Înainte de a veni în România, șeful OMV dă un sfat șoferilor: Conduceți mai puțin
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili
Donald Trump: Războiul cu Iranul se va încheia în curând
Donald Trump a declarat că Iranul „nu este pregătit” pentru un acord de pace, dar a promis că războiul se va încheia în „curând”. Președintele a spus anterior că „va bombarda de plăcere insula Kharg” și va prelungi războiul cu Iranul până când va simți „în oase”. A amenințat aliații din NATO că vor avea un viitor sumbru dacă nu vor sprijini SUA în conflictul cu Iranul și nu vor contribui cu nave de luptă la redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Trump, despre prețurile la petrol Trump a mai spus pentru PBS că prețul conflictului cu Iranul este „neglijabil” : „Prețurile petrolului vor scădea drastic imediat ce se va termina. Am lăsat multă infrastructură la Teheran (neatinsă), pentru că dacă ai face-o, ar însemna ani de reconstrucție…Aș putea distruge centralele electrice într-o oră… dar dacă fac asta, ar fi ani de reconstrucție și ar fi o traumă. Așa că încerc să amân astfel de lucruri.”, a declarat președintele pentru PBS. Trump va susține o conferință de presă de la Centrul Kennedy după ce a sugerat că ar putea amâna întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping dacă China nu intervine să ajute SUA. Trump, avertizat de producătorii petrolieri Directorii americani din industria petrolieră au avertizat administrația Trump că criza energetică cauzată de conflictul din Iran s-ar putea agrava, în principal pentru că perturbările din Strâmtoarea Ormuz amenință aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au crescut deja la aproximativ 99 de dolari pe baril. Creșterea ar putea continua, iar directorii se tem că prețurile crescute în mod prelungit ar putea dăuna economiei globale, chiar dacă companiile petroliere ar beneficia pe termen scurt, scrie Wall Street Journal. Potrivit NBC News, războiul a cauzat moartea a peste 2.000 de oameni în Orientul Mijlociu. Numai în Iran au fost uciși 1.200 de oameni în atacurile americane și israeliene, iar în Liban peste 850. 15 militari americani și-au pierdut viața de la începerea războiului cu Iranul. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: CTP îl critică pe Trump pentru prelungirea războiului cu Iranul: „Aidoma unui alcoolic, președintele vrea breaking news provocate de El
Războiul din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului urcă puternic. Trump avertizează: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău
Administrația Trump a încercat în repetate rânduri să calmeze piețele și să reducă temerile privind blocajele din transportul maritim. Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor trimite forțe navale pentru a escorta și proteja petrolierele care ies din Orientul Mijlociu. Totuși, administrația a recunoscut recent că ar putea dura săptămâni până când Marina americană va fi pregătită să înceapă această operațiune. Între timp, Iranul și-a intensificat presiunile, inclusiv prin amplasarea de mine în strâmtoare și prin amenințări că va lovi orice infrastructură petrolieră și de gaze asociată Statelor Unite. De la izbucnirea războiului, mai multe petroliere au fost deja lovite în Strâmtoarea Ormuz. Statele Unite au bombardat și insula Kharg, unde se află cea mai mare parte a producției petroliere iraniene. Cu toate acestea, administrația Trump a transmis că, pentru moment, a evitat să lovească direct producția de petrol a Iranului. Pe fondul escaladării crizei, Washingtonul a încercat în weekend să crească rapid producția internă pentru a contracara scumpirea carburanților. Și Agenția Internațională pentru Energie a intervenit. Statele membre au convenit miercuri să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, cea mai amplă acțiune colectivă din istoria instituției. Cu toate acestea, petrolul provenit din America și Europa nu va ajunge pe piață înainte de sfârșitul lunii martie. Efectele blocajului din Ormuz depășesc însă piața petrolului. Fermierii din întreaga lume depind de îngrășămintele transportate prin această rută, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. În plus, produsele perisabile transportate pe mare, precum lactatele, fructele, legumele și peștele, ar putea fi printre primele mărfuri care se vor scumpi pe fondul perturbărilor comerciale. Volatilitatea rămâne ridicată și pe piețele financiare. În tranzacțiile de după închiderea burselor, unde volumele sunt mai mici și speculatorii își acoperă pozițiile, petrolul tinde să aibă oscilații mai puternice. Duminica trecută, cotațiile au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul pragului de 100 de dolari în cursul zilei de luni. Într-o discuție telefonică cu Financial Times, președintele SUA, Donald Trump, a lansat avertismente puternice chiar liderilor Alianței Nord Atlantice. Dacă nu vor reuși să ajute SUA să deschidă Strâmtoarea Ormuz, NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău”, spune liderul de la Casa Albă, transmițând un mesaj direct națiunilor europene să se alăture efortului său de război în Iran. În interviu, liderul de la Casa Albă a anunțat ce ajutor dorește de la europeni și de la China pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA.
Șeful OMV propune o soluție pentru prevenirea penuriei de combustibil în Europa: Reducerea taxelor pentru ieftinirea benzinei cu 80 de cenți
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili
Sunt cu Bibi total Trump oferă un interviu presei israeliene în care îl laudă pe Netanyahu și îl atacă dur pe președintele Israelului
„Statul Israel nu ar fi existat dacă Netanyahu nu ar fi fost la putere. Sunt cu Bibi total” “Există vreun alt lider în Israel care ar fi putut face ceea ce a făcut Netanyahu? Nu, chiar nu cred. Nu ar fi existat Statul Israel dacă prim-ministrul Netanyahu nu ar fi fost la putere. Îl susțin pe Bibi. Sunt cu Bibi total”, a spus Donald Trump, în interviul pentru Canal 14 Israel, post apropiat de premierul israelian. „Isaac Herzog este un om slab și ineficient. Folosește grațierea și o flutură lui Bibi” Președintele Trump nu s-a ferit să-și exprime „disprețul” față de președintele Isaac Herzog, menționează jurnaliștii Canalului 14. „Președintele vostru este un om slab. Președintele Israelului este un om slab și ineficient, care folosește grațierea și o flutură deasupra capului lui Bibi. Nici măcar nu ați mai avea Israelul în acest moment dacă el nu ar fi fost prim-ministru. Eu îl susțin pe Bibi”, a spus Trump. „Greșit! Știri false” Întrebat dacă între SUA și Israel există tensiuni pe tema războiului din Iran, așa cum a raportat Axios, Donald Trump a replicat: “Greșit. Rapoartele privind tensiunile dintre SUA și Israel sunt o mare greșeală. O minciună sfruntată și știri false. Sunt știri false de clasa a treia. Relațiile dintre țările noastre nu au fost niciodată mai bune”. „Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA” “Pentru a menține Strâmtoarea Ormuz deschisă — da, țările din regiune vor trebui să se alăture luptei. Ei obțin tot petrolul, noi nu avem nimic de câștigat din această strâmtoare. Țările care primesc petrolul sunt cele care trebuie să participe. Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA. Noi îi vom ajuta foarte mult. Strâmtoarea trebuie să rămână deschisă pe toată lungimea ei. Vom fi acolo pentru a le ajuta, a spus Trump, întrebat despre blocajul din Strâmtoarea Ormuz care a sufocat traficul de petrol și GNL.
Bogdan Ivan, predicție în scenariul cel mai negru. Cât poate rezista România din propriile rezerve de petrol
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a asigurat sâmbătă la Antena 3 CNN că România are suficiente rezerve pentru patru luni în scenariul în care în țară nu ar mai ajunge niciun litru de petrol sau de motorină în țară. El a precizat că doar în scenariul în care nu există o alternativă la aprovizionarea cu petrol vor fi folosite rezervele de urgență. Întrebat dacă românii ar trebui să se aștepte la măsuri extreme, precum restricțiile de circulație cu autoturismul, ministrul a precizat că “nu ar trebui să ajungem acolo.” “Din punctul meu de vedere nu ar trebui să ajungem acolo. Mi se par măsuri destul de drastice ca să fie luate la nivel național. Bineînțeles că e decizia fiecăruia dintre noi dacă decidem să mergem cu mijlocul de transport în comun sau să ne folosim mașina. Ceea ce este foarte important acum e că noi, ca țară să avem rute diversificate de aprovizionare pentru combustibil. Aducem undeva la 75% din petrolul pe care îl rafinăm în România din alte state care nu au legătură cu Orientul Mijlociu, în special din Guiana Franceză, Kazahstan și Azerbaidjan. Putem să spunem că nu suntem atât de afectați. În schimb aducem din Arabia Saudită aproximativ 40% din importurile noastre de motorină, ceea ce ne creează în momentul de față o zonă de potențial risc. Ceea ce e important e că am diversificat foarte mult rutele. Nu depindem de acea zonă, dar e un val la nivel mondial care afectează fiecare economie”, a explicat Bogdan Ivan, pentru A3CNN. Scenariul situației de criză Despre oportunitatea declararării situației de criză pe piața țițeiului, Bogdan Ivan a explicat: “Am vrut să pregătesc cadrul legal pentru ca în situația în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește și vom avea o creștere continuă a prețurilor, a cotațiilor barilului de petrol și a tonei de motorină la nivel internațional, lucru care va afecta și economia României, să putem, în momentul în care decidem că trebuie să intervină statul să o facă de îndată fără să aștepte zile sau foarte mult timp să elaboreze acte normative, avize de la diferite ministere. Acest mecanism trebuie pregătit și să nu ne trezim în situația în care să spunem că nu putem să decidem pentru că nu avem act normativ”. Reziliența României În situația în care se constată o penurie în aprovizionarea și rafinarea pe plan intern, România va folosi stocurile de urgență: Dacă e nevoie să eliberăm anumite stocuri pentru a echilibra piața într-o anumită zonă pentru a ține prețul stabil și de a ne asigura că dacă apare o nouă blocadă mult mai mare, în Canalul de Suez, care ne-ar afecta în mod direct, atât în România, cât și în Europa care importă 40 de milioane de tone de motorină de acolo, evident că ești nevoit să intervii. Stocurile de urgență le activezi doar într-o situație cu adevărat de criză și dacă nu mai ai altă soluție. Suntem pregătiți cu aceste stocuri de criză, dacă nu am mai aduce în România nici un litru de motorină, nici un litru de țiței. Am fi în situația în care, aproape patru luni de zile, cu stocul de criză plus stocuri comerciale să putem să funcționăm”, explică Bogdan Ivan pentru A3CNN. Recomandarea autorului: Cât costă benzina și motorina pe 14 martie 2026. A opta scumpire luna aceasta
Bogdan Ivan, predicție în scenariul cel mai negru. Cât poate rezista România din propriile rezerve de petrol
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a asigurat sâmbătă la Antena 3 CNN că România are suficiente rezerve pentru patru luni în scenariul în care în țară nu ar mai ajunge niciun litru de petrol sau de motorină în țară. El a precizat că doar în scenariul în care nu există o alternativă la aprovizionarea cu petrol vor fi folosite rezervele de urgență. Întrebat dacă românii ar trebui să se aștepte la măsuri extreme, precum restricțiile de circulație cu autoturismul, ministrul a precizat că “nu ar trebui să ajungem acolo.” “Din punctul meu de vedere nu ar trebui să ajungem acolo. Mi se par măsuri destul de drastice ca să fie luate la nivel național. Bineînțeles că e decizia fiecăruia dintre noi dacă decidem să mergem cu mijlocul de transport în comun sau să ne folosim mașina. Ceea ce este foarte important acum e că noi, ca țară să avem rute diversificate de aprovizionare pentru combustibil. Aducem undeva la 75% din petrolul pe care îl rafinăm în România din alte state care nu au legătură cu Orientul Mijlociu, în special din Guiana Franceză, Kazahstan și Azerbaidjan. Putem să spunem că nu suntem atât de afectați. În schimb aducem din Arabia Saudită aproximativ 40% din importurile noastre de motorină, ceea ce ne creează în momentul de față o zonă de potențial risc. Ceea ce e important e că am diversificat foarte mult rutele. Nu depindem de acea zonă, dar e un val la nivel mondial care afectează fiecare economie”, a explicat Bogdan Ivan, pentru A3CNN. Scenariul situației de criză Despre oportunitatea declararării situației de criză pe piața țițeiului, Bogdan Ivan a explicat: “Am vrut să pregătesc cadrul legal pentru ca în situația în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește și vom avea o creștere continuă a prețurilor, a cotațiilor barilului de petrol și a tonei de motorină la nivel internațional, lucru care va afecta și economia României, să putem, în momentul în care decidem că trebuie să intervină statul să o facă de îndată fără să aștepte zile sau foarte mult timp să elaboreze acte normative, avize de la diferite ministere. Acest mecanism trebuie pregătit și să nu ne trezim în situația în care să spunem că nu putem să decidem pentru că nu avem act normativ”. Reziliența României În situația în care se constată o penurie în aprovizionarea și rafinarea pe plan intern, România va folosi stocurile de urgență: Dacă e nevoie să eliberăm anumite stocuri pentru a echilibra piața într-o anumită zonă pentru a ține prețul stabil și de a ne asigura că dacă apare o nouă blocadă mult mai mare, în Canalul de Suez, care ne-ar afecta în mod direct, atât în România, cât și în Europa care importă 40 de milioane de tone de motorină de acolo, evident că ești nevoit să intervii. Stocurile de urgență le activezi doar într-o situație cu adevărat de criză și dacă nu mai ai altă soluție. Suntem pregătiți cu aceste stocuri de criză, dacă nu am mai aduce în România nici un litru de motorină, nici un litru de țiței. Am fi în situația în care, aproape patru luni de zile, cu stocul de criză plus stocuri comerciale să putem să funcționăm”, explică Bogdan Ivan pentru A3CNN. Recomandarea autorului: Cât costă benzina și motorina pe 14 martie 2026. A opta scumpire luna aceasta
Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin
Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina. Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.
Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală
Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale. Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974, în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”
Nicușor Dan, după ședința CSAT: Statul pregătește scenarii de reacție la creșterea prețului petrolului
„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situației generale și discuții cu primul-ministru, ministrul Energiei, ministrul de Finanțe asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii”, a spus președintele. Președintele a făcut și o delimitare între piața petrolului și cea a gazelor, unde există deja măsuri de control. „După cum știți, în ceea ce privește gazul, nu petrolul, în ceea ce privește gazul, guvernul a adoptat deja începând cu 1 aprilie o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor astfel încât populația și companiile să nu fie afectate”. Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a încheiat după trei ore de dezbateri. Un alt subiect important de pe ordinea de zi este cel privind analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.