Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an. Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
AUR, mesaj categoric despre trecerea la euro: Exclus în următorii 4-5 ani!
Petrișor Peiu a explicat că România ar trebui mai întâi să îndeplinească criteriile necesare, iar abia apoi să înceapă o dezbatere serioasă privind trecerea la moneda euro. „AUR crede că nu este momentul potrivit să avem această discuție, pentru că nu îndeplinim niciuna din condiții. Dacă am îndeplinit condițiile, ar trebui să avem o dezbatere serioasă”, a declarat Peiu la Digi24. Criteriile pentru euro, indicator al sănătății financiare a statului Senatorul AUR a spus că aceste criterii sunt importante în primul rând pentru sănătatea financiară a statului, nu doar pentru trecerea la moneda unică. „Criteriile alea de trecere la euro sunt criterii de sănătate financiară, nu neapărat de trecere la euro. Adică eu trebuie să am în vedere acele criterii, nu pentru că ele mă duc în zona monedei unice, ci pentru că pe aia e sănătatea financiară a unui guvern, a unei administrații”, a spus Peiu. Peiu: Discuția despre euro, abia după 4-5 ani Întrebat dacă AUR susține trecerea la euro, Peiu a răspuns: „Eu personal nu susțin trecerea la euro acum. Cred că după 4-5 ani în care am atinge acele condiții, am putea să avem o discuție”. Potrivit lui Peiu, trecerea la euro este exclusă în acest moment. Nicușor Dan: există acord politic pentru trecerea la euro Nicușor Dan a declarat la începutul lunii august că există un acord politic pentru ca România să treacă la euro și că viitorul Guvern ar urma să pregătească o foaie de parcurs pentru acest obiectiv. Președintele a spus că aderarea la zona euro trebuie să fie o prioritate, chiar dacă este un proces de durată. În același timp, el a subliniat că România trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice, iar pregătirea pentru acest pas trebuie începută din timp. Ulterior, președintele a revenit asupra subiectului și a precizat că trecerea la euro este un proces de durată, care trebuie însă prioritizat.
Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Petrișor Peiu: De ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?
Liderul senatorilor AUR ridică în discuție un subiect „fierbinte” din activitatea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe social media, Petrișor Peiu se întreabă „de ce plătesc ministerele contracte firmelor private pentru a elabora strategii care reprezintă îndatorirea angajaților din minister?”. Risipirea banului public reprezintă tema centrală a discuțiilor din jurul politicii românești de ani de zile. Peiu, întrebări pentru Curtea de Conturi În context, Petrișor Peiu arată că bugetul Ministerului Mediului a fost „secat” din ordinul Dianei Buzoianu printr-o manevră simplă, împământenită în politica dâmbovițeană. Se plătesc sume importante pe tot felul de așa-zise studii de specialitate, deși aparatul de stat dispune de angajați care fix cu asta se ocupă. Loading … Iată ce scrie pe Facebook Petrișor Peiu: „Risipirea banilor publici și politizarea cheltuielilor publice de către Guvernul Bolojan poate fi ușor exemplificată. Punem pariu, pe baze statistice, că nimeni de la Curtea de Conturi nu ar avea curaj sa verifice așa ceva? Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici. Angajații ministerului sunt, se presupune, mult mai calificați decât niște firme private să scrie o strategie guvernamentală, mai ales că ei sunt sursa tuturor datelor pe care se bazează strategia respectivă. Ei bine, strategia plătită de minister din bani publici a fost depusă ca proiect de lege de către deputatul Diana Buzoianu, care este și ministrul interimar al Mediului. Asta în ciuda faptului ca deputatul respectiv beneficiază de o sumă de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar, sumă din care deputații își pot plăti consilieri sau pot cumpăra servicii de consultanță. Iată doua întrebări pentru guvernul Bolojan și pentru Curtea de Conturi privind moralitatea, oportunitatea și legalitatea unor cheltuieli din bani publici: De ce plătesc ministerele contracte unor firme private pentru a elabora documente care reprezintă îndatorire de serviciu a unor salariati din aceste ministere?; Este legal ca un deputat să își însușească un document pentru care statul a plătit bani pentru a avea altă destinație?”. Biodiversitatea, grijă primordială pentru Diana Buzoianu Diana Buzoianu nu a vorbit deloc despre banii plecați din Ministerul Mediului pe tot felul de studii și strategii despre biodiversitate. Fără să dea explicații pe această temă, deputatul USR, care este și ministru interimar, a atacat PSD și AUR, acuzând reprezentanții celor două partide că promovează „propaganda” și, atenție!, pun în opoziție protejarea parcurilor naționale cu investițiile strategice. Într-o postare publicată pe Facebook, Diana Buzoianu scrie că strategia biodiversității este marcată de „un populism grețos”. „Ăștia sunt «gândacii» și «greierii» care pun țara în pericol după mintea zamfirilor, grindenilor și simionilor. Zilele astea se dezbate în Parlament, într-un populism grețos, strategia privind biodiversitatea. Mai jos aveți poze din cele 13 parcuri naționale din România. Comori naționale pentru care strămoșii noștri au luptat. Imaginați-vă câți bani au dat și lobby au făcut zamfirii, grindenii și simionii din PSD și AUR în ultimii ani de zile ca să ne facă să credem că e împotriva intereselor naționale să lupți ca aceste parcuri să rămână și generațiilor viitoare (…) Patrioți de carton”, a scris Diana Buzoianu.
Economistul AUR critică modul în care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar: O imagine bună a efortului. Numai că diavolul se ascunde în detalii
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține într-o postare pe rețelele sociale că reducerea deficitului bugetar din primele șase luni ale anului este rezultatul majorării taxelor și al diminuării investițiilor publice, nu al unei reforme reale a cheltuielilor statului. Petrișor Peiu acuză Guvernul că majorează taxele pentru a putea susține un ritm ridicat al împrumuturilor, în timp ce păstrează risipa din cheltuielile publice. Economistul AUR acuză și Comisia Europeană că sprijină această politică prin transformarea unor împrumuturi în fonduri nerambursabile. Loading … Petrișor Peiu: „Diavolul se ascunde în detalii” Liderul senatorilor AUR susține că deși datele privind deficitul bugetar arată o evoluție favorabilă, cifrele trebuie analizate în detaliu pentru a identifica sursele reale ale acestei reduceri. Potrivit acestuia, deficitul a scăzut cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, pe fondul unei creșteri cu 32 de miliarde de lei a veniturilor bugetare și cu doar 3,3 miliarde de lei a cheltuielilor. „La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei. Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii”. De unde vin încasările suplimentare la buget Economistul AUR susține că cea mai mare parte a creșterii veniturilor provine din majorarea încasărilor din TVA. Potrivit acestuia, alte 7,4 miliarde de lei provin din contribuții. „De unde vine creșterea veniturilor? – 15 miliarde de lei în plus de la TVA ( efectul inflației, de aproape 11% cumulat cu creșterea cu 10% a cotelor de TVA) – 7,4 miliarde de lei în plus de la contribuții (inflația din salarii plus desființarea scutirilor de la plata CASS – o creștere de doar 7,1% care indică faptul că salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile)”. Petrișor Peiu mai indică 6,8 miliarde de lei provenite din decizia de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile. De asemenea, acesta mai arată că 1,7 miliarde de lei provin din impozitul pe profit, iar 3,4 miliarde de lei din impozitul pe dividende. – 6,8 miliarde de lei în plus din decizia politică de a transforma împrumuturile PNRR în sume nerambursabile – creșteri mici de 1,7 miliarde de lei din impozitul pe profit (efectul reducerii pragului de microîntreprindere) și de 3,4 miliarde de lei (efectul dublării impozitului pe dividende). Reducerea investițiilor și a salariilor bugetarilor Pe partea de cheltuieli, Petrișor Peiu susține că reducerea deficitului bugetar are legătură cu diminuarea investițiilor publice și a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Potrivit acestuia, cheltuielile de capital au scăzut cu 6,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost reduse cu 3,3 miliarde de lei. Pe de altă parte, economistul AUR arată că anumite categorii de cheltuieli au crescut în primele șase luni ale anului. „Au crescut în schimb cheltuielile cu banii nerambursabili din PNRR (+8,2 miliarde de lei), cu dobânzile la datoria publică (+4,15 miliarde de lei) și cu bunurile și serviciile (+3,9 miliarde de lei)”. „Reducerea deficitului vine din două mari surse” Petrișor Peiu atrage atenția că evoluția execuției bugetare arată că reducerea deficitului are la bază majorarea taxelor și diminuarea investițiilor. Acesta susține că majorarea taxelor a afectat veniturile reale ale populației, în timp ce pensiile au rămas înghețate, iar profiturile companiilor au scăzut în termeni reali. „Reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile. Decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile , iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)”, susține Peiu. De asemenea, liderul AUR critică decizia de a introduce plata CASS pentru veterani, foști deținuți politici și mame cu copii mici, pe care o consideră lipsită de justificare prin prisma impactului redus asupra bugetului. Economistul acuză și măsura privind creșterea normelor didactice cu 11%, despre care afirmă că a dus la scăderea veniturilor profesorilor, fără să aducă economii semnificative la buget. „Decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor. Asemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul”.
Petrișor Peiu pune condiții PSD. De ce nu are AUR încredere în social-democrați când vine vorba de formarea unei majorități
Petrișor Peiu susține că AUR nu poate avea încredere în PSD și a condiționat votul partidului pentru formarea unei majorități. Prima cerință invocată de membrii AUR este ca partidul să facă parte din Guvern, iar a doua este ca programul AUR să fie tratat cu seriozitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care sunt condițiile AUR pentru a fi parte dintr-o majoritate parlamentară? Invitat la Marius Tucă Show, Petrișor Peiu a menționat cele 2 condiții ca partidul AUR să susțină un Guvern PSD. Primul punct decis de AUR este că nu va susține niciodată un guvern din care nu face parte. Al doilea punct, afirmă politicianul, este ca programul AUR să fie respectat și tratat cu seriozitate. „Există două puncte importante aici pe care noi le-am decis. Nu vom susține niciodată un guvern din care nu facem parte. Vom susține un guvern care ia în serios programul nostru de ieșire din criză și garanția lor, în serios, este funcția de prim-ministru. Nu se va face un guvern fără a avea la bază o soluție de ieșire din criză. Nu vom face vreo înțelegere cu PSD fără a avea înainte o înțelegere.”, a explicat politicianul. Președintele AUR, George Simion, a declarat la emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, că formațiunea pe care o conduce solicită șefia Senatului ca primă condiție pentru o guvernare cu PSD. Politicianul a afirmat că înțelegerea cu PSD a fost doar pentru a redacta și vota moțiunea de cenzură. Acesta a susținut că nu a existat niciun fel de plan pentru a continua alianța cu social-democrații. Petrișor Peiu s-a întrebat retoric cum ar putea să aibă încredere în PSD atâta timp cât social-democrații anunță peste tot că nu vor negocia cu AUR. „În primul rând, noi am avut o înțelegere cu PSD doar să redactăm și să votăm împreună o moțiune. Nu a fost niciun fel de discuție pe niciun fel de continuare. În al doilea rând, cum ne putem înțelege cu PSD, dacă PSD spune peste tot că nu negociază cu noi, că nu vrea să facă un guvern cu noi? Noi am avut o înțelegere pentru moțiunea de cenzură.”, a menționat liderul senatorilor AUR. În urmă cu 69 de zile, PSD și AUR au făcut o alianță pentru a demite Guvernul Bolojan. Imediat după căderea Guvernului Bolojan, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a anunțat că nu va continua o alianță cu AUR pentru învestirea unui nou guvern.
Petrișor Peiu, convins că AUR va câștiga alegerile parlamentare. Planul pe care îl fac suveraniștii lui George Simion
Petrișor Peiu dezvăluie, pe social media, ce trebuie să facă AUR pentru a prelua puterea în România. Liderul senatorilor din partidul lui George Simion este convins că suveraniștii vor câștiga viitoarele alegeri parlamentare. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, AUR trebuie să fie atent la jocurile făcute de partidele pro-europene. Loading … Peiu: „Democrația se bazează pe două reguli clare” Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu explică faptul că „democrația se bazează pe două reguli clare”. Iată care sunt acelea: „1. Parlamentul se compune din două părți – puterea ( care este majoritară) și opoziția ( minoritatea parlamentară); 2. După fiecare rând de alegeri poate avea loc alternanța la putere, atunci când fosta majoritate devine minoritate în parlament”. În opinia senatorului AUR, „situația din România de după alegerile din 2024 este cât se poate de clară: puterea este majoritatea PSD-PNL-UDMR-USR, iar opoziția este AUR. Cele patru partide de la putere au câștigat împreună alegerile cu un program cu un singur punct: guvernare fără AUR”. Mai departe, Peiu arată că, după câștigarea alegerilor, cele patru partide pro-europene „au guvernat prost țara și au produs o criză economică. Proasta guvernare duce, inevitabil, la pierderea alegerilor. După câștigarea viitoarelor alegeri, va avea loc alternanța la putere și la guvernare va veni AUR”. Ce manevră pregătește AUR „Suntem acum în punctul în care toată lumea a înțeles asta și grupul guvernamental ar vrea să păcălească democrația și să evite întrarea în opoziție. Motiv pentru care încearcă să se dividă artificial într-o putere și o falsă opoziție pentru a crea apoi iluzia unei «alternanțe». AUR nu trebuie să permită acest joc anti-democratic și să îi silească pe PSD, PNL, UDMR și USR să guverneze împreună și sa meargă din această postură la alegeri. Numai astfel, după următoarele alegeri, se va produce alternanța la putere și AUR va forma viitorul guvern. Orice altă decizie va reduce rolul și profilul AUR și va permite rămânerea la guvernare a actualei coaliții, iar PSD, PNL, UDMR și USR vor scăpa de răspundere pentru criză economică pe care au produs-o prin proastă guvernare”. În concluzie, crede Petrișor Peiu, „AUR poate păstra democrația în țară doar ținându-se departe de jocurile perverse dintre partidele PSD, PNL, UDMR și USR. Aceste patru partide au guvernat împreună, trebuie să împartă împreună răspunderea pentru criză și pentru proastă guvernare!”. „Nu vom cădea în capcană!”, mai promite liderul senatorilor AUR.
Economistul AUR compară profiturile declarate ale multinaționalelor și ale companiilor românești
Petrișor Peiu, economistul AUR, a lansat un atac dur la adresa Guvernului Bolojan și a marilor multinaționale, după decizia de a desființa impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Oficialul susține că eliminarea acestei taxe reprezintă «o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”» și oferă o serie de comparații între profiturile uriașe raportate de firmele românești și marjele prea mici ale giganților străini din aceleași sectoare. Liderul senatorilor AUR explică, într-o postare pe Facebook, că IMCA a fost introdus ca un mecanism de protecție pentru combaterea practicilor prin care corporațiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro își diminuau artificial bazele de impozitare. Petrișor Peiu arată că un impozit de 1% pe cifra de afaceri echivlaează cu impozitul pe profit standard de 16%, calculat pentru o rată a profitului de 6%. Astfel, orice multinațională care raporta o profitabilitate sub pragul de 6% ajungea să plătească către statul român o sumă mai mică prin impozitul pe profit decât prin IMCA. „Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a apărut pentru a combate „optimizarea” profiturilor de către companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dacă acel impozit era de 1% din cifra de afaceri , era echivalentul unui impozit de profit de 16% plătit pentru un profit corespunzător unei rate a profitului de 6%. Cu alte cuvinte, oricine declară un profit mai mic de 6% din cifra de afaceri, practic prin impozitul pe profit va plăti către stat o sumă mai mică decât IMCA”, a scris Petrișor Peiu. Peiu arată discrepanța uriașă dintre companiile românești și multinaționale Pentru a-și susține argumentele, economistul a comparat ratele de profit raportate de mai multe companii în bilanțurile aferente anului 2025. Printre exemplele prezentate de Petrișor Peiu se numără Romgaz, care ar fi raportat un profit de 41% din cifra de afaceri, comparativ cu aproximativ 10% în cazul OMW Petrom. De asemenea, Dedeman a avut o rată a profitului de aproximativ 12%, în timp ce Lidl și Kaufland au avut 5% respectiv 4%. Petrișor Peiu / Foto – Mediafax „Iată doar câteva cifre greu credibile, care alimentează ideea că sunt multinaționale care își optimizează profiturile, adică trimit sub formă de plăți pentru servicii profiturile către firmele mamă: – firma românească Romgaz declară un profit de 41% din cifra de afaceri, în vreme ce firma austriacă OMV, din aceeași industrie, declară un profit de doar 10% din cifra de afaceri (pe 2025)! – magazinele românești Dedeman declară un profit de 12%, iar magazinele germane Lidl și Kaufland declară profituri de 5%, respectiv 4%! – Francezii de la Renault și turcii de la Ford Otosan declară profituri de doar 2% din cifra de afaceri! – lanțurile de benzinării OMV, respectiv Mol declară profituri de doar 2%, respectiv 3% din cifra de afaceri! – constructorul Tehnostrade declară un profit de 10%, în vreme ce constructorii Spedition UMB și SA&PE, în aceeași industrie, declară profituri de 5%, respectiv 6%!”. „Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație” În finalul postării, Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cfira de afaceri este echivlanetă cu acordarea permisiunii liberale de a transfera profiturile către țările de origine sub forma unor plăți fictive pentru servicii către firmele-mamă. „Concluzia: desființarea impozitului minim pe cifra de afaceri IMCA este, practic, o invitație la o joacă cu profiturile care va alimenta teoria „optimizărilor”. Cineva de la ANAF ar trebui să ofere public o explicație pentru cifrele de mai sus, care exprimă asimetrii greu de justificat”. În opinia acestuia, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar trebui să ofere explicații publice cu privire la aceste situații și ridică mai multe întrebări legate de diferențele dintre profiturile raportate de companii care activează în aceleași sectoare economice.
Petrișor Peiu comentează întâlnirea dintre George Simion și Veștea. A știut Nicușor Dan?
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a vorbit critic la adresa lui Adrian Veștea, punând la îndoială profilul de lider al acestuia, cât și pregătirea și capacitatea pentru ocuparea funcției de prim-ministru. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Petrișor Peiu susține că Adrian Veștea nu ar fi un om politic bine văzut și îi contestă acestuia pregătirea intelectuală, dar și abilitățile de comunicare. Peiu vorbește și despre competențele lingvistice care par să-i lipsească lui Adrian Veștea. El subliniază că un demnitar trebuie să se exprime coerent, indiferent de limba pe care o vorbește. „În zona politică de unde vine domnul Veștea, nu e neapărat foarte ridicat. Iarăși luăm pe cineva care are vulnerabilități legate de studii, să zicem. Vulnerabilități legate de limba română vorbită. Totuși, înțeleg că nu știu cum vorbește dânsul engleză sau franceză. Poate săracul a studiat rusă la școală. Ideea este că față de proprii tăi concetățeni poți să vorbești românește. Și oricum, când reprezinți statul la întâlniri protocolare, poți să vorbești românește și să ceri translator. Dar să vorbești cursiv, să exprimi idei.” De asemenea, liderul senatorilor AUR crede că Adrian Veștea l-a consultat pe președintele Nicușor Dan. Acest lucru s-ar fi întâmplat înainte de a merge la sediul AUR pentru a negocia cu George Simion. „Sigur că da. Nu știu, asta trebuie întrebat Nicuşor Dan. Când n-am informații, gândesc logic. Atunci când președintele desemnează doar din voința sa personală un nume dintr-un partid care nu și-a dat acordul, nu e normal ca acel nume să reprezinte voința președintelui.”