Etichetă: petrol

Sunt cu Bibi total Trump oferă un interviu presei israeliene în care îl laudă pe Netanyahu și îl atacă dur pe președintele Israelului

„Statul Israel nu ar fi existat dacă Netanyahu nu ar fi fost la putere. Sunt cu Bibi total” “Există vreun alt lider în Israel care ar fi putut face ceea ce a făcut Netanyahu? Nu, chiar nu cred. Nu ar fi existat Statul Israel dacă prim-ministrul Netanyahu nu ar fi fost la putere. Îl susțin pe Bibi. Sunt cu Bibi total”, a spus Donald Trump, în interviul pentru Canal 14 Israel, post apropiat de premierul israelian. „Isaac Herzog este un om slab și ineficient. Folosește grațierea și o flutură lui Bibi” Președintele Trump nu s-a ferit să-și exprime „disprețul” față de președintele Isaac Herzog, menționează jurnaliștii Canalului 14. „Președintele vostru este un om slab. Președintele Israelului este un om slab și ineficient, care folosește grațierea și o flutură deasupra capului lui Bibi. Nici măcar nu ați mai avea Israelul în acest moment dacă el nu ar fi fost prim-ministru. Eu îl susțin pe Bibi”, a spus Trump. „Greșit! Știri false” Întrebat dacă între SUA și Israel există tensiuni pe tema războiului din Iran, așa cum a raportat Axios, Donald Trump a replicat: “Greșit. Rapoartele privind tensiunile dintre SUA și Israel sunt o mare greșeală. O minciună sfruntată și știri false. Sunt știri false de clasa a treia. Relațiile dintre țările noastre nu au fost niciodată mai bune”. „Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA” “Pentru a menține Strâmtoarea Ormuz deschisă — da, țările din regiune vor trebui să se alăture luptei. Ei obțin tot petrolul, noi nu avem nimic de câștigat din această strâmtoare. Țările care primesc petrolul sunt cele care trebuie să participe. Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA. Noi îi vom ajuta foarte mult. Strâmtoarea trebuie să rămână deschisă pe toată lungimea ei. Vom fi acolo pentru a le ajuta, a spus Trump, întrebat despre blocajul din Strâmtoarea Ormuz care a sufocat traficul de petrol și GNL.

Bogdan Ivan, predicție în scenariul cel mai negru. Cât poate rezista România din propriile rezerve de petrol

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a asigurat sâmbătă la Antena 3 CNN că România are suficiente rezerve pentru patru luni în scenariul în care în țară nu ar mai ajunge niciun litru de petrol sau de motorină în țară. El a precizat că doar în scenariul în care nu există o alternativă la aprovizionarea cu petrol vor fi folosite rezervele de urgență. Întrebat dacă românii ar trebui să se aștepte la măsuri extreme, precum restricțiile de circulație cu autoturismul, ministrul a precizat că “nu ar trebui să ajungem acolo.” “Din punctul meu de vedere nu ar trebui să ajungem acolo. Mi se par măsuri destul de drastice ca să fie luate la nivel național. Bineînțeles că e decizia fiecăruia dintre noi dacă decidem să mergem cu mijlocul de transport în comun sau să ne folosim mașina. Ceea ce este foarte important acum e că noi, ca țară să avem rute diversificate de aprovizionare pentru combustibil. Aducem undeva la 75% din petrolul pe care îl rafinăm în România din alte state care nu au legătură cu Orientul Mijlociu, în special din Guiana Franceză, Kazahstan și Azerbaidjan. Putem să spunem că nu suntem atât de afectați. În schimb aducem din Arabia Saudită aproximativ 40% din importurile noastre de motorină, ceea ce ne creează în momentul de față o zonă de potențial risc. Ceea ce e important e că am diversificat foarte mult rutele. Nu depindem de acea zonă, dar e un val la nivel mondial care afectează fiecare economie”, a explicat Bogdan Ivan, pentru A3CNN. Scenariul situației de criză Despre oportunitatea declararării situației de criză pe piața țițeiului, Bogdan Ivan a explicat: “Am vrut să pregătesc cadrul legal pentru ca în situația în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește și vom avea o creștere continuă a prețurilor, a cotațiilor barilului de petrol și a tonei de motorină la nivel internațional, lucru care va afecta și economia României, să putem, în momentul în care decidem că trebuie să intervină statul să o facă de îndată fără să aștepte zile sau foarte mult timp să elaboreze acte normative, avize de la diferite ministere. Acest mecanism trebuie pregătit și să nu ne trezim în situația în care să spunem că nu putem să decidem pentru că nu avem act normativ”. Reziliența României În situația în care se constată o penurie în aprovizionarea și rafinarea pe plan intern, România va folosi stocurile de urgență: Dacă e nevoie să eliberăm anumite stocuri pentru a echilibra piața într-o anumită zonă pentru a ține prețul stabil și de a ne asigura că dacă apare o nouă blocadă mult mai mare, în Canalul de Suez, care ne-ar afecta în mod direct, atât în România, cât și în Europa care importă 40 de milioane de tone de motorină de acolo, evident că ești nevoit să intervii. Stocurile de urgență le activezi doar într-o situație cu adevărat de criză și dacă nu mai ai altă soluție. Suntem pregătiți cu aceste stocuri de criză, dacă nu am mai aduce în România nici un litru de motorină, nici un litru de țiței. Am fi în situația în care, aproape patru luni de zile, cu stocul de criză plus stocuri comerciale să putem să funcționăm”, explică Bogdan Ivan pentru A3CNN. Recomandarea autorului: Cât costă benzina și motorina pe 14 martie 2026. A opta scumpire luna aceasta

Bogdan Ivan, predicție în scenariul cel mai negru. Cât poate rezista România din propriile rezerve de petrol

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a asigurat sâmbătă la Antena 3 CNN că România are suficiente rezerve pentru patru luni în scenariul în care în țară nu ar mai ajunge niciun litru de petrol sau de motorină în țară. El a precizat că doar în scenariul în care nu există o alternativă la aprovizionarea cu petrol vor fi folosite rezervele de urgență. Întrebat dacă românii ar trebui să se aștepte la măsuri extreme, precum restricțiile de circulație cu autoturismul, ministrul a precizat că “nu ar trebui să ajungem acolo.” “Din punctul meu de vedere nu ar trebui să ajungem acolo. Mi se par măsuri destul de drastice ca să fie luate la nivel național. Bineînțeles că e decizia fiecăruia dintre noi dacă decidem să mergem cu mijlocul de transport în comun sau să ne folosim mașina. Ceea ce este foarte important acum e că noi, ca țară să avem rute diversificate de aprovizionare pentru combustibil. Aducem undeva la 75% din petrolul pe care îl rafinăm în România din alte state care nu au legătură cu Orientul Mijlociu, în special din Guiana Franceză, Kazahstan și Azerbaidjan. Putem să spunem că nu suntem atât de afectați. În schimb aducem din Arabia Saudită aproximativ 40% din importurile noastre de motorină, ceea ce ne creează în momentul de față o zonă de potențial risc. Ceea ce e important e că am diversificat foarte mult rutele. Nu depindem de acea zonă, dar e un val la nivel mondial care afectează fiecare economie”, a explicat Bogdan Ivan, pentru A3CNN. Scenariul situației de criză Despre oportunitatea declararării situației de criză pe piața țițeiului, Bogdan Ivan a explicat: “Am vrut să pregătesc cadrul legal pentru ca în situația în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește și vom avea o creștere continuă a prețurilor, a cotațiilor barilului de petrol și a tonei de motorină la nivel internațional, lucru care va afecta și economia României, să putem, în momentul în care decidem că trebuie să intervină statul să o facă de îndată fără să aștepte zile sau foarte mult timp să elaboreze acte normative, avize de la diferite ministere. Acest mecanism trebuie pregătit și să nu ne trezim în situația în care să spunem că nu putem să decidem pentru că nu avem act normativ”. Reziliența României În situația în care se constată o penurie în aprovizionarea și rafinarea pe plan intern, România va folosi stocurile de urgență: Dacă e nevoie să eliberăm anumite stocuri pentru a echilibra piața într-o anumită zonă pentru a ține prețul stabil și de a ne asigura că dacă apare o nouă blocadă mult mai mare, în Canalul de Suez, care ne-ar afecta în mod direct, atât în România, cât și în Europa care importă 40 de milioane de tone de motorină de acolo, evident că ești nevoit să intervii. Stocurile de urgență le activezi doar într-o situație cu adevărat de criză și dacă nu mai ai altă soluție. Suntem pregătiți cu aceste stocuri de criză, dacă nu am mai aduce în România nici un litru de motorină, nici un litru de țiței. Am fi în situația în care, aproape patru luni de zile, cu stocul de criză plus stocuri comerciale să putem să funcționăm”, explică Bogdan Ivan pentru A3CNN. Recomandarea autorului: Cât costă benzina și motorina pe 14 martie 2026. A opta scumpire luna aceasta

Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin

Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina.  Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol  după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.

Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală

Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale.  Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței  și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței  și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974,  în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”

Nicușor Dan, după ședința CSAT: Statul pregătește scenarii de reacție la creșterea prețului petrolului

„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situației generale și discuții cu primul-ministru, ministrul Energiei, ministrul de Finanțe asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii”, a spus președintele. Președintele a făcut și o delimitare între piața petrolului și cea a gazelor, unde există deja măsuri de control. „După cum știți, în ceea ce privește gazul, nu petrolul, în ceea ce privește gazul, guvernul a adoptat deja începând cu 1 aprilie o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor astfel încât populația și companiile să nu fie afectate”. Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a încheiat după trei ore de dezbateri. Un alt subiect important de pe ordinea de zi este cel privind analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.

Virgil Popescu, fost ministru al Energiei: Ce ar trebui să facă România pentru a evita explozia prețurilor la combustibili

Virgil Popescu a arătat că evoluțiile recente ale prețului petrolului arată cât de instabilă este piața în contextul tensiunilor geopolitice. Prețul barilului a oscilat într-un interval larg, ceea ce indică o volatilitate ridicată. „Nu trebuie să ne panicăm, dar nici să stăm liniștiți fără să facem nimic. Trebuie să fim pregătiți și să întărim reziliența față de ceea ce se întâmplă”, a spus fostul ministru al Energiei. Potrivit acestuia, România nu este dependentă în mod semnificativ de petrolul din Golful Persic. Acest lucru este un avantaj care reduce riscul unei crize majore de aprovizionare. Acorduri directe cu Kazahstan și Azerbaidjan Popescu consideră că guvernul ar trebui să înceapă discuții directe cu autoritățile din Kazahstan și Azerbaidjan pentru a asigura stabilitatea livrărilor și a prețurilor. „Principala sursă de țiței pentru rafinăriile noastre vine din Kazahstan și Azerbaidjan, nu din Golful Persic. De aceea, soluția este clară: un dialog direct dintre guvernul României și cele din Kazahstan și Azerbaidjan”, a explicat el. Fostul ministru a subliniat că astfel de negocieri ar trebui purtate la nivel guvernamental, nu doar între companii, pentru a garanta securitatea energetică. Virgil Popescu s-a declarat împotriva plafonării prețului la combustibili, măsură adoptată în trecut de unele state din regiune. El a avertizat că o astfel de decizie poate duce la lipsa combustibilului pe piață, dacă oferta devine insuficientă. „Nu sunt adeptul plafonării prețului la benzină, pentru că riscăm să ajungem la o penurie”, a spus fostul ministru. Exemplul din 2022: reducerea de 50 de bani la pompă Popescu a amintit și măsurile adoptate în 2022, când prețul petrolului a crescut puternic după izbucnirea războiului din Ucraina. Atunci, guvernul și companiile petroliere au convenit o reducere de 50 de bani pe litru la pompă, suportată în mod egal de stat și de industrie. „Jumătate a fost susținută de guvern, jumătate de companii”, a spus el, menționând că această soluție a ajutat la stabilizarea prețurilor pentru consumatori. Declarațiile fostului ministru vin pe fondul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au provocat fluctuații majore ale prețului petrolului pe piețele internaționale.

Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. În România, prețurile sar de 9 lei

Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. Între timp, în România guvernată de prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, prețurile de la pompă sar de 9 lei.  Premierul Ungariei a anunțat că de azi va plafona prețul la carburanți. Măsura care a limita prețurile la carburanți a intra în vigoare din această noapte, a declarat Viktor Orban, pe fondul creșterii prețurilor la petrol după agravarea crizei energetice globale în urma escaladării războiului din Iran. „Prețurile plafonate la combustibil intră în vigoare de astăzi,  de la miezul nopții!”, a scris premierul maghiar pe pagina sa de Facebook. Iată prețurile plafonate la benzină și gaz Benzină: 595 HUF Gaz: 615 HUF Viktor Orban a spus că prețul la petrol va fi limitat la 595 de florinți (1.75 de dolari, potrivit Reuters) per litru, iar prețul la diesel va fi limitat la 615 de florinți (1,81 dolari) per litru. Urmează alegeri decisive Pe 12 aprilie 2026 se vor desfășura alegerile parlamentare în Ungaria. Principalele partide oponente sunt Fidesz-KDNP (alianța conservatoare maghiară eurosceptică) și partidul conservator pro-european TISZA. Cel mai recent sondaj, publicat de McLaughlin & Associates, afiliat cu guvernul, îl dă câștigător pe FIDESZ cu 43%, iar TISZA obține 37%. Sondajul publicat de Zacecs Research, afiliat opoziției, dă câștigător partidul TISZA cu 50% (22-28 februarie 2026), ceea ce l-ar face eligibil să formeze majoritatea parlamentară și să formeze un partid monocrom. FIDESZ pierde alegerile cu 38%. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia

Trump amenință Iranul cu un răspuns militar de 20 de ori mai puternic dacă este blocată Strâmtoarea Hormuz

Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran, dacă transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, va fi oprit. „Dacă Iranul face ceva care să oprească fluxul de petrol în Strâmtoarea Hormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii de douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”, se arată în mesajul publicat de Trump pe platforma sa, Truth Social.  Potrivit liderului de la Washington, SUA ar putea lovi obiective considerate „ușor distructibile, care vor face practic imposibilă reconstrucția Iranului, ca națiune”. „Moartea, Focul și Furia vor domni asupra lor – Dar sper și mă rog să nu se întâmple! Acesta este un dar din partea Statelor Unite ale Americii pentru China și pentru toate națiunile care utilizează intens Strâmtoarea Hormuz”, se mai arată în mesajul publicat de Trump.  Prețul petrolului a crescut puternic, până la aproximativ 116 dolari pe baril. Contractele futures pentru petrolul WTI au urcat cu aproximativ 30%, după ce săptămâna trecută înregistraseră deja o creștere record de aproximativ 36%. În același timp, cotația Brent a avansat cu aproximativ 26%, după o creștere de circa 27% în săptămâna precedentă. 

Din două vorbe, Trump a scăzut brusc prețul petrolului în lume. Cotațiile au căzut de la 91 de dolari pe baril la 85 de dolari. Ce a spus președintele american

Potrivit Trading Economics, barilul de petrol a scăzut brusc după ultimele declarații ale lui Trump: de la 100 de dolari de la deschiderea de luni la 85 de dolari. În acest moment, barilul este la 88 dolari. Trump a spus că are un plan de a amortiza creșterea prețurilor la petrol după izbucnirea războiului cu Iran, după ce prețul barilului a ajuns la 120 de dolari, cu 65% mai mare decât era înainte de război. Trump: Am un plan pentru toate „Am un plan pentru toate, bine?”, a spus Trump într-un scurt interviu telefonic în a zecea zi de război cu Iranul. „Am un plan pentru toate. Veți fi foarte fericiți.”, a adăugat Trump, acum presat de criza petrolieră care are deja un impact negativ asupra companiilor și consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Trump a declarat că vasele au început să navigheze din nou în Strâmtoarea Ormuz și că se „gândește că criza s-a terminat”. El a avertizat Iranul că nu atace niciun vas petrolier. „Au tras tot ce au avut de tras și ar fi bine să nu încerce ceva ori va fi sfârșitul acestei țări”, a spus Trump. Sursa Foto: Shutterstock