Etichetă: petrol

De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

Rusia duce un război costisitor în Ucraina de peste un deceniu, cu peste 1 milion de militari răniți sau uciși. Însă, a reușit să anexeze peninsula Crimeea și regiunile Donețk, Lugansk, bogate în zăcăminte de gaz și petrol. Iar de la începutul războiului Statelor Unite cu Iran, Moscova câștigă 760 de milioane de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaz.  Profitul Rusiei a ajuns la 24 de miliarde $ în luna martie de când Iran a închis Strâmtoarea Ormuz. 20% din tranzitul petrolier global provenit dinspre statele arabe din Golf a fost paralizat. China și alte puteri asiatice au ajuns să depindă de gazul și petrolul Rusiei. Rusia redevine un jucător important în economia globală Pentru Vladimir Putin este „o binecuvântare” războiul din Iran. Îi ușurează efectele sancțiunilor internaționale, iar Donald Trump a decis să le ridice pe cele ale Statelor Unite impuse din octombrie 2025. Rusia, alături de Iran, au devenit cei mai mari jucători energetici globali. Și este bine de știut că Rusia îi livrează Iranului tehnologie militară și sprijin informațional. Între timp, Arabia Saudită și alte puteri arabe  riscă să ajungă în  pragul colapsului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. În plus, Putin ar putea avea mai multe „cărți” la masa negocierilor și mai multă putere pe câmpul de luptă al Ucrainei. Europa este chiar constrânsă să reia dialogul cu Putin și importul de carburanți din Rusia. De la Ursula  von der Leyen și Emmanuel Macron până la premierul Belgiei care a spus că „ar fi de bun simț să fie normalizate relațiile cu Rusia, Vestul caută să obțină energie ieftină pentru a supraviețui economic. Din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, Ucraina se teme că Vestul, grav afectat de criza energetică, ar putea să se apropie de Moscova. Rusia era în cădere înainte ca Trump să atace Iranul Potrivit The Telegraph, înainte de începerea conflictului de pe 28 februarie, veniturile Rusiei din petrol și gaz erau cu 47% mai scăzute față de anul trecut.Ajunsese să vândă petrol și gaz în India la o treime din prețul pieței. Deficitul național era la 91% din obiectivul pe 2026. Analiștii se întrebau cât mai putea Putin să ducă războiul costisitor, cu cheltuielile militare încetinite. Pe plan financiar, Rusia era „sugrumată”.  Anul trecut, Uniunea Europeană a fost pe aproape să-i ofere lui Volodimir Zelenski activele confiscate ale Rusiei.  Ce poate face Ucraina pentru a stopa avansul Rusiei? Kievul poate spera printr-o campanie „furioasă” de bombardamente asupra conductelor pentru ca Moscova să nu se bucure de „câștigurile suplimentare”. În atacul de miercuri care a avariat o serie de conducte și petroliere, 40% din capacitatea de export petrolier a Rusiei a fost suspendat săptămâna aceasta. A fost cea mai gravă întrerupere de aprovizionare cu petrol din istoria Rusiei moderne, arată un raport de la Reuters. Ucraina a lovit în cel mai mare atac cu drone din 2026 următoarele instalații energetice ale Rusiei: Terminalul petrolier Ust-Luga Terminalul petrolier Primorsk Rafinăria Kirishinefteorgsintez Petrolierul Novorossiysk Numai prin terminalele Ust-Luga și Primorsk tranzitau zilnic 1,7 milioane de barili de petrol. Blocarea exportului cauzat de atacurile cu drone ucrainene ar putea pune în pericol tranzitul a 400.000 de barili pe zi în patru rafinării rusești. Propaganda rusească a insistat că pagubele sunt „minore” la cel mai mare „hub” petrolier din Marea Baltică, Primorsk. „Este ceva serios pentru că umflarea prețurilor la petrol la nivel global i-ar fi dat Rusiei mai mult spațiu pentru a absorbi costurile din timpul războiului”, a spus Maksym Beznosiuk pentru The Telegraph. Sursa Foto: Kremlin.ru Autorul recomandă: TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina

Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.

Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor

Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri

Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud.  În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel.  Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU.  Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși  să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un  internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

Este o opțiune atractivă. Casa Albă îl testează pe șeful parlamentului iranian ca potențial lider susținut de SUA. Soluția Venezuela, aplicată în Iran?

Interesul administrației de a identifica un partener de negociere semnalează dorința de a găsi o cale de ieșire din mlaștina în care s-a transformat rapid Iranul, zguduind piețele mondiale, crescând prețurile petrolului și reînnoind îngrijorarea cu privire la inflație. Și sugerează un răspuns la o întrebare critică acum, când SUA și Israelul au decimat conducerea Teheranului – ce și cine urmează? Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt discuții diplomatice sensibile, iar Statele Unite nu vor negocia prin intermediul mass-media”. Următorul lider să facă „înțelegerea Delcy Rodríguez” Celălalt mare interes al președintelui este unul economic: petrolul. Potrivit primului oficial, Trump nu vrea să distrugă Insula Kharg, principalul centru petrolier al Iranului, deoarece speră că următorul lider va face o înțelegere similară cu cea încheiată de Delcy Rodríguez, vicepreședintele lui Nicolás Maduro, care a preluat puterea după ce a fost capturat. „Totul se rezumă la instalarea cuiva ca Delcy Rodríguez în Venezuela, despre care spunem: «Vă vom ține acolo. Nu vă vom scoate. Veți lucra cu noi. Ne veți oferi o afacere bună, o primă afacere cu petrol»”, a declarat oficialul administrației. Însă orice convingere că președintele poate alege următorul lider al Iranului așa cum a făcut-o cu Rodríguez în Venezuela, după ce SUA l-au capturat pe Maduro, a fost percepută de unii aliați ai Casei Albe ca fiind prematură, chiar naivă. O altă persoană aflată în contact cu Casa Albă, un oficial din Golf, a sugerat că Trump exagerează progresul discuțiilor pentru a crea un pretext pentru a amâna propriul termen limită autoimpus de 48 de ore, în care a amenințat sâmbătă seara că va bombarda centralele electrice ale Iranului dacă acesta nu redeschide Strâmtoarea Ormuz luni. „Cu siguranță câștigă timp și încearcă să stabilizeze piețele”, a spus oficialul din Golf, căruia i s-a acordat anonimatul deoarece nu era autorizat să vorbească public. „Ceea ce este mai greu de știut este dacă este serios în ceea ce privește găsirea unei rampe de ieșire sau dacă pune cereri nerealiste pentru ca Iranul să spună nu.” Unii sunt, de asemenea, sceptici că Ghalibaf, un fost primar al Teheranului, ar fi la fel de flexibil ca Rodríguez. „Ghalibaf este un om de afaceri prin excelență: ambițios și pragmatic, dar fundamental dedicat păstrării ordinii islamiste din Iran”, a declarat Ali Vaez, analist senior pentru Iran la International Crisis Group. „Acest lucru îl face un candidat improbabil pentru a oferi Washingtonului concesii semnificative. Și chiar dacă ar fi înclinat să testeze granițele, sistemul militar iranian și elita de securitate în general l-ar constrânge aproape sigur. În urma acțiunilor SUA și Israelului, starea de spirit de la Teheran nu este una de flexibilitate, ci de neîncredere profundă; sistemul, în ansamblu, vede puține motive să creadă că fie Trump, fie Israelul ar respecta termenii oricărui acord potențial.” „Soluția” Venezuela, model pentru Trump? Totuși, mulți din administrație văd Venezuela, o operațiune în mare parte reușită, ca un model pentru ceea ce este încă posibil în Iran. De aceea, figura opoziției din exil Reza Pahlavi este considerată o opțiune improbabilă de către SUA. Administrația nu crede că ar avea legitimitate în Iran, au spus cei doi oficiali ai administrației. „Acum îl includeți pe Reza Pahlavi? Doamne, nu… A crescut afară. Acesta este ultimul lucru pe care doriți să-l instalați acolo. Asta ar însemna haos”, a spus primul oficial. Mai multe persoane din administrația SUA au confirmat, de asemenea, că Pahlavi „nu este pe masa discuțiilor”. „Totul se rezumă la instalarea cuiva… ne va oferi o afacere bună pentru petrol”, a spus un oficial pentru Politico.

Traian Băsescu: Europa nu va intra într-o criză gravă de energie, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

„Nu cred că Europa poate intra într-o criză gravă”, spune Traian Băsescu, susținând că Uniunea Europeană și-a redus dependența de hidrocarburi. „Ceea ce se întâmplă este proba unei decizii corecte luate de Uniunea Europeană de a diminua dependența de hidrocarburi în obținerea energiei electrice și a încălzirii. Politica Uniunii Europene este să se îndrepte cât mai mult către alte sorturi de energie decât energia generată de hidrocarbur”, spune fostul șef de stat.  Alternativele energetice ale Europei Fostul președintele consideră că statele europene au suficiente alternative de aprovizionarea cu resurse, fără să reia relațiile energetice cu Federația Rusă.  „Strâmtoarea Ormuz creează probleme, dar Europa se poate aproviziona cu țiței dacă are nevoie. Din alte zone, spre exemplu, este terminalul Arabiei Saudite din Marea Roșie de la Yanbu. Este un mare terminal acolo, se poate aproviziona de acolo. Mergem mai încoace, venim în Mediterană. Este terminalul de la Ceyhan, pe unde se vinde țiței iranian, țiței din Azerbaidjan și țiței din Kazahstan. Venim mai încoace, venim în Marea Neagră, dacă vreți. Avem terminalul de la Batumi, pe unde se comercializează țiței din Kazahstan și din Azerbaidjan. Și avem terminalul de la novorossiysk, unde se scoate pe piață țiței din Kazahstan și din Federația Rusă. Dacă venim în vestul Africii, din Nigeria, care e țara OPEC și care exportă cantități uriașe de petrol. Venim în Mediterană la gazele lichefiate din Algeria. Venim la țițeiul din Libia. Deci Uniunea Europeană și Europa în general au locuri din care să se poată aproviziona cu țiței, fără să fie nevoie să revină la aprovizionarea cu țiței de la ruși. ”, spune Băsescu la B1 TV, amintind și de gazul american care se află deja pe piața europeană.  Dificultăți în minarea Strâmtorii Ormuz Referitor la amenințările cu minarea Strâmtorii, fostul președinte spune că procesul este unul extrem de complex din punct de vedere tehnic.  „Pentru cei care știu ce înseamnă minarea unei ape, nu e ușor să minezi strâmtoarea Ormuz. Este o strâmtoare cu adâncimi mari, între 70 și 150 de metri în pasa de navigație. Și nu poți să dai drumul la mine pur și simplu acolo. Curentul este de 3 metri pe secundă, deci într-un minut o mină este derivată 180 de metri. Dacă nu e ancorată. Ca să ancorezi mine în strâmtoarea Ormuz este un proces complicat pentru că trebuie să le ancorezi și în același timp să-ți stabilezi și adâncimea la care vrei să fie sub suprafața apei. Și aici este iar o dificultate, că acolo este maree. Curentul este când către intrare în golf, când către ieșire. Iar nivelul apei crește cu 2-3 metri la maree. Deci este extrem de complicat să minezi strâmtoarea Ormuz”, explică Traian Băsescu. 

Înainte de a veni în România, șeful OMV dă un sfat șoferilor: Conduceți mai puțin

Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate.  După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere.   Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească.  Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili

Donald Trump: Războiul cu Iranul se va încheia în curând

Donald Trump a declarat că Iranul „nu este pregătit” pentru un acord de pace, dar a promis că războiul se va încheia în „curând”. Președintele a spus anterior că „va bombarda de plăcere insula Kharg” și  va prelungi războiul cu Iranul până când va simți „în oase”. A amenințat aliații din NATO că vor avea un viitor sumbru dacă nu vor sprijini SUA în conflictul cu Iranul și nu vor contribui cu nave de luptă la redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Trump, despre prețurile la petrol Trump a mai spus pentru PBS  că prețul conflictului cu Iranul este „neglijabil” : „Prețurile petrolului vor scădea drastic imediat ce se va termina. Am lăsat multă infrastructură la Teheran (neatinsă), pentru că dacă ai face-o, ar însemna ani de reconstrucție…Aș putea distruge centralele electrice într-o oră… dar dacă fac asta, ar fi ani de reconstrucție și ar fi o traumă. Așa că încerc să amân astfel de lucruri.”, a declarat președintele pentru PBS. Trump va susține o conferință de presă de la Centrul Kennedy după ce a sugerat că ar putea amâna întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping dacă China nu intervine să ajute SUA. Trump, avertizat de producătorii petrolieri Directorii americani din industria petrolieră au avertizat administrația Trump că criza energetică cauzată de conflictul din Iran s-ar putea agrava, în principal pentru că perturbările din Strâmtoarea Ormuz amenință aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au crescut deja la aproximativ 99 de dolari pe baril. Creșterea ar putea continua, iar directorii se tem că prețurile crescute în mod prelungit  ar putea dăuna economiei globale, chiar dacă companiile petroliere ar beneficia pe termen scurt, scrie Wall Street Journal. Potrivit NBC News, războiul a cauzat moartea a peste 2.000 de oameni în Orientul Mijlociu. Numai în Iran au fost uciși 1.200 de oameni în atacurile americane și israeliene, iar în Liban peste 850. 15 militari americani și-au pierdut viața de la începerea războiului cu Iranul. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: CTP îl critică pe Trump pentru prelungirea războiului cu Iranul: „Aidoma unui alcoolic, președintele vrea breaking news provocate de El

Războiul din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului urcă puternic. Trump avertizează: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău

Administrația Trump a încercat în repetate rânduri să calmeze piețele și să reducă temerile privind blocajele din transportul maritim. Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor trimite forțe navale pentru a escorta și proteja petrolierele care ies din Orientul Mijlociu. Totuși, administrația a recunoscut recent că ar putea dura săptămâni până când Marina americană va fi pregătită să înceapă această operațiune. Între timp, Iranul și-a intensificat presiunile, inclusiv prin amplasarea de mine în strâmtoare și prin amenințări că va lovi orice infrastructură petrolieră și de gaze asociată Statelor Unite. De la izbucnirea războiului, mai multe petroliere au fost deja lovite în Strâmtoarea Ormuz. Statele Unite au bombardat și insula Kharg, unde se află cea mai mare parte a producției petroliere iraniene. Cu toate acestea, administrația Trump a transmis că, pentru moment, a evitat să lovească direct producția de petrol a Iranului. Pe fondul escaladării crizei, Washingtonul a încercat în weekend să crească rapid producția internă pentru a contracara scumpirea carburanților. Și Agenția Internațională pentru Energie a intervenit. Statele membre au convenit miercuri să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, cea mai amplă acțiune colectivă din istoria instituției. Cu toate acestea, petrolul provenit din America și Europa nu va ajunge pe piață înainte de sfârșitul lunii martie. Efectele blocajului din Ormuz depășesc însă piața petrolului. Fermierii din întreaga lume depind de îngrășămintele transportate prin această rută, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. În plus, produsele perisabile transportate pe mare, precum lactatele, fructele, legumele și peștele, ar putea fi printre primele mărfuri care se vor scumpi pe fondul perturbărilor comerciale. Volatilitatea rămâne ridicată și pe piețele financiare. În tranzacțiile de după închiderea burselor, unde volumele sunt mai mici și speculatorii își acoperă pozițiile, petrolul tinde să aibă oscilații mai puternice. Duminica trecută, cotațiile au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul pragului de 100 de dolari în cursul zilei de luni. Într-o discuție telefonică cu Financial Times, președintele SUA, Donald Trump, a lansat avertismente puternice chiar liderilor Alianței Nord Atlantice. Dacă nu vor reuși să ajute SUA să deschidă Strâmtoarea Ormuz, NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău”, spune liderul de la Casa Albă, transmițând un mesaj direct națiunilor europene să se alăture efortului său de război în Iran. În interviu, liderul de la Casa Albă a anunțat ce ajutor dorește de la europeni și de la China pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA.

Șeful OMV propune o soluție pentru prevenirea penuriei de combustibil în Europa: Reducerea taxelor pentru ieftinirea benzinei cu 80 de cenți

Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate.  După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere.   Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească.  Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili