Liderul opoziției din Ungaria: Alegerea este între Europa sau dictatori
Peter Magyar a afirmat că scrutinul din aprilie va însemna un „referendum” asupra direcției Ungariei, după 16 ani de guvernare a premierului Viktor Orban. De asemenea, el a criticat relațiile apropiate ale lui Orban cu Rusia și state precum Kazahstan și Azerbaidjan, dar și obținerea statutului de observator al Ungariei în Consiliul Turcic. „Acesta va fi un referendum: cred că este clar că alegerea este între Europa sau Consiliul Turcic și dictatori. Este vorba despre dacă Ungaria va continua acești 16 ani de declin sau vom porni spre Europa și dezvoltare, alăturându-ne polonezilor, slovenilor, cehilor și statelor baltice”, a spus Peter Magyar, într-un interviu acordat agenției Reuters. În cadrul interviului, liderul maghiar a anunțat că în cazul unei victorii, o prioritate va fi deblocara fondurilor prin PNRR, întrucât o parte importantă din fonduri a fost înghețată din cauza problemelor legate de statul de drept. Ungaria are fonduri europene înghețate în valoare de 17 miliarde de euro, dintre care 11 prin PNRR. „Sper din tot sufletul că vom putea semna rapid un acord și, după un acord de principiu, poate chiar înainte de aprobarea legislației, vor putea începe distribuirea fondurilor”, spune acesta. Pe plan extern, Peter Magyar a declarat că își dorește relații „constructive și prietenoase” cu Statele Unite, deși președintele Trump și-a anunțat susținerea pentru Viktor Orban. Într-un sondaj publicat miercuri, se arată că sprijinul pentru Tisza, formațiunea condusă de Peter Magyar este de 42%, în timp ce Fidesz, formațiunea premierului Orban, e susținută de 31% dintre alegători.
Orban își pregătește scăparea: planul prin care ar putea rămâne la putere chiar dacă pierde alegerile
Sondajele din Ungaria arată un avans semnificativ al opoziției înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026. În acest climat politic, premierul Viktor Orban explorează un scenariu de salvare. El intenționează să rescrie atribuțiile constituționale ale președinției, iar apoi să preia funcția, transformând-o în cea mai puternică poziție din stat. Orban, liderul celui mai longeviv guvern din UE, se confruntă cu ascensiunea rapidă a partidului Tisza, condus de Péter Magyar. În contrast cu stilul autoritar asociat lui Viktor Orban, Péter Magyar este descris drept un conservator liberal care pune accent pe responsabilitate civică și valori culturale, combinându-le cu ideea că economia trebuie să funcționeze liber. Condus de Magyar, Tisza a reușit să adune o opoziție întărită după 15 ani de dominație ai formațiunii premierului Viktor Orban, Fidesz. Cum își securizează Orban traseul politic Potrivit analiștilor Bloomberg, Orban caută modalități de a-și conserva influența. Una dintre strategiile discutate în interiorul puterii presupune modificarea rolului ceremonial al președintelui. Schimbarea i-ar oferi președintelui puterea de a conduce politica externă și de a influența decisiv agenda guvernului. Orban ar rămâne astfel figura centrală a politicii ungare chiar și fără o nouă victorie electorală. Un pas în această direcție a fost făcut miercuri. Parlamentul, în care partidul lui Viktor Orban, Fidesz, deține o majoritate covârșitoare, a adoptat o lege ce îngreunează demiterea unui președinte. Observatorii politici consideră că această măsură funcționează ca o „garanție constituțională” construită special pentru un eventual mandat al lui Orban la Cotroceniul maghiar. Cursă contra cronometru Analistul german Daniel Hegedüs consideră că acesta ar fi „planul de urgență pentru salvarea sistemului Orban”. De asemenea, el vede această strategie drept un semnal că, pentru prima dată, premierul ia în calcul că ar putea pierde alegerile. Actualul context politic îl obligă pe Orban să acționeze rapid. Schimbările ar trebui adoptate înainte de alegerile din aprilie, folosindu-se de actuala supermajoritate a Fidesz. Însă mandatul președintelui Tamas Sulyok expiră abia în 2029. Pentru ca Orban să poată fi instalat în timp util președinte, ar trebui ca Sulyok să demisioneze. Având în vedere loialitatea instituțională pe care premierul a construit-o în ultimul deceniu, ipoteza este considerată realizabilă. Posturi strategice, distribuite apropiaților pe termen lung Un element crucial al strategiei, puțin vizibil publicului larg, este rotirea accelerată a funcțiilor-cheie în instituțiile statului. Această practică este menită să prelungească influența Fidesz indiferent de rezultatul alegerilor. De exemplu, procurorul-șef al Ungariei a demisionat la începutul anului, permițându-i lui Orban să numească un succesor pentru un mandat de nouă ani. Ulterior, acesta l-a mutat pe unul dintre apropiații săi, Péter Polt, la Curtea Constituțională pentru nu mai puțin de 12 ani. Președinția, blindată legal În paralel, parlamentarii Fidesz au votat să acorde Curții Constituționale dreptul de a bloca încercările de demitere a președintelui Ungariei. Aceștia au susținut că măsura este necesară pentru a proteja „funcționarea democratică” a statului. Măsura îi oferă premierului instrumente suplimentare pentru a limita sau bloca acțiunile unui potențial guvern condus de Magyar, explică opoziția. O astfel de reconfigurare ar putea „îngheța” instituțiile Ungariei pentru un deceniu, avertizează Péter Magyar.
Viktor Orban susține că va fi haos dacă partidul pro-UE va câștiga alegerile în Ungaria
Aflat la putere din 2010, Orban se pregătește pentru cele mai dificile alegeri din cariera sa, spun experții. Economia Ungariei este în stagnare, iar inflația ridicată împiedică scăderea dobânzii, notează Reuters. Orban, care a declarat că UE riscă să se destrame în următorul deceniu, încearcă să facă față provocării lansate de contracandidatul Peter Magyar, promițând reduceri de taxe pentru familii, tichete alimentare pentru pensionari și credite ieftine pentru cei care cumpără prima locuință. „Ungaria are doar două opțiuni din punct de vedere strategic”, le-a spus Orban susținătorilor partidului său de dreapta, Fidesz. „O opțiune este să ne alăturăm politicii de la Bruxelles. Asta, în opinia mea, ar fi catastrofală, cu consecințe care ne-ar împinge în haos și sărăcie”, a declarat Orban. Orban s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană, în special pe teme legate de migrație, drepturile LGBT, independența justiției, libertatea mediului academic și sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022. Peter Magyar promite apropierea de UE Duminică dimineața, Peter Magyar, fost apropiat al guvernului și lider al Partidului Tisza, aflat în fața Fidesz în majoritatea sondajelor, a declarat că Ungaria trece prin mai multe crize simultan, de la costul vieții la lipsa de încredere publică și declinul standardelor democratice. Magyar a spus că, dacă va câștiga alegerile, va relansa economia prin deblocarea fondurilor europene înghețate, combaterea corupției și introducerea unui impozit pe avere, concomitent cu reducerea impozitelor pentru pentru persoanele cu venituri mici. „Țara noastră va fi din nou un membru activ și credibil al Uniunii Europene și NATO. Nu un obstacol, ci un aliat respectat și constructiv”, a spus Magyar.
Directorul general al celei mai mari bănci din Ungaria cere adoptarea euro și predictibilitate în politicile economice
Peter Csanyi, noul director executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a cerut adoptarea monedei euro și încetarea luării de decizii economice ad-hoc, care au subminat încrederea investitorilor și au afectat valoarea companiilor la bursă. Ungaria, a cărei economie a suferit o recesiune după pandemia de coronavirus, s-a „decuplat” deja de Europa de Est, a declarat Peter Csanyi, care a preluat conducerea OTP Bank în mai. Tatăl său, Sandor, continuă ca președinte al OTP, după ce a renunțat la funcția de director general în aprilie, după 33 de ani. Ar fi o „mică surpriză” dacă Guvernul va fi în stare să atingă ținta de creștere economică, deja revizuită în jos, de 0,8% pentru acest an, a spus Peter Csanyi. „Cel mai important ar fi să avem un mediu economic și de reglementare previzibil”, a declarat Csanyi reporterilor joi la Budapesta. Este ceva rar în Ungaria ca un director de companie important să critice Guvernul în public, chiar și într-un mod moderat, de teamă că afacerile lor s-ar putea confrunta cu represalii, inclusiv impunerea de taxe speciale. În acest an, OTP se așteaptă să plătească taxe de 763 de milioane de dolari, cu 53% mai mult decât anul trecut. În timp ce starea de spirit „anti-sistem” este în ascensiune în Ungaria, Csanyi a spus că „știm foarte puține” despre modul în care s-ar schimba politica economică dacă Orban ar pierde puterea. Pentru a acoperi deficitul bugetar, Viktor Orban, care a tărăgănat procesul de adoptare a monedei euro, a introdus câteva taxe speciale pentru sectorul financiar. El a majorat, de asemenea, cheltuielile și a luat măsuri pentru a extinde scutirile de impozit pe venit pentru mame, înainte de alegerile de anul viitor. În sondaje, după 15 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban stă mai prost decât opozanții de la partidul Tisza. Liderul opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza deține un avans de două cifre în sondaje, a declarat că va relansa economia cu fonduri de la Uniunea Europeană care sunt înghețate acum din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Dobânda de referință din Ungaria și România, cea mai mare din UE OTP este activă în 11 state, majoritatea din Europa de Est și din Balcani. Croația, Slovenia și Bulgaria cumulează 39% din activele OTP. Croația și Slovenia sunt membre ale zonei euro, în timp ce Bulgaria urmează să adopte euro în 2026. Ungaria nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Viktor Orban a spus că țara nu este pregătită să adopte moneda comună. „Cred că euro este foarte dezirabil”, a spus Csanyi. „Ne-ar face bine dacă am intra în zona euro în următorii cinci-zece ani, de preferință în cinci ani”. Piețele maghiare au fost foarte volatile în ultimii ani, din cauza fluctuațiilor politicii economice, inclusiv a unei crize valutare în urma unei campanii de cheltuieli înainte de alegerile generale din 2022. Banca centrală a Ungariei a stabilizat forintul prin menținerea ratelor dobânzilor ridicate. Dobânda de referință este 6,5%, egală cu cea din România și cea mai mare din UE, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Danemarca cere măsuri dure împotriva Ungariei pentru încălcarea valorilor europene. Copenhaga vrea aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE