Etichetă: petrol

Victor Ponta critică reacția României la atacurile asupra infrastructurii petroliere: Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău

Victor Ponta a vorbit despre dependența României de petrolul importat din Kazahstan. Politicianul susține că autoritățile române ar fi trebuit să discute cu oficialii ucraineni pentru a proteja aprovizionarea cu petrol. El a criticat și poziția autorităților române în relația cu Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „70-80% din petrolul României provine din Kazahstan” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a subliniat că România este dependentă de importurile de petrol din Kazahstan. Acesta a explicat că 70-80% din petrolul folosit de țara noastră este de origine kazahă. De asemenea, a menționat că petrolul este transportat printr-o infrastructură care trece prin Rusia. „Noi nu avem petrol suficient, cât consumăm. 70-80% importăm dintr-o țară neutră, Kazahstan se numește țara, care, întâmplător, trimite petrol în România și, pentru că e coproprietar Kazahstanul la Rompetrol, la Midia, la rafinăria de la Năvodari, dar din petrolul ăsta kazah se rafinează și la rafinăria lui OMV. Petrol, deci cam 80% se rafinează din Kazahstan. Kazahstan, cine se uită pe hartă, nu are ieșire la Marea Neagră, deci trece printr-o conductă care trece prin Rusia, dar conducta aia e a lui British Petroleum și cred că și o firmă americană, cred că Exxon, proprietară sau Chevron. Important este că nu e vorba că sunt ruși, sunt americani cu kazahi,” a declarat politicianul. „De ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România?” Politicianul susține că România ar trebui să ceară Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere din Kazahstan. Acesta consideră că atacurile afectează direct aprovizionarea României cu petrol. El crede că Nicușor Dan și Ilie Bolojan ar fi trebuit să discute cu autoritățile ucrainene despre această situație. „Ucraina bombardează non-stop și astăzi a bombardat cu bombe, cu rachete, cu drone aceste facilități, terminalul și navele care încarcă petrol din Kazahstan. Motiv pentru care Kazahstanul, pe bună dreptate, a zis: Domnule, nu mai trimitem petrol în România, care ne bombardează ucrainenii. Eu am spus că orice președinte al României ori prim-ministru, nu mai vorbesc de ministru de externe, trebuie să sune la Kiev să zică: Băi, oameni buni, noi vă susținem de 4 ani cu bani, cu armament, cu ce vreți voi. Faptul că voi vă bateți cu rușii și e dreptul vostru, e normal, ați fost atacați să luptați cu rușii. Dar de ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România? Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău. Nu s-a auzit de nicio discuție, nicio întâlnire a domnului Nicușor Dan cu Zelenski. Nu am auzit decât de domnul prim-ministru Bolojan, care a vorbit cu premierul din Kazahstan, care ăla probabil, săracul, i-a zis: Știi, noi nu ne bombardăm noi pe noi. Vorbește cu ăla din Ucraina,” a declarat Ponta. „Suntem o țară condusă de niște lași” Ponta a vorbit despre întâlnirea Oanei Țoiu cu ministrul de Externe al Ucrainei. În cadrul discuției, aceasta l-a asigurat de sprijinul României pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. El a acuzat autoritățile române că nu au curajul să le ceară oficialilor ucraineni să nu afecteze aprovizionarea României cu petrol. „Doamna Țoiu care tocmai s-a postat că a avut o discuție lungă și fructuoasă cu ministrul de Externe al Ucrainei, prin care l-a asigurat de sprijinul nostru pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sigur că suntem o țară considerată, pe bună dreptate, condusă de niște lași care nu au curaj să-i zică lui Zelenski: Bate-te cu Putin, dar nu ne fă nouă rău,” a declarat Victor Ponta. Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat că operațiunile de încărcare prin terminalul maritim al Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC) au fost reluate. Activitatea fusese suspendată pe 20 iulie, după un atac cu drone asupra unui petrolier. Conducta transportă peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, iar România se numără printre țările care importă petrol kazah.

Cum ar putea România să ajungă în mijlocul unei furtuni petroliere. Ce avertizează specialiștii în energie

Specialiștii în energie explică modul în care România ar putea ajunge în mijlocul unei „furtuni petroliere”. Aceștia susțin că țara nu se confruntă în prezent cu o lipsă de petrol sau carburanți, însă există riscul unei crize energetice generate de scumpiri, probleme logistice și, într-un scenariu sever, de întreruperi temporare ale aprovizionării. Specialiștii din cadrul Asociației Energia Inteligentă susțin că România depinde de mai multe rute de import aflate în zone afectate de conflict, aspect care îi crește vulnerabilitatea. Producția internă acoperă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor, restul petrolului fiind importat, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și alte state din regiune.  Loading … Cum ar putea România să ajungă în mijlocul unei „furtuni petroliere”.  Sursă foto: Shutterstock. România depinde de infrastructuri critice pentru importul de petrol, precum conducta CPC, terminalul Novorossiisk și transportul maritim prin Marea Neagră. Aproximativ jumătate din țițeiul importat provine din Kazahstan. Însă acesta ajunge în România prin infrastructură aflată pe teritoriul Rusiei, ceea ce amplifică riscurile de aprovizionare. Atacurile recente asupra terminalului CPC au redus capacitatea Kazahstanului de a exporta petrol, ceea ce a dus la scăderea producției. Câmpul Tengiz și producția națională de petrol și gaze au înregistrat diminuări semnificative. Avantajul României este Petromidia, susțin specialiștii în energie Petromidia oferă României un avantaj strategic, susțin specialiștii, dar depinde de petrolul importat, în special din Kazahstan. Dacă livrările prin conducta CPC sunt afectate pe termen lung, rafinăria trebuie să găsească alte surse și rute de aprovizionare, un proces dificil și costisitor. Petrolul din surse alternative poate avea caracteristici diferite și costuri mai mari de transport și procesare. Chiar dacă „există petrol disponibil pe piața mondială”, prețul carburanților poate crește, iar aprovizionarea depinde de rapiditatea livrării, capacitatea rafinăriilor și costurile logistice. Petromidia. Sursă foto: Shutterstock. Portul Constanța a devenit un punct strategic pentru importurile de carburanți și aprovizionarea regională. Însă, și o vulnerabilitate în actualul context de securitate, susțin specialiștii. Creșterea traficului și incidentele recente din Marea Neagră, inclusiv doborârea unei drone Shahed pe teritoriul României, evidențiază riscurile tot mai apropiate de granițele țării, susțin specialiștii. Specialiștii avertizează că motorina reprezintă principalul risc într-o eventuală criză energetică, deoarece susține transportul, agricultura și industria. În contextul unei oferte internaționale tot mai restrânse, prețul motorinei poate crește chiar mai rapid decât cel al petrolului brut. Scenariul următoarelor săptămâni Specialiștii avertizează că, pe termen scurt, România s-ar putea confrunta în principal cu scumpiri la carburanți. Dacă problemele de aprovizionare persistă, pot apărea întârzieri în livrări, presiuni asupra rafinăriilor și creșteri ale prețurilor la alimente și transport. Într-un scenariu sever, sunt posibile dificultăți temporare sau locale de aprovizionare cu motorină. „Statul român repetă greșeala din fiecare criză. România reacționează, de regulă, după ce prețul a crescut și după ce problema a ajuns în presă. În loc să urmărească zilnic fluxurile fizice de petrol și produse petroliere, autoritățile discută despre plafonarea adaosurilor, controale și sancțiuni comerciale. Dacă problema este lipsa fizică de petrol sau motorină, plafonarea marjei nu creează niciun litru suplimentar. Dimpotrivă, dacă importatorul nu își poate recupera costul și riscul, el poate trimite cargoul într-un port în care primește un preț mai bun”, susțin specialiștii Asociației Energia Inteligentă. Specialiștii atrag atenția că rezervele strategice pot acoperi doar temporar o criză. Ele nu pot înlocui pe termen lung importurile și nu pot compensa simultan mai multe probleme de aprovizionare și creșterea cererii. Specialiștii cer înființarea unui comandament permanent pentru securitate energetică, care să monitorizeze zilnic aprovizionarea cu petrol și carburanți. Ei recomandă diversificarea rapidă a surselor de import, verificarea capacității rafinăriilor de a procesa alte tipuri de țiței și stabilirea unor priorități clare pentru alimentarea sectoarelor esențiale în caz de criză. România nu este în pragul unei penurii, dar rămâne vulnerabilă din cauza dependenței de importuri și a rutelor din Marea Nesgră, susțin aceștia. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au rol ilustrativ

Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite

UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.

Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane

Armata iraniană a anunțat că a atacat un sistem antiaerian Patriot din Kuweit, o antenă de avertizare timpurie prin satelit din Qatar și rezervoare de combustibil ale armatei americane din Bahrain. În operațiune ar fi fost utilizat „un număr mare” de drone de mai multe tipuri. În Kuweit, armata a anunțat că a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone. O persoană a fost rănită de resturile căzute în urma interceptărilor. Guvernul kuweitian a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”, și a avertizat că suveranitatea țării reprezintă o „linie roșie”. Sirenele de raid aerian au fost activate în Bahrain, iar populației i s-a cerut să se adăpostească. Forțele de apărare au transmis că au interceptat și distrus mai multe atacuri aeriene iraniene. Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA. Autoritățile din Qatar au trimis alerte de urgență locuitorilor, cerându-le să rămână în interior și departe de ferestre. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube pe teritoriul qatarez. Statele Unite au atacat aproximativ 90 de ținte în Iran Atacurile iraniene au venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că a lovit aproximativ 90 de obiective din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, infrastructură militară, sisteme de apărare și o pistă de aeroport. Washingtonul susține că bombardamentele au urmărit să reducă posibilitatea Iranului de a amenința navele comerciale și libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Ministerul iranian al Sănătății afirmă că atacurile americane din ultimele două zile au provocat moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea altor 78. Majoritatea victimelor ar fi membri ai forțelor armate iraniene. Președintele american Donald Trump a avertizat că atacurile vor deveni „mult mai dure” dacă Iranul continuă să lovească nave în Strâmtoarea Ormuz. El a declarat că armistițiul provizoriu dintre cele două părți este practic încheiat, deși negocierile diplomatice ar putea continua. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, aproape blocat Noua confruntare a redus din nou drastic traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Navele comerciale evită zona, iar deplasările sunt limitate în principal la un culoar nordic aprobat de Iran. Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau acest pasaj. Escaladarea a afectat și piețele financiare din Golf. Bursele regionale au înregistrat scăderi, iar prețul petrolului Brent a urcat joi la aproape 79 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind întreruperea transporturilor energetice.

O mare rafinărie a Moscovei, avariată în urma unui atac cu drone

Rafinăria petrolieră de la periferia Moscovei nu va putea să reia activitatea înainte de anul 2027. A fost grav avariată în urma unor atacuri ucrainene de la începutul lunii iunie.  Două surse din industria petrolieră rusă au făcut declarații pentru Reuters despre planurile de recuperare a instalației energetice. Capacitatea rafinăriei afectate Rafinăria este operată de Gazprom Neft și este situată la periferia sudică a Moscovei. Este considerată unul dintre cei mai mari furnizori de carburanți din regiunea Moscovei. A procesat 11,6 milioane de metri cubi de țiței în 2024. A mai produs 2,9 milioane de tone de benzină, 3,2 milioane de tone de motorină, 2 milioane de tone de petrol și 1,3 milioane de tone de bitum. Declarații oficiale „Va dura cel puțin o jumătate de an să fie reparată”, a spus o sursă anonimă pentru Reuters. O altă sursă susține că vor trece 6 luni în cel mai optimist scenariu privind reluarea activităților. Nici ministerul rus al Energiei sau compania Gazprom Neft n-au oferit un răspuns imediat pentru Reuters. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pe 23 iunie că autoritățile iau în considerare să interzică temporar exportul de motorină. Impactul asupra pieței petroliere Atacurile au avariat unitățile de procesare și au forțat rafinăria să suspende operațiunile. Reuters raportează că atacurile asupra celor șapte rafinării majore din Rusia centrală ar putea reduce producția de benzină cu 25%. Consecințele presupun penurie de carburanți și creșterea prețurilor în regiuni multiple. În Crimeea, vânzările de benzină au fost suspendate din cauza penuriei. Atacul  – detalii tehnice despre drone În ultimele luni, Ucraina a extins campania de bombardamente cu drone de rază lungă împotriva industriei energiei din Rusia. Au fost vizate rafinării petroliere, depozite de carburanți și instalații logistice din adâncul teritoriului rus. Rafinăria Moscovei a fost vizată de cele mai multe ori de la începerea războiului. Analiștii de la banca de investiții Sinara estimează că reparațiile ar putea costa economia rusă circa 1 miliard de dolari. Pe 18 iunie, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei. Cea mai mare rafinărie petrolieră a fost lovită pentru a doua oară într-o săptămână și a forțat închiderea instalației. „În ciuda celor trei niveluri de sisteme de apărare aeriană desfășurate la Moscova, încă le putem atinge. Cu siguranță nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Sursa Foto: Hepta

Primele efecte ale acordului SUA-Iran: petrolul se ieftinește pe piețele internaționale

Cotația Brent, referința internațională pentru petrol, a coborât luni la 79,12 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a ajuns la 75,32 dolari pe baril, scrie Euronews. Mișcarea vine după ce mediatorii din Qatar și Pakistan au anunțat că prima rundă de discuții privind implementarea acordului dintre Washington și Teheran s-a încheiat cu „progrese încurajatoare”. Benzină, baril. Sursa foto: Pexels. Scăderea prețurilor reflectă speranțele investitorilor că riscurile asupra transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz vor continua să se reducă. Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută prevede atingerea unui acord final în termen de 60 de zile, încetarea operațiunilor militare și redeschiderea completă a strâmtorii. Bursele asiatice reacționează diferit În timp ce piața petrolului a reacționat pozitiv la perspectivele unei stabilizări regionale, bursele asiatice au avut evoluții mixte. Indicele japonez Nikkei 225 a urcat cu 1,6%, atingând în timpul ședinței un nou maxim istoric. Creșterea a fost susținută în principal de companiile din sectorul tehnologic și de entuziasmul investitorilor pentru inteligența artificială. Grupul japonez SoftBank a avansat cu 2,4%, iar producătorul de echipamente pentru industria semiconductorilor Tokyo Electron a câștigat 2,3%. În Coreea de Sud, indicele Kospi a crescut cu 0,4%, apropiindu-se de niveluri record. Producătorul de memorii SK Hynix a urcat cu aproape 5%, beneficiind de interesul crescut pentru sectorul AI. Investitorii rămân prudenți Nu toate piețele au împărtășit optimismul. Bursa din Hong Kong a pierdut 1%, în timp ce indicele principal din Shanghai a înregistrat doar un avans modest. Analiștii avertizează că, în ciuda progreselor diplomatice, situația din Orientul Mijlociu continuă să reprezinte un factor de risc major pentru piețele financiare și energetice. Pentru moment însă, investitorii par să mizeze pe faptul că dialogul dintre SUA și Iran va continua și că una dintre cele mai importante surse de incertitudine pentru piața petrolului din ultimele luni ar putea începe să se diminueze.

Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc

Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai.  Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA  au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost  implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock

UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran

Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran.  Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei.  Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”

FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început

Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times.  „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate,  produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței.  Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți,  motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile.  Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”

Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală

Experții financiari trag semnale de alarmă că din cauza prelungirii războiului dintre SUA și Iran, lumea e la câteva săptămâni distanță de o recesiune. Temerile economice apar în contextul în care Trump a avertizat Iranul că „ceasul ticăie” și „timpul se scurge” pentru a ajunge la un acord de pace. Potrivit unor rapoarte, președintele se pregătește să reia atacurile militare. Iar ultimele imagini generate cu AI postate pe Truth Social relevă că Trump ia chiar în considerare să bombardeze nuclear Iranul. În aprilie, înainte de încheierea armistițiului, Trump a amenințat Iranul că-i va distruge centralele electrice și podurile. Pe 8 aprilie, Trump a amenințat că va aduce  Iranul înapoi în „epoca de piatră” și că „o întreagă civilizație va muri la noapte”. Prețul la barilul de petrol ar putea crește la 180$ Criza petrolieră încă continuă după ce Iran și SUA au impus blocade în Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă pentru 20% din tranzitul petrolier global. Peste 80 de țări au impus raționalizarea carburanților ca urmare a pericolului creșterii prețului la petrol la peste 180 de dolari barilul. Economiștii și comercianții avertizează că dacă războiul nu se va încheia cât mai repede, va urma un nou val de scumpiri majore. Prețul mediu la galonul de carburant în SUA a crescut deja la 4,50 de dolari. „Epoca de Aur” a lui Trump ar putea fi pe sfârșite. „Drill,Baby, Drill” nu este destul… Financial Times avertizează că noul val de scumpiri la carburanți ar ptuea duce nu doar la raționalizarea enzinei, dar și la închiderea unor industrii la scară largă și la stagnarea creșterii economice globale. JPMorgan estimează că stocurile de petrol din toate țările dezvoltate vor ajunge să opereze la nivel de stres din iunie, fiind în prag de epuizare. „Dacă războiul cu Iran nu se încheie în următoarele săptămâni și Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, mi-e teamă că o recesiune globală este pe masă”, a spus comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Daily Mail. Milioane de turiști și-ar putea lua adio de la vacanțele de vară Cererea pentru aparatele de aer condiționat și zborurile programate pentru vacanțele de vară ar putea grăbi epuizarea carburanților chiar din luna iunie. Paul Diggle, șef economist la fundația Aberdeen, avertizează: „Luăm urmările foarte în serios. Trăim cu timp împrumutat”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump, anunțul care dă fiori: „O civilizație întreagă va pieri la noapte”