Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului
Potrivit Oil Terminal, Petrotel nu a mai primit țiței rusesc din 5 decembrie 2022. De la acea dată, rafinăria a utilizat exclusiv petrol din surse conforme cu reglementările Uniunii Europene. Aceste ajustări vin în urma sancțiunilor impuse de UE după invadarea Ucrainei. În același timp, repornirea rafinăriei, care se află în prezent în curs de întreținere tehnică, a fost amânată cu două săptămâni, de la sfârșitul lunii noiembrie până la 15 decembrie. Această dată revizuită se aliniază termenului limită stabilit de administrația SUA pentru ca Lukoil să-și vândă activele non-ruse unui cumpărător sancționat de Washington. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din SUA a stabilit data de 13 decembrie ca termen limită universal pentru toate entitățile Lukoil care operează în afara Federației Ruse. Până la această dată, companiile au permisiunea de a-și continua activitatea normală, inclusiv plățile, investițiile și întreținerea instalațiilor. Principala restricție se referă la plățile către entitățile sancționate, care trebuie depuse în conturi blocate. Interes major pentru Lukoil În momentul de faţă sunt trei companii care şi-au manifestat intenţia de a achiziţiona activele Lukoil în România, atât rafinăria cât şi reţelele de benzinării, care poartă negocieri direct cu concernul, încă de acum câteva săptămâni. Am fost notificaţi, suntem în legătură cu ei şi urmează să se parafeze această tranzacţie între două companii private, în care este evident că interesul nostru e ca această tranzacţie să fie făcută cât mai rapid, a anunțat Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Există atât din România, cât și din Statele Unite și alte state membre ale Uniunii Europene, a precizat el. Bloomberg a raportat că Lukoil caută un singur cumpărător pentru întregul său portofoliu de active internaționale, o tranzacție care ar include Petrotel Ploiești și rețeaua sa de peste 300 de stații de service din România. Fondul american Carlyle, acționar majoritar al BSOG, este, potrivit unor surse, unul dintre principalii concurenți, activele din amonte și din aval putând fi redistribuite către companii precum Chevron, Exxon sau ADNOC.
Gigantul american Carlyle este interesat de activele Lukoil. Compania este prezentă și pe piața din România
Firma americană cu capital privat, Carlyle, care este deja prezentă pe piața din România, explorează posibilitatea de a cumpăra activele gigantului rus Lukoil din străinătate, au anunțat surse familiarizate cu situația pentru Reuters. Compania încearcă să solicite o licență de cumpărare din partea Trezoreriei SUA, care să îi permită să achiziționeze activele Lukoil, înainte de a începe o analiză asupra perspectivei tranzacției. Gunvor, precedentul doritor, a renunțat să mai cumpere activele Lukoil după ce Trezoreria Statelor Unite a declarat că va bloca orice tranzacție, deoarece compania este „o marionetă” a Kremlinului, potrivit declarațiilor acestora. „Carlyle este mai potrivită pentru a obține aprobarea SUA”, a declarat Adi Imsirovic, directorul firmei de consultanță Surrey Clean Energy și fost șef al tranzacțiilor cu petrol la divizia comercială Gazprom din Rusia. Lukoil a cerut o prelungire, după ce Trezoreria SUA a stabilit un termen limită de 21 noiembrie, după care tranzacțiile cu compania rusă vor fi interzise. Eforturile unor țări de a naționaliza unele active au adăugat complexitate unei potențiale tranzacții, a declarat Aditya Ravi, șeful departamentului de cercetare de la Rystad Energy. Timp de decenii, Lukoil a fost cea mai activă companie petrolieră majoră a Rusiei în străinătate și a ajutat Moscova să proiecteze putere economică non-tehnică peste hotare. Compania rusească deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria și stații de alimentare cu amănuntul în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Carlyle, cel mai mare jucător din zona de pivate equity la nivel global, deține în România compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagă. Recomandările autorului:
Turcia cumpără mai puțin petrol rusesc, pe fondul noilor sancțiuni occidentale impuse Moscovei
Turcia este un cumpărător important de țiței rusesc, alături de China și India. Rafinăriile din Turcia urmează acum pași similari celor din India, ca urmare a măsurilor impuse de SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie pentru a restricționa vânzările de petrol rusesc care finanțează războiul din Ucraina, informează Reuters. SOCAR reduce achizițiile de țiței rusesc Rafinăria SOCAR Turkey Aegean Refinery (STAR), deținută de compania azeră SOCAR, a cumpărat recent patru transporturi maritime de țiței din Irak, Kazahstan și alți producători non-ruși, pentru livrare în decembrie. Volumul acestor livrări, estimat la 77.000–129.000 de barili pe zi, arată o scădere semnificativă a dependenței de petrolul rusesc. În septembrie și octombrie, aproape tot țițeiul procesat de STAR, circa 210.000 barili pe zi, provenea din Rusia, potrivit datelor Kpler. Tupras ar putea elimina complet petrolul rusesc dintr-una dintre rafinării Cealaltă mare companie turcă de rafinare, Tupras, crește achizițiile de țiței non-rusesc, precum cele irakiene, și ar putea renunța complet la importurile din Rusia pentru una dintre rafinăriile sale, pentru a continua exporturile către Europa fără a încălca sancțiunile UE. Tupras, care deține două rafinării majore în Turcia, va continua însă să proceseze petrol rusesc la cealaltă unitate, potrivit surselor Reuters. Tupras și-a diversificat deja sursele de aprovizionare cu țiței în acest an, cumpărând primul său transport din Brazilia și așteptând în prezent al doilea transport de petrol angolez, care urmează să sosească la începutul lunii noiembrie.
Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei
Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026. Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”. Reamintim că în noiembrie, Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei
Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești
Măsură luată de Trump care a determinat creșterea cu 5% a prețurilor globale ale petrolului. Sancțiunile americane au determinat marile companii petroliere de stat chineze să suspende achizițiile de petrol rusesc pe termen scurt, au declarat surse comerciale pentru Reuters. Rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare, sunt pregătite să reducă drastic importurile de țiței, potrivit surselor din industrie. Sancțiunile vizează giganții petrolieri Rosneft și Lukoil, care împreună reprezintă peste 5% din producția mondială de petrol, și marchează o schimbare radicală de poziție din partea lui Trump, care săptămâna trecută a declarat că el și Putin vor organiza în curând un summit la Budapesta pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina. Deși impactul financiar asupra Rusiei poate fi limitat pe termen scurt, această măsură este un semnal puternic al intenției lui Trump de a strânge finanțele Rusiei și de a forța Kremlinul să încheie un acord de pace în invazia sa pe scară largă a Ucrainei, care durează de trei ani și jumătate. Putin a ridiculizat sancțiunile ca fiind un act neprietenos, afirmând că acestea nu vor afecta în mod semnificativ economia rusă și a subliniat importanța Rusiei pentru piața globală. El a avertizat că o scădere bruscă a ofertei ar duce la creșterea prețurilor și ar fi incomodă pentru țări precum Statele Unite. „Aceasta este, desigur, o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, a declarat Putin. „Dar nicio țară care se respectă și niciun popor care se respectă nu ia vreodată decizii sub presiune”. În contextul în care Ucraina a solicitat aliaților americani și europeni rachete cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta la schimbarea cursului războiului, Putin a avertizat, de asemenea, că răspunsul Moscovei la atacurile în adâncul teritoriului rus va fi „foarte serios, dacă nu chiar copleșitor”.
După India, și companiile petroliere de stat chineze suspendă importul de petrol rusesc din cauza temerilor legate de sancțiunile lui Trump
Potrivit mai multor surse comerciale, companiile petroliere de stat chineze au suspendat achiziția de petrol rusesc, chiar după ce India a redus masiv importurile de petrol în urma sancțiunilor lui Trump. Pe 23 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că SUA vor impune sancțiuni asupra a două mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, pentru a presa Kremlinul să înceteze operațiunile militare din Ucraina. Importatorii de top ar putea căuta alternative la petrolul rusesc. Sunt așteptate creșteri de prețuri la nivel global Reuters scrie că scăderea cererii de petrol rusesc ar putea reduce veniturile Moscovei, iar importatorii de top ar urma să caute alternative, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale. China a importat 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi. Petrolul rusesc era transportat pe mare și achiziționat de rafinării independente, inclusiv de operatori mici. După sancțiunile lui Trump asupra Rosneft și Lukoil, companiile petroliere naționale chineze PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil nu vor mai tranzacționa petrolul rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt. Trump a sancționat dur Rusia cu scopul de a-l readuce pe Putin la masa negocierilor Pe durata vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, Trump a dezvăluit la conferința de presă din Biroul Oval că a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin care urma să aibă loc la summitul de la Budapesta. „Mi-am anulat întâlnirea cu Putin pentru că am simțit că nu există un rezultat posibil Trump: Am simțit că este momentul potrivit să impunem sancțiuni Rusiei. Nu a fost corect să avem o întâlnire cu Putin, așa că am anulat-o.Putin și Zelenski aspiră la pace și este timpul să punem capăt acestui război”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina
Trump impune sancțiuni Rusiei și anunță oficial anularea întâlniri cu Putin / Trump spune că a simțit că era momentul pentru sancțiuni, menționând că a așteptat mult timp
Administrația Trump a impus miercuri noaptea sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, solicitând Moscovei să accepte un armistițiu imediat în războiul cu Ucraina. Președintele Donald Trump a semnalat de săptămâni întregi că ar putea impune sancțiuni împotriva Rusiei pentru continuarea războiului, dar până miercuri nu a luat măsuri punitive majore. Anunțul a venit în momentul în care Trump a declarat că a „anulat” o întâlnire anticipată cu Putin, deoarece „nu simțea că vor ajunge unde trebuie să ajungă”. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații plăcute, dar apoi nu ajungem nicăieri. Pur și simplu nu ajungem nicăieri”, a spus el. În declarațiile făcute în Biroul Oval, Trump a explicat că „a simțit că era momentul” pentru sancțiuni, menționând că „a așteptat mult timp” pentru a le impune. Cu toate acestea, președintele SUA a declarat că speră „să nu dureze mult”, deoarece războiul se va termina. SUA, pregătită de măsuri suplimentare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri într-un comunicat că „este momentul să se pună capăt uciderilor și să se instaureze un armistițiu imediat”. „Având în vedere refuzul președintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanțează mașina de război a Kremlinului”, a spus el. Bessent a adăugat: „Trezoreria este pregătită să ia măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a sprijini eforturile președintelui Trump de a pune capăt încă unui război. Îi încurajăm pe aliații noștri să ni se alăture și să adere la aceste sancțiuni”. Sancțiunile au lovit Rosneft și Lukoil și alete zeci dintre filialele lor. Regatul Unit a vizat cele două companii petroliere săptămâna trecută, iar Uniunea Europeană a convenit miercuri asupra unui alt pachet de sancțiuni. Ucraina a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei pe măsură ce războiul continuă să facă ravagii. Eforturile diplomatice de a pune capăt războiului au stagnat, iar Rusia a respins ideea înghețării conflictului pentru negocieri – o măsură pe care Ucraina și Europa au declarat că o susțin. Trump a declarat săptămâna trecută că intenționează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta. Cu toate acestea, Trump a declarat miercuri că a „anulat” summitul anticipat, spunând reporterilor: „Pur și simplu nu mi s-a părut corect”, deși a afirmat că se vor întâlni în viitor.
China apără achizițiile de petrol rusesc și critică hărțuirea unilaterală a SUA
Declarațiile au venit după ce președintele Donald Trump a spus miercuri că premierul indian Narendra Modi a promis să înceteze achizițiile de petrol rusesc și că va încerca să determine China să procedeze la fel. Trump a acuzat atât China, cât și India că finanțează războiul din Ucraina prin aceste achiziții și a cerut, de asemenea, aliaților europeni să oprească imediat importurile de petrol din Rusia. India nu a confirmat și nici nu a infirmat schimbarea politicii sale. Întrebat despre intenția lui Trump de a exercita presiuni suplimentare asupra Chinei, Ministerul chinez de Externe a apărat „cooperarea economică, comercială și energetică normală și legitimă cu țările din întreaga lume, inclusiv Rusia”, potrivit AFP. „Acțiunile Statelor Unite reprezintă un exemplu tipic de hărțuire unitară și constrângere economică”, a declarat purtătorul de cuvânt Lin Jian, avertizând că Beijingul va lua „măsuri ferme de contracarare și va apăra cu hotărâre suveranitatea sa”, dacă interesele sale vor fi afectate. Beijing și Moscova sunt parteneri comerciali importanți, iar China nu a condamnat niciodată războiul Rusiei și nu a cerut retragerea trupelor acesteia. Guvernul de la Kiev și statele occidentale acuză de mult timp China că oferă sprijin politic și economic Moscovei. Tot joi, China a criticat noile măsuri americane de extindere a controlului exporturilor și introducerea unor taxe portuare suplimentare pentru navele chinezești, afirmând că acestea au un „impact profund negativ” asupra negocierilor comerciale. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Comerțului, He Yongqian, a declarat că SUA au acționat „fără a ține cont de sinceritatea Chinei în consultări”, cauzând daune grave „intereselor Chinei”. Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a adăugat că stabilitatea relațiilor comerciale China-SUA necesită „eforturi reciproce” și că Beijingul rămâne deschis investițiilor străine.
Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA
Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu. Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să
Polonia cere Uniunii Europene să oprească importurile de petrol rusesc până în 2026
Conducta de petrol Druzhba livrează ţiţei rusesc către Ungaria şi Slovacia, care continuă să cumpere energie din Rusia, după ce alte state membre ale UE au rupt legăturile în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Comisia Europeană va propune accelerarea renunţării la importurile de combustibili fosili din Rusia, a anunţat marţi şefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, după o discuţie cu preşedintele american Donald Trump. Blocul comunitar planificase anterior să pună capăt achiziţiilor de petrol şi gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028. Ministrul polonez a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple cu doi ani mai devreme, mai ales în lumina unor evenimente recente, precum pătrunderea unui dron rusesc pe teritoriul Poloniei săptămâna trecută. „Fac apel să conveniţi asupra unui obiectiv comun de eliminare completă a importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului 2026”, a scris Motyka miniştrilor energiei din statele UE. „O asemenea decizie ar consolida coerenţa acţiunilor noastre, ar stabili un orizont de timp clar şi ar demonstra hotărârea noastră de a deveni independenţi de aprovizionarea cu petrol ce implică riscuri politice şi strategice.” UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc, dar nu şi asupra gazului, din cauza opoziţiei Slovaciei şi Ungariei, care primesc livrări prin conducte ruseşti şi menţin relaţii mai apropiate cu Moscova. Slovacia şi Ungaria şi-au apărat achiziţiile, argumentând că alternativele sunt mai costisitoare, de exemplu taxele de tranzit pentru petrolul transportat prin Croaţia. Ministrul slovac al economiei, Denisa Sakova, a declarat miercuri că a discutat apelul de a opri livrările ruseşti cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, în această săptămână şi a explicat că Slovacia are nevoie de condiţii pentru diversificarea aprovizionării, astfel încât să nu îşi afecteze economia sau industria. „Diversificăm aprovizionarea cu gaze şi dorim să diversificăm şi în viitor. Dar trebuie să ne bazăm pe capacităţile de transport din alte rute”, a spus ea, adăugând că situaţia este aceeaşi şi în privinţa petrolului, ceea ce lasă Slovacia „la mila” altor state. Adjunctul lui Motyka şi principalul responsabil pentru securitatea energetică a Poloniei, Wojciech Wrochna, a afirmat că gazul natural lichefiat din SUA, transportat prin Polonia, ar putea contribui la eliminarea gazului rusesc din Europa. „Am avut ieri o întâlnire foarte bună cu secretarul american pentru energie, Chris Wright. Gazul american care curge spre sud prin Polonia ar putea contribui la eliminarea gazului rusesc”, a declarat Wrochna reporterilor. Compania poloneză Orlen (PKN.WA) a început în această primăvară să livreze gaz american Ucrainei pentru a ajuta Kievul să-şi refacă stocurile înainte de iarnă. Slovacia rămâne dependentă de importurile ruseşti şi nu a folosit conexiunea de gaze cu Polonia pentru a-şi asigura surse alternative.