria și Slovacia n-au mai primit petrol de la Rusia prin conducta Drujba din 27 ianuarie. Zelenski a afirmat că reparațiile necesită timp după ce aceasta ar fi fost avariată într-un atac cu drone al Rusiei. Cu Orban eliminat din peisajul politic, Ucraina speră să primească banii de la UE și redeschide conducta Ucraina speră că după dispariția lui Orban din peisajul politic, să primească mai repede împrumutul de 90 de miliarde de dolari din partea UE. Viktor Orban a dat veto, lăsând Ucraina fără ajutor financiar vital pentru a se apăra de invazia rusă în următorii doi ani. Sursele au declarat pentru TVP World că Ucraina a derulat teste tehnice pe conducta Drujba care transportă petrol către Ungaria și Slovacia. Conducta ar urma să devină operațională de joi, 23 aprilie. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba