Etichetă: petrol

Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă

„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”

Peștele din Nistru este periculos?

Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Potrivit oficialului, peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, oficialul a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați. Întrebat dacă recomandă consumul de pește din Nistru, ministrul a amintit că, începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie, este perioada de prohibiție. „Deci, apriori pescuitul este interzis, dar, având în vedere că peștii ar fi putut inhala aceste substanțe chiar și la începutul crizei de pe Nistru, este recomandat să nu consumăm acești pești de pe Nistru cel puțin în următoarele luni. Mai mult de atât, o să solicităm și ANSA să facă anumite probe din diferite locuri din Nistru, ca să vedem dacă peștii au fost contaminați într-o măsură sau alta”, a adăugat Hajder, pe 1 aprilie, în timpul unor declarații. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru La fel, autoritățile au anunțat că starea de alertă instituită anterior nu va fi prelungită, pentru că „situația pe râul Nistru s-a stabilizat”. Decizia guvernului de la Chișinău vine în urma ședinței organizate pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „la solicitarea prim-ministrului în baza analizei de risc prezentate”. Cu toate acestea, echipele vor rămâne în teren pentru următoarele săptămâni și vor continua intervențiile active, inclusiv: monitorizarea zilnică a sectorului afectat al râului Nistru; menținerea în stare bună și înlocuirea celor 22 de baraje existente; împrăștierea materialului absorbant pentru limitarea poluării; acordarea unei atenții sporite stațiilor de captare; prelevarea probelor de apă de două ori pe săptămână. Creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe 5 aprilie. Floriile sunt sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Duminica Floriilor este consumul de pește. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru Galerie foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru AUTORUL RECOMANDĂ: Peste 1,8 milioane de ouă și 350 de mii de păsări, distruse în Republica Moldova după depistarea unui antibiotic interzis Catastrofă ecologică în Republica Moldova: Mai multe lebede ar fi murit după poluarea masivă a Nistrului cu petrol din Ucraina

Premierul Australiei estimează cât ar putea dura criza petrolieră și dă recomandări populației: Deplasați-vă la muncă cu trenul sau autobuzul

Anthony Albanese i-a îndemnat pe australienii de rând să nu mai folosească în exces carburanții pe fondul crizei petroliere din Strâmtoarea Ormuz. „Dacă poți să iei trenul, autobuzul sau tramvaiul pentru a merge la muncă, fă-o”, a spus premierul australian. Premierul a anunțat că au fost adoptate noi legi în Parlamentul Australian pentru a plafona taxa pe carburanți timp de trei luni. Premierul Australiei: Criza ar putea dura „luni” Anthony Albanese a precizat că Australia ar putea trece printr-o criză energetică ce ar putea dura câteva „luni”. „Realitatea este că șocurile economice cauzate de acest război vor fi cu noi pentru câteva luni”, a adăugat șeful guvernului australian. ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat 00:29 MISIUNE SPAȚIALĂ 🚨 2 ore până la marea lansare NASA spre Lună. Urmărește live pe Gândul evenimentul istoric 23:23 Recent, premierul australian (din Partidul Laburist) a celebrat Paștele Evreiesc alături de evreii din Australia. El a anunțat că toți angajații de 18-20 de ani vor fi plătiți cu salarii de anajați obișnuiți. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată „soluție populistă”

Războiul cu Iran e ca și câștigat, dar America pare să fi pierdut războiul cu prețurile la carburanți

Prețurile la petrol în SUA au ajuns la 4 dolari pe galon, pentru prima oară din anul 2022. Pentru administrația Trump este un semn rău că republicanii ar putea pierde alegerile din noiembrie.   Criza din Golf  îi lovește grav și pe consumatorii americani, deși președintele Donald Trump asigura că nu vor fi afectați. Războiul cu Iran e “ca și câștigat”, dar America pare să fi pierdut războiul cu prețurile la carburanți. Se înregistrează un nou record în benzinăriile de peste ocean Criza petrolieră ajunge și la americani Creșterea prețurilor la carburanți a devenit o problemă politică pentru Trump. Oficialii administrației susțin că scumpirile sunt temporare și că prețurile vor scădea odată cu încheierea războiului cu Iran. Potrivit Financial Times , prețul indicat de Asociația Americană a Automobilelor este o medie națională, calculată în urma unui sondaj realizat pe un număr de până la 120.000 de stații de alimentare. În unele state americane, șoferii plătesc mai mult la benzină. Cei din California, care se bazează pe importurile de carburanți din Asia, plătesc 5,89 de dolari pe galon de benzină.Iar pentru un galon de motorină, plătesc 7,46 de dolari. Trump riscă să piardă sprijinul Congresului din cauza războiului cu Iran În urmă cu patru ani, prețurile la carburanți au ajuns la 5 dolari de galon în SUA, ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei.Administrația președintelui democrat de atunci, Joe Biden, a sancționat Rusia în februarie 2022, însă SUA n-au făcut față crizei de pe piața energiei. După alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie 2022, democrații au pierdut majoritatea în Congres. Au rămas fără controlul asupra Camerei Reprezentanților, dar au căpătat majoritate în Senat. Însă, nu a fost îndeajuns pentru a mai putea livra ajutoare militare și financiare Ucrainei pe durata anilor 2023 și 2024. Autorul recomandă: De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz.  Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe  riscă să ajungă în  pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula  von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”.  Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei.  Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina

Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.

Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor

Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri

Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud.  În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel.  Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU.  Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși  să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un  internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

Este o opțiune atractivă. Casa Albă îl testează pe șeful parlamentului iranian ca potențial lider susținut de SUA. Soluția Venezuela, aplicată în Iran?

Interesul administrației de a identifica un partener de negociere semnalează dorința de a găsi o cale de ieșire din mlaștina în care s-a transformat rapid Iranul, zguduind piețele mondiale, crescând prețurile petrolului și reînnoind îngrijorarea cu privire la inflație. Și sugerează un răspuns la o întrebare critică acum, când SUA și Israelul au decimat conducerea Teheranului – ce și cine urmează? Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt discuții diplomatice sensibile, iar Statele Unite nu vor negocia prin intermediul mass-media”. Următorul lider să facă „înțelegerea Delcy Rodríguez” Celălalt mare interes al președintelui este unul economic: petrolul. Potrivit primului oficial, Trump nu vrea să distrugă Insula Kharg, principalul centru petrolier al Iranului, deoarece speră că următorul lider va face o înțelegere similară cu cea încheiată de Delcy Rodríguez, vicepreședintele lui Nicolás Maduro, care a preluat puterea după ce a fost capturat. „Totul se rezumă la instalarea cuiva ca Delcy Rodríguez în Venezuela, despre care spunem: «Vă vom ține acolo. Nu vă vom scoate. Veți lucra cu noi. Ne veți oferi o afacere bună, o primă afacere cu petrol»”, a declarat oficialul administrației. Însă orice convingere că președintele poate alege următorul lider al Iranului așa cum a făcut-o cu Rodríguez în Venezuela, după ce SUA l-au capturat pe Maduro, a fost percepută de unii aliați ai Casei Albe ca fiind prematură, chiar naivă. O altă persoană aflată în contact cu Casa Albă, un oficial din Golf, a sugerat că Trump exagerează progresul discuțiilor pentru a crea un pretext pentru a amâna propriul termen limită autoimpus de 48 de ore, în care a amenințat sâmbătă seara că va bombarda centralele electrice ale Iranului dacă acesta nu redeschide Strâmtoarea Ormuz luni. „Cu siguranță câștigă timp și încearcă să stabilizeze piețele”, a spus oficialul din Golf, căruia i s-a acordat anonimatul deoarece nu era autorizat să vorbească public. „Ceea ce este mai greu de știut este dacă este serios în ceea ce privește găsirea unei rampe de ieșire sau dacă pune cereri nerealiste pentru ca Iranul să spună nu.” Unii sunt, de asemenea, sceptici că Ghalibaf, un fost primar al Teheranului, ar fi la fel de flexibil ca Rodríguez. „Ghalibaf este un om de afaceri prin excelență: ambițios și pragmatic, dar fundamental dedicat păstrării ordinii islamiste din Iran”, a declarat Ali Vaez, analist senior pentru Iran la International Crisis Group. „Acest lucru îl face un candidat improbabil pentru a oferi Washingtonului concesii semnificative. Și chiar dacă ar fi înclinat să testeze granițele, sistemul militar iranian și elita de securitate în general l-ar constrânge aproape sigur. În urma acțiunilor SUA și Israelului, starea de spirit de la Teheran nu este una de flexibilitate, ci de neîncredere profundă; sistemul, în ansamblu, vede puține motive să creadă că fie Trump, fie Israelul ar respecta termenii oricărui acord potențial.” „Soluția” Venezuela, model pentru Trump? Totuși, mulți din administrație văd Venezuela, o operațiune în mare parte reușită, ca un model pentru ceea ce este încă posibil în Iran. De aceea, figura opoziției din exil Reza Pahlavi este considerată o opțiune improbabilă de către SUA. Administrația nu crede că ar avea legitimitate în Iran, au spus cei doi oficiali ai administrației. „Acum îl includeți pe Reza Pahlavi? Doamne, nu… A crescut afară. Acesta este ultimul lucru pe care doriți să-l instalați acolo. Asta ar însemna haos”, a spus primul oficial. Mai multe persoane din administrația SUA au confirmat, de asemenea, că Pahlavi „nu este pe masa discuțiilor”. „Totul se rezumă la instalarea cuiva… ne va oferi o afacere bună pentru petrol”, a spus un oficial pentru Politico.

Traian Băsescu: Europa nu va intra într-o criză gravă de energie, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

„Nu cred că Europa poate intra într-o criză gravă”, spune Traian Băsescu, susținând că Uniunea Europeană și-a redus dependența de hidrocarburi. „Ceea ce se întâmplă este proba unei decizii corecte luate de Uniunea Europeană de a diminua dependența de hidrocarburi în obținerea energiei electrice și a încălzirii. Politica Uniunii Europene este să se îndrepte cât mai mult către alte sorturi de energie decât energia generată de hidrocarbur”, spune fostul șef de stat.  Alternativele energetice ale Europei Fostul președintele consideră că statele europene au suficiente alternative de aprovizionarea cu resurse, fără să reia relațiile energetice cu Federația Rusă.  „Strâmtoarea Ormuz creează probleme, dar Europa se poate aproviziona cu țiței dacă are nevoie. Din alte zone, spre exemplu, este terminalul Arabiei Saudite din Marea Roșie de la Yanbu. Este un mare terminal acolo, se poate aproviziona de acolo. Mergem mai încoace, venim în Mediterană. Este terminalul de la Ceyhan, pe unde se vinde țiței iranian, țiței din Azerbaidjan și țiței din Kazahstan. Venim mai încoace, venim în Marea Neagră, dacă vreți. Avem terminalul de la Batumi, pe unde se comercializează țiței din Kazahstan și din Azerbaidjan. Și avem terminalul de la novorossiysk, unde se scoate pe piață țiței din Kazahstan și din Federația Rusă. Dacă venim în vestul Africii, din Nigeria, care e țara OPEC și care exportă cantități uriașe de petrol. Venim în Mediterană la gazele lichefiate din Algeria. Venim la țițeiul din Libia. Deci Uniunea Europeană și Europa în general au locuri din care să se poată aproviziona cu țiței, fără să fie nevoie să revină la aprovizionarea cu țiței de la ruși. ”, spune Băsescu la B1 TV, amintind și de gazul american care se află deja pe piața europeană.  Dificultăți în minarea Strâmtorii Ormuz Referitor la amenințările cu minarea Strâmtorii, fostul președinte spune că procesul este unul extrem de complex din punct de vedere tehnic.  „Pentru cei care știu ce înseamnă minarea unei ape, nu e ușor să minezi strâmtoarea Ormuz. Este o strâmtoare cu adâncimi mari, între 70 și 150 de metri în pasa de navigație. Și nu poți să dai drumul la mine pur și simplu acolo. Curentul este de 3 metri pe secundă, deci într-un minut o mină este derivată 180 de metri. Dacă nu e ancorată. Ca să ancorezi mine în strâmtoarea Ormuz este un proces complicat pentru că trebuie să le ancorezi și în același timp să-ți stabilezi și adâncimea la care vrei să fie sub suprafața apei. Și aici este iar o dificultate, că acolo este maree. Curentul este când către intrare în golf, când către ieșire. Iar nivelul apei crește cu 2-3 metri la maree. Deci este extrem de complicat să minezi strâmtoarea Ormuz”, explică Traian Băsescu.