Petrișor Peiu critică poziția lui Nicușor Dan privind AUR: Iată ce redute de stabilitate apără
Într-o postare publicată luni pe Facebook, Peiu enumeră mai multe probleme pe care le consideră rezultatul actualei guvernări. Printre acestea, senatorul AUR menționează deficitul bugetar, inflația, deficitul de cont curent, costurile de împrumut ale statului și evoluția cursului valutar. Peiu afirmă, de asemenea, că România se află pe penultimul loc în UE la testele PISA și susține că țara are probleme în domeniul educației și al cercetării. „Iată ce redute de stabilitate apără Nicușor Dan de AUR”, a scris Petrișor Peiu, prezentând o listă de indicatori economici și sociali pe care îi consideră relevante pentru situația României. Senatorul AUR critică și evoluția cursului de schimb, susținând că euro a ajuns de la un nivel de sub 5 lei la aproximativ 5,34 lei în ultimul an. El leagă această evoluție de promisiunile făcute în campania prezidențială privind menținerea stabilității monedei naționale. Președintele Nicușor Dan a afirmat că o eventuală participare a AUR la guvernare ar putea afecta relațiile României cu partenerii externi și stabilitatea financiară. La rândul său, Peiu susține că AUR nu intenționează să afecteze stabilitatea financiară a statului și afirmă că formațiunea urmărește reducerea cheltuielilor publice.
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui. Petrișor Peiu: Nicușor Dan arată o sfidare a realităților
„Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic”, a declarat Peiu, sâmbătă, la Antena 3 CNN. Liderul senatorilor AUR susține că modul în care președintele își exercită atribuțiile reprezintă, în opinia formațiunii, „o sfidare a realităților”. „După părerea noastră, modul în care operează Nicușor Dan arată o sfidare a realităților. Și cred că dânsul perturbă. Suspendarea merge înainte pentru că domnul președinte nu și-a schimbat atitudinea”, a continuat Peiu. Reprezentantul AUR a precizat că la discuțiile recente au luat parte și aleși din afara formațiunii, urmând ca datele exacte să fie comunicate oficial în perioada următoare. „Au fost și niște colegi de la alte partide aici. O să fie o comunicare publică foarte precisă”, a mai punctat Peiu. „Noi așteptăm, noi așteptăm ca partidele care sunt nemulțumite de modul în care domnul Nicușor Dan și-a manifestat puterea, prerogativele prezidențiale, să vină și să se alăture acestui demers. Adică să oficializeze relația de antipatie sau de respingere cu domnia sa”, a conchis liderul AUR. Partidul AUR a început demersurile de suspendare a președintelui Nicușor Dan încă din luna iulie, iar la începutul lunii august, liderul AUR, George Simion, a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături . AUR a lansat și o platforma prin care „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”.
Petrișor Peiu a demisionat de la șefia senatorilor AUR
Senatorul Petrișor Peiu a demisionat miercuri din funcția de lider al grupului parlamentar AUR din Senat, după votul partidului la Legii ANI. Peiu și-a amenințat colegii încă de aseară că va demisiona în cazul în care senatorii formațiuni vor vota în favoarea proiectului. Decizia vine pe fondul tensiunilor apărute în AUR înaintea votului asupra legii care ar putea avea consecințe inclusiv asupra mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Gândul a relatat marți, în exclusivitate, despre tensiunile apărute în interiorul partidului în legătură cu poziția pe care parlamentarii AUR ar trebui să o adopte. Loading … Peiu le-a cerut senatorilor AUR să nu intre în „scandalul” PSD-USR Mai mult, Peiu a avut o intervenţie telefonică într-o emisiune în direct la Realitatea TV, marţi seara, unde a mărturisit că nu va vota în plenul de miercuri, iar sfatul său era ca senatorii AUR să nu se bage în acest „scandal” PSD – USR. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR Legea integrității a trecut cu 106 voturi „pentru” în Senat Noua lege a integrității a fost votată de Senat cu 106 voturi „pentru” și 19 „contra”. Singurii care s-au opus noilor reglementări au fost senatorii USR.
Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an. Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
AUR, mesaj categoric despre trecerea la euro: Exclus în următorii 4-5 ani!
Petrișor Peiu a explicat că România ar trebui mai întâi să îndeplinească criteriile necesare, iar abia apoi să înceapă o dezbatere serioasă privind trecerea la moneda euro. „AUR crede că nu este momentul potrivit să avem această discuție, pentru că nu îndeplinim niciuna din condiții. Dacă am îndeplinit condițiile, ar trebui să avem o dezbatere serioasă”, a declarat Peiu la Digi24. Criteriile pentru euro, indicator al sănătății financiare a statului Senatorul AUR a spus că aceste criterii sunt importante în primul rând pentru sănătatea financiară a statului, nu doar pentru trecerea la moneda unică. „Criteriile alea de trecere la euro sunt criterii de sănătate financiară, nu neapărat de trecere la euro. Adică eu trebuie să am în vedere acele criterii, nu pentru că ele mă duc în zona monedei unice, ci pentru că pe aia e sănătatea financiară a unui guvern, a unei administrații”, a spus Peiu. Peiu: Discuția despre euro, abia după 4-5 ani Întrebat dacă AUR susține trecerea la euro, Peiu a răspuns: „Eu personal nu susțin trecerea la euro acum. Cred că după 4-5 ani în care am atinge acele condiții, am putea să avem o discuție”. Potrivit lui Peiu, trecerea la euro este exclusă în acest moment. Nicușor Dan: există acord politic pentru trecerea la euro Nicușor Dan a declarat la începutul lunii august că există un acord politic pentru ca România să treacă la euro și că viitorul Guvern ar urma să pregătească o foaie de parcurs pentru acest obiectiv. Președintele a spus că aderarea la zona euro trebuie să fie o prioritate, chiar dacă este un proces de durată. În același timp, el a subliniat că România trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice, iar pregătirea pentru acest pas trebuie începută din timp. Ulterior, președintele a revenit asupra subiectului și a precizat că trecerea la euro este un proces de durată, care trebuie însă prioritizat.
Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Petrișor Peiu: De ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?
Liderul senatorilor AUR ridică în discuție un subiect „fierbinte” din activitatea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe social media, Petrișor Peiu se întreabă „de ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?”. Risipirea banului public reprezintă tema centrală a discuțiilor din jurul politicii românești de ani de zile. Peiu, întrebări pentru Curtea de Conturi În context, Petrișor Peiu arată că bugetul Ministerului Mediului a fost „secat” din ordinul Dianei Buzoianu printr-o manevră simplă, împământenită în politica dâmbovițeană. Se plătesc sume importante pe tot felul de așa-zise studii de specialitate, deși aparatul de stat dispune de angajați care fix cu asta se ocupă. Loading … Iată ce scrie pe Facebook Petrișor Peiu: „Risipirea banilor publici și politizarea cheltuielilor publice de către Guvernul Bolojan poate fi ușor exemplificată. Punem pariu, pe baze statistice, că nimeni de la Curtea de Conturi nu ar avea curaj sa verifice așa ceva? Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici. Angajații ministerului sunt, se presupune, mult mai calificați decât niște firme private să scrie o strategie guvernamentală, mai ales că ei sunt sursa tuturor datelor pe care se bazează strategia respectivă. Ei bine, strategia plătită de minister din bani publici a fost depusă ca proiect de lege de către deputatul Diana Buzoianu, care este și ministrul interimar al Mediului. Asta în ciuda faptului ca deputatul respectiv beneficiază de o sumă de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar, sumă din care deputații își pot plăti consilieri sau pot cumpăra servicii de consultanță. Iată doua întrebări pentru guvernul Bolojan și pentru Curtea de Conturi privind moralitatea, oportunitatea și legalitatea unor cheltuieli din bani publici: De ce plătesc ministerele contracte unor firme private pentru a elabora documente care reprezintă îndatorire de serviciu a unor salariati din aceste ministere?; Este legal ca un deputat să își însușească un document pentru care statul a plătit bani pentru a avea altă destinație?”. Biodiversitatea, grijă primordială pentru Diana Buzoianu Diana Buzoianu nu a vorbit deloc despre banii plecați din Ministerul Mediului pe tot felul de studii și strategii despre biodiversitate. Fără să dea explicații pe această temă, deputatul USR, care este și ministru interimar, a atacat PSD și AUR, acuzând reprezentanții celor două partide că promovează „propaganda” și, atenție!, pun în opoziție protejarea parcurilor naționale cu investițiile strategice. Într-o postare publicată pe Facebook, Diana Buzoianu scrie că strategia biodiversității este marcată de „un populism grețos”. „Ăștia sunt «gândacii» și «greierii» care pun țara în pericol după mintea zamfirilor, grindenilor și simionilor. Zilele astea se dezbate în Parlament, într-un populism grețos, strategia privind biodiversitatea. Mai jos aveți poze din cele 13 parcuri naționale din România. Comori naționale pentru care strămoșii noștri au luptat. Imaginați-vă câți bani au dat și lobby au făcut zamfirii, grindenii și simionii din PSD și AUR în ultimii ani de zile ca să ne facă să credem că e împotriva intereselor naționale să lupți ca aceste parcuri să rămână și generațiilor viitoare (…) Patrioți de carton”, a scris Diana Buzoianu.
Economistul AUR critică modul în care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar: O imagine bună a efortului. Numai că diavolul se ascunde în detalii
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține într-o postare pe rețelele sociale că reducerea deficitului bugetar din primele șase luni ale anului este rezultatul majorării taxelor și al diminuării investițiilor publice, nu al unei reforme reale a cheltuielilor statului. Petrișor Peiu acuză Guvernul că majorează taxele pentru a putea susține un ritm ridicat al împrumuturilor, în timp ce păstrează risipa din cheltuielile publice. Economistul AUR acuză și Comisia Europeană că sprijină această politică prin transformarea unor împrumuturi în fonduri nerambursabile. Loading … Petrișor Peiu: „Diavolul se ascunde în detalii” Liderul senatorilor AUR susține că deși datele privind deficitul bugetar arată o evoluție favorabilă, cifrele trebuie analizate în detaliu pentru a identifica sursele reale ale acestei reduceri. Potrivit acestuia, deficitul a scăzut cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, pe fondul unei creșteri cu 32 de miliarde de lei a veniturilor bugetare și cu doar 3,3 miliarde de lei a cheltuielilor. „La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei. Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii”. De unde vin încasările suplimentare la buget Economistul AUR susține că cea mai mare parte a creșterii veniturilor provine din majorarea încasărilor din TVA. Potrivit acestuia, alte 7,4 miliarde de lei provin din contribuții. „De unde vine creșterea veniturilor? – 15 miliarde de lei în plus de la TVA ( efectul inflației, de aproape 11% cumulat cu creșterea cu 10% a cotelor de TVA) – 7,4 miliarde de lei în plus de la contribuții (inflația din salarii plus desființarea scutirilor de la plata CASS – o creștere de doar 7,1% care indică faptul că salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile)”. Petrișor Peiu mai indică 6,8 miliarde de lei provenite din decizia de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile. De asemenea, acesta mai arată că 1,7 miliarde de lei provin din impozitul pe profit, iar 3,4 miliarde de lei din impozitul pe dividende. – 6,8 miliarde de lei în plus din decizia politică de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile – creșteri mici de 1,7 miliarde de lei din impozitul pe profit (efectul reducerii pragului de microîntreprindere) și de 3,4 miliarde de lei (efectul dublării impozitului pe dividende). Reducerea investițiilor și a salariilor bugetarilor Pe partea de cheltuieli, Petrișor Peiu susține că reducerea deficitului bugetar are legătură cu diminuarea investițiilor publice și a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Potrivit acestuia, cheltuielile de capital au scăzut cu 6,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse cu 3,3 miliarde de lei. Pe de altă parte, economistul AUR arată că anumite categorii de cheltuieli au crescut în primele șase luni ale anului. „Au crescut în schimb cheltuielile cu banii nerambursabili din PNRR (+8,2 miliarde de lei), cu dobânzile la datoria publică (+4,15 miliarde de lei) și cu bunurile și serviciile (+3,9 miliarde de lei)”. „Reducerea deficitului vine din două mari surse” Petrișor Peiu atrage atenția că evoluția execuției bugetare arată că reducerea deficitului are la bază majorarea taxelor și diminuarea investițiilor. Acesta susține că majorarea taxelor a afectat veniturile reale ale populației, în timp ce pensiile au rămas înghețate, iar profiturile companiilor au scăzut în termeni reali. „Reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile. Decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile , iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)”, susține Peiu. De asemenea, liderul AUR critică decizia de a introduce plata CASS pentru veterani, foști deținuți politici și mame cu copii mici, pe care o consideră lipsită de justificare prin prisma impactului redus asupra bugetului. Economistul acuză și măsura privind creșterea normelor didactice cu 11%, despre care afirmă că a dus la scăderea veniturilor profesorilor, fără să aducă economii semnificative la buget. „Decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor. Asemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul”.
Petrișor Peiu pune condiții PSD. De ce nu are AUR încredere în social-democrați când vine vorba de formarea unei majorități
Petrișor Peiu susține că AUR nu poate avea încredere în PSD și a condiționat votul partidului pentru formarea unei majorități. Prima cerință invocată de membrii AUR este ca partidul să facă parte din Guvern, iar a doua este ca programul AUR să fie tratat cu seriozitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care sunt condițiile AUR pentru a fi parte dintr-o majoritate parlamentară? Invitat la Marius Tucă Show, Petrișor Peiu a menționat cele 2 condiții ca partidul AUR să susțină un Guvern PSD. Primul punct decis de AUR este că nu va susține niciodată un guvern din care nu face parte. Al doilea punct, afirmă politicianul, este ca programul AUR să fie respectat și tratat cu seriozitate. „Există două puncte importante aici pe care noi le-am decis. Nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte. Vom susține un guvern care ia în serios programul nostru de ieșire din criză și garanția lor, în serios, este funcția de prim-ministru. Nu se va face un guvern fără a avea la bază o soluție de ieșire din criză. Nu vom face vreo înțelegere cu PSD fără a avea înainte o înțelegere.”, a explicat politicianul. Președintele AUR, George Simion, a declarat la emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, că formațiunea pe care o conduce solicită șefia Senatului ca primă condiție pentru o guvernare cu PSD. Politicianul a afirmat că înțelegerea cu PSD a fost doar pentru a redacta și vota moțiunea de cenzură. Acesta a susținut că nu a existat niciun fel de plan pentru a continua alianța cu social-democrații. Petrișor Peiu s-a întrebat retoric cum ar putea să aibă încredere în PSD atâta timp cât social-democrații anunță peste tot că nu vor negocia cu AUR. „În primul rând, noi am avut o înțelegere cu PSD doar să redactăm și să votăm împreună o moțiune. Nu a fost niciun fel de discuție pe niciun fel de continuare. În al doilea rând, cum ne putem înțelege cu PSD, dacă PSD spune peste tot că nu negociază cu noi, că nu vrea să facă un guvern cu noi? Noi am avut o înțelegere pentru moțiunea de cenzură.”, a menționat liderul senatorilor AUR. În urmă cu 69 de zile, PSD și AUR au făcut o alianță pentru a demite Guvernul Bolojan. Imediat după căderea Guvernului Bolojan, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a anunțat că nu va continua o alianță cu AUR pentru învestirea unui nou guvern.