Atacul asupra centralei nucleare de la Barakah a provocat haos pe burse. Prețul petrolului a luat-o razna luni dimineață, 18 mai
Singura centrală nucleară a Emiratelor Arabe Unite a fost atacată duminică de o dronă. Incidentul este considerat unul extrem de periculos de întreaga comunitate din Golful Perisc, cu implicații la nivel global. Luni dimineață, prețul petrolului a luat-o razna, remarcă Mediafax. La câteva ore de la producerea acestui incident, țițeiul deja se vindea cu 1% mai mult pe burse. Cât costă țițeiul Brent Centrala nucleară de la Barakah (Emiratele Arabe Unite) a devenit ținta unui atac cu o dronă. Incidentul a provocat un incendiu la un generator electric aflat în exteriorul facilității. Iar efectele pe bursele din întreaga lume s-au simțit imediat. Prețul petrolului a crescut cu peste 1% la câteva ore de la atac. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 1,36 dolari, respectiv 1,24%, ajungând la 110,62 dolari pe baril. Și țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit, fiind tranzacționat la 107,26 dolari pe baril, în creștere cu 1,84 dolari, adică 1,75%. Atacul asupra centralei nucleare de la Barakah a avut loc duminică după-amiaza, 17 mai. Biroul de Comunicare de la Abu Dhabi a confirmat incidentul la scurtă vreme. India și-a manifestat îngrijorarea în legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune. De altfel, întreaga comunitate regională din Golf l-a catalogat drept „extrem de periculos”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Emiratele Arabe au început să strecoare petroliere încărcate cu țiței prin Strâmtoarea Ormuz. La ce metode au recurs pentru a evita atacurile iraniene Avertisment în legătură cu stocurile globale de petrol, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. Rezervele se apropie de cel mai scăzut nivel Grecia condamnă acțiunile militare ale armatei ucrainene în Marea Ionică și Mediterană. O dronă a eșuat pe Insula Lefkada Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în „hub regional”, dar țara nu este nici măcar independentă energetic Energie ieftină pentru români, una dintre măsurile AUR pentru repararea erorilor guvernului Bolojan
Venezuela avertizează asupra unui impact grav asupra mediului în urma unei presupuse deversări de petrol
Ministerul de Externe al Venezuelei a declarat sâmbătă seară, într-o scrisoare adresată comunității internaționale, că evaluările inițiale au constatat „riscuri severe” pentru ecosistemele din statele Sucre și Delta Amacuro și din Golful Paria. Acesta afirmă că deversarea reprezintă o amenințare pentru mangrove, zonele umede și echilibrul ecologic al regiunii, potrivit AP. Venezuela nu a precizat când a detectat pentru prima dată scurgerea și nici nu a specificat cantitatea de lichide deversate. Guvernul din Trinidad și Tobago nu a comentat și nici nu a confirmat presupusa scurgere. Guvernul venezuelean a solicitat informații despre incident și planul de acțiune pentru atenuarea și limitarea deversării și a cerut măsuri de reparare a daunelor în conformitate cu dreptul internațional al mediului, se arată în comunicatul oficial. Venezuela și națiunea caraibiană, care în anii 1990 au semnat un tratat de delimitare care stabilește termenii de exploatare a oricăror zăcăminte de hidrocarburi de ambele părți ale fâșiei de frontieră, împart Golful Paria, o mare interioară situată la capătul vestic al Venezuelei și la sud de insula Trinidad. Trinidad și Tobago desfășoară o activitate semnificativă de explorare a petrolului și gazelor, atât pe uscat, cât și în ape puțin adânci, și este unul dintre cei mai mari producători din Caraibe, potrivit informațiilor oficiale de la Ministerul Energiei din Trinidad.
A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea
A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone. Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor
China blochează sancțiunile SUA împotriva a cinci rafinării de tip ceainic
Într-un comunicat publicat, sâmbătă, Ministerul Comerțului din China a acuzat SUA că sancțiunile restricționează „în mod nejustificat” relațiile comerciale dintre firmele chineze și țările terțe, „încălcând dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale”, potrivit Al Jazeera. Ministerul chinez al Comerțului a precizat că a emis „ un „ordin de interdicție” care stipulează că sancțiunile „nu vor fi recunoscute, aplicate sau respectate”, afirmând că ordinul este o măsură menită „apere suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”. „Guvernul chinez s-a opus în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au autorizația ONU și nu au temei în dreptul internațional”, se mai arată în comunicatul publicat de Ministerul Comerțului din China. Reamintim că sancțiunile impuse de SUA, anunțate la sfârșitul lunii trecute, interzic rafinăriilor accesul la sistemul financiar american și vizează sancționarea oricărei persoane care are relații comerciale cu aceste companii. La anunțarea sancțiunilor, pe 24 aprilie, Departamentul Trezoreriei SUA a calificat compania Hengli drept „unul dintre cei mai valoroși clienți ai Teheranului”, afirmând că aceasta a generat venituri de sute de milioane de dolari pentru armata iraniană prin achizițiile de țiței. Potrivit comunicatului dat de Ministerul chinez al Comerțului, ordinul a blocat măsurile impuse de SUA împotriva rafinăriei Hengli Petrochemical (Dalian), dar și a altor patru rafinării de tip „ceainic”. Rafinăriile de tip „ceainic” din China operează independent și sunt mai mici ca dimensiune decât instalațiile administrate de giganții petrolieri de stat, precum Sinopec. Cu toate acestea, ele au jucat un rol important în aprovizionarea de petrol a Chinei. Aceste tipuri de rafinării reprezintă un sfert din capacitatea de rafinare a Chinei, funcționează cu marje reduse și uneori negative și au fost afectate recent de cererea internă scăzută. Totuși, ele profită de pe urma petrolului ieftin vândut la prețuri extrem de reduse de țări supuse sancțiunilor, precum Iran, Rusia sau Venezuela. China își procură mai mult de jumătate din petrolul necesar din Orientul Mijlociu, o mare parte provenind din Iran.
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare. De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate și automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
UE accelerează tranziția la energia atomică
În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare. De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate și automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
Valentin Stan: Blocada americană este impusă exclusiv vaselor care pleacă sau se îndreaptă spre Iran pentru a împiedica vânzarea petrolului iranian
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a vorbit despre strategia SUA în conflictul cu Iran și care sunt mecanismele de presiune exercitate de către aceștia. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a comentat câteva reacții venite din piața politică românească cu privire la acțiunile Statelor Unite. Acesta evidențiază undele de șoc transmise de acțiunile președintelui american Donald Trump. Se remarcă o atitudine critică la adresa acestuia, privind implicarea în conflicte, precum cel cu Iranul, fără o cale de ieșire viabilă. Și ajungem la blocada americană. Un tip de la UDMR, l-am văzut astăzi pe televiziune, nu-i dau numele, mi se pare un om absolut OK. Și a zis: Noi n-o să intrăm așa în situații de astea cum face Trump. Adică te bagi în situații și nu mai știi cum să ieși. Domnul Costin, de la BNS, a zis și el: Cât o să stea Trump la Casa Albă, vor fi mari crize. Deci sindicatele au forță în domeniu. Invitatul explică cum conducerea de la Washington ar avea un plan sigur de a dărâma economic Iranul. Acesta vorbește despre o blocadă prin interceptarea vaselor care transportă petrol din și spre Iran. Scopul acestei măsuri este de a paraliza capacitatea financiară a Teheranului. Asta este harta de la Pete Hegseth, șeful Pentagonului, e din conferința de presă. Am luat-o de acolo, pentru că generalul Keane a venit și a prezentat lucrurile astea. Vedeți că este momentul 14 aprilie, ei au instaurat-o pe 13. Și, de fapt, te rog să observi următorul lucru. Ăsta este punctul, cel mai strâns, între coasta Omanului și coasta Iranului. Cei 33 de kilometri. Dar uite unde e blocada. Unde e linia de blocadă, la mare distanță. Iar astea sunt vasele americane. Iar astea sunt vasele întoarse înapoi în Iran. Sunt vase din flota-fantomă a Iranului, care se află oricum sub sancțiuni. Rubio a ieșit și a spus: Noi aplicăm sancțiunile. S-a terminat cu povestea asta. Toată lumea zice: Ce-i cu blocada asta? Că s-a interpretat greșit blocada. Ce vor să facă americanii? Unde duce asta? Încă o dată, blocada este impusă exclusiv vaselor care vin din Iran sau merg în Iran și care, practic, înlesnesc respirația plămânului gardienilor prin întreaga structură economică pe care o dețin sub control și care este alimentată în felul ăsta. Cum este alimentată? Prin vânzarea petrolului.
Ucraina vrea să redeschidă conducta Drujba cu petrol rusesc către Ungaria chiar după ce alegerile au fost pierdute de Orban
Guvernul de la Kiev a anunțat noua conducere aleasă de la Budapesta că dorește să redeschidă conducta petrolieră Drujba joi. Informația provine de la doi oficiali europeni care au declarat pentru TVP World. Din ianuarie 2026, tranzitul petrolier din Rusia către Ungaria a fost suspendat. Kiev a anunțat că în urma unor bombardamente ruse, conducta a fost avariată. Peter Magyar a cerut luni, 20 aprilie, pre;edintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să redeschidă conducta petrolieră avariată Drujba de îndată ce va fi funcțională. „Dacă de partea ucraineană conducta Drujba este pregătită pentru livrările de petrol, atunci ei ar trebui să aibă bunăvoinţa să o redeschidă aşa cum au promis”, a declarat Peter Magyar. Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și de închiderea conductei Drujba Viktor Orban, premierul Ungariei, a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și că a întrerupt intenționat tranzitul de petrol rusesc ieftin, esențial pentru economia maghiară. Anterior, Ungaria s-a opus aderării Ucrainei la UE. Pe 12 aprilie, partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare. TISZA a câștigat alegerile, iar Peter Magyar a fost nominalizat să devină noul premier al Ungariei. Ungaria și Slovacia n-au mai primit petrol de la Rusia prin conducta Drujba din 27 ianuarie. Zelenski a afirmat că reparațiile necesită timp după ce aceasta ar fi fost avariată într-un atac cu drone al Rusiei. Cu Orban eliminat din peisajul politic, Ucraina speră să primească banii de la UE și redeschide conducta Ucraina speră că după dispariția lui Orban din peisajul politic, să primească mai repede împrumutul de 90 de miliarde de dolari din partea UE. Viktor Orban a dat veto, lăsând Ucraina fără ajutor financiar vital pentru a se apăra de invazia rusă în următorii doi ani. Sursele au declarat pentru TVP World că Ucraina a derulat teste tehnice pe conducta Drujba care transportă petrol către Ungaria și Slovacia. Conducta ar urma să devină operațională de joi, 23 aprilie. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba
Deversări masive de petrol în Golful Persic, vizibile din spațiu, după atacuri asupra unor instalații și nave petroliere
Fotografiile oferă o imagine clară a distrugerilor produse într-una dintre cele mai sensibile zone din punct de vedere ecologic, cu potențiale efecte grave asupra biodiversității fragile a Golfului Persic, dar și asupra comunităților de coastă care depind de resursele marine pentru hrană și venituri. Una dintre imaginile realizată în ultimele săptămâni arată o pată de petrol de peste opt kilometri lungime în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de insula iraniană Qeshm. Potrivit Ninei Noelle, purtătoare de cuvânt a Greenpeace Germania, petrolul ar proveni de la nava iraniană Shahid Bagheri, avariată în aceeași zonă după un atac al forțelor americane din 28 februarie. Alte imagini din satelit indică prezența petrolului în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept un atac „al inamicilor” asupra unei instalații petroliere din apropierea coastei, pe 7 aprilie. Înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și geolocalizate de CNN arată și un incendiu puternic izbucnit la rafinăria iraniană din zonă. Wim Zwijnenburg, coordonator de proiect în cadrul organizației olandeze pentru pace PAX, care monitorizează efectele atacurilor din regiune, a descris situația de la Lavan drept „o urgență majoră de mediu”. El a precizat că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost afectate, iar scurgerile ulterioare au ajuns în mare și se extind spre insula Shidvar, o arie protejată. Shidvar, o insulă coraligenă nelocuită situată la aproximativ 1,6 kilometri est de Lavan, găzduiește numeroase specii protejate, inclusiv țestoase marine și păsări de mare. Specialiștii avertizează că extinderea petelor de petrol în această zonă ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local. Imagini suplimentare realizate pe 6 aprilie arată deversări și în largul coastelor Kuweitului. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a vizat facilități de combustibil și petrochimie din statele din Golf, inclusiv din Kuweit, ca reacție la un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Foto: Agenția spațială europeană Efecte grave Experții avertizează că, în cel mai grav scenariu, deversările ar putea afecta mii de oameni, în special populațiile de pe litoralul iranian, prin contaminarea peștelui care reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. În plus, petrolul amenință și alte forme de viață marină, precum țestoasele, delfinii și balenele, care pot ingera substanțele toxice sau pot rămâne captive în petele de țiței. Un alt risc major vizează instalațiile de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă potabilă a aproape 100 de milioane de oameni din regiune. Petrolul ar putea compromite sistemele de filtrare ale acestor unități, amplificând impactul umanitar al crizei. Deși amploarea exactă a pagubelor nu poate fi încă evaluată, temerile privind o catastrofă ecologică se intensifică, mai ales în perspectiva unor noi atacuri asupra navelor. Potrivit datelor Greenpeace Germania, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței.