Virgil Popescu, fost ministru al Energiei: Ce ar trebui să facă România pentru a evita explozia prețurilor la combustibili

Virgil Popescu a arătat că evoluțiile recente ale prețului petrolului arată cât de instabilă este piața în contextul tensiunilor geopolitice. Prețul barilului a oscilat într-un interval larg, ceea ce indică o volatilitate ridicată. „Nu trebuie să ne panicăm, dar nici să stăm liniștiți fără să facem nimic. Trebuie să fim pregătiți și să întărim reziliența față de ceea ce se întâmplă”, a spus fostul ministru al Energiei. Potrivit acestuia, România nu este dependentă în mod semnificativ de petrolul din Golful Persic. Acest lucru este un avantaj care reduce riscul unei crize majore de aprovizionare. Acorduri directe cu Kazahstan și Azerbaidjan Popescu consideră că guvernul ar trebui să înceapă discuții directe cu autoritățile din Kazahstan și Azerbaidjan pentru a asigura stabilitatea livrărilor și a prețurilor. „Principala sursă de țiței pentru rafinăriile noastre vine din Kazahstan și Azerbaidjan, nu din Golful Persic. De aceea, soluția este clară: un dialog direct dintre guvernul României și cele din Kazahstan și Azerbaidjan”, a explicat el. Fostul ministru a subliniat că astfel de negocieri ar trebui purtate la nivel guvernamental, nu doar între companii, pentru a garanta securitatea energetică. Virgil Popescu s-a declarat împotriva plafonării prețului la combustibili, măsură adoptată în trecut de unele state din regiune. El a avertizat că o astfel de decizie poate duce la lipsa combustibilului pe piață, dacă oferta devine insuficientă. „Nu sunt adeptul plafonării prețului la benzină, pentru că riscăm să ajungem la o penurie”, a spus fostul ministru. Exemplul din 2022: reducerea de 50 de bani la pompă Popescu a amintit și măsurile adoptate în 2022, când prețul petrolului a crescut puternic după izbucnirea războiului din Ucraina. Atunci, guvernul și companiile petroliere au convenit o reducere de 50 de bani pe litru la pompă, suportată în mod egal de stat și de industrie. „Jumătate a fost susținută de guvern, jumătate de companii”, a spus el, menționând că această soluție a ajutat la stabilizarea prețurilor pentru consumatori. Declarațiile fostului ministru vin pe fondul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au provocat fluctuații majore ale prețului petrolului pe piețele internaționale.
Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. În România, prețurile sar de 9 lei

Viktor Orban plafonează prețurile la pompă din Ungaria începând de azi. Anunțul oficial al premierului ungar. Între timp, în România guvernată de prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, prețurile de la pompă sar de 9 lei. Premierul Ungariei a anunțat că de azi va plafona prețul la carburanți. Măsura care a limita prețurile la carburanți a intra în vigoare din această noapte, a declarat Viktor Orban, pe fondul creșterii prețurilor la petrol după agravarea crizei energetice globale în urma escaladării războiului din Iran. „Prețurile plafonate la combustibil intră în vigoare de astăzi, de la miezul nopții!”, a scris premierul maghiar pe pagina sa de Facebook. Iată prețurile plafonate la benzină și gaz Benzină: 595 HUF Gaz: 615 HUF Viktor Orban a spus că prețul la petrol va fi limitat la 595 de florinți (1.75 de dolari, potrivit Reuters) per litru, iar prețul la diesel va fi limitat la 615 de florinți (1,81 dolari) per litru. Urmează alegeri decisive Pe 12 aprilie 2026 se vor desfășura alegerile parlamentare în Ungaria. Principalele partide oponente sunt Fidesz-KDNP (alianța conservatoare maghiară eurosceptică) și partidul conservator pro-european TISZA. Cel mai recent sondaj, publicat de McLaughlin & Associates, afiliat cu guvernul, îl dă câștigător pe FIDESZ cu 43%, iar TISZA obține 37%. Sondajul publicat de Zacecs Research, afiliat opoziției, dă câștigător partidul TISZA cu 50% (22-28 februarie 2026), ceea ce l-ar face eligibil să formeze majoritatea parlamentară și să formeze un partid monocrom. FIDESZ pierde alegerile cu 38%. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia
Trump amenință Iranul cu un răspuns militar de 20 de ori mai puternic dacă este blocată Strâmtoarea Hormuz

Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran, dacă transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, va fi oprit. „Dacă Iranul face ceva care să oprească fluxul de petrol în Strâmtoarea Hormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii de douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”, se arată în mesajul publicat de Trump pe platforma sa, Truth Social. Potrivit liderului de la Washington, SUA ar putea lovi obiective considerate „ușor distructibile, care vor face practic imposibilă reconstrucția Iranului, ca națiune”. „Moartea, Focul și Furia vor domni asupra lor – Dar sper și mă rog să nu se întâmple! Acesta este un dar din partea Statelor Unite ale Americii pentru China și pentru toate națiunile care utilizează intens Strâmtoarea Hormuz”, se mai arată în mesajul publicat de Trump. Prețul petrolului a crescut puternic, până la aproximativ 116 dolari pe baril. Contractele futures pentru petrolul WTI au urcat cu aproximativ 30%, după ce săptămâna trecută înregistraseră deja o creștere record de aproximativ 36%. În același timp, cotația Brent a avansat cu aproximativ 26%, după o creștere de circa 27% în săptămâna precedentă.
Din două vorbe, Trump a scăzut brusc prețul petrolului în lume. Cotațiile au căzut de la 91 de dolari pe baril la 85 de dolari. Ce a spus președintele american

Potrivit Trading Economics, barilul de petrol a scăzut brusc după ultimele declarații ale lui Trump: de la 100 de dolari de la deschiderea de luni la 85 de dolari. În acest moment, barilul este la 88 dolari. Trump a spus că are un plan de a amortiza creșterea prețurilor la petrol după izbucnirea războiului cu Iran, după ce prețul barilului a ajuns la 120 de dolari, cu 65% mai mare decât era înainte de război. Trump: Am un plan pentru toate „Am un plan pentru toate, bine?”, a spus Trump într-un scurt interviu telefonic în a zecea zi de război cu Iranul. „Am un plan pentru toate. Veți fi foarte fericiți.”, a adăugat Trump, acum presat de criza petrolieră care are deja un impact negativ asupra companiilor și consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Trump a declarat că vasele au început să navigheze din nou în Strâmtoarea Ormuz și că se „gândește că criza s-a terminat”. El a avertizat Iranul că nu atace niciun vas petrolier. „Au tras tot ce au avut de tras și ar fi bine să nu încerce ceva ori va fi sfârșitul acestei țări”, a spus Trump. Sursa Foto: Shutterstock
Nu e nimic de temut. Donald Trump îndeamnă echipajele navelor petroliere să aibă curaj și să traverseze Strâmtoarea Ormuz

Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să „arate mai mult curaj” și să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Președintele SUA, presat de situația complicată a războiului din Iran (cu costuri de ordinul miliardelor și cu opt militari SUA uciși), precum și de alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie, a spus că ia în considerare măsuri pentru a menține barilul de petrol sub prețul de 100 de dolari. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut… Ei (Iranul, n.r.) nu au o flotă, am scufundat toate navele lor…”, a asigurat președintele SUA într-un interviu pentru Fox News. Trump, despre petrolul iranian și noul Lider Suprem Președintele a spus pentru NBC News că „este prea devreme să se discute despre preluarea zăcămintelor petroliere din Iran”, dar că a remarcat că „oamenii au discutat despre asta”. „Te uiți la Venezuela….oamenii s-au gândit la asta”. Președintele a spus despre noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, că „este o mare greșeală” și că nu crede că va „rezista prea mult” la conducerea Iranului. A adăugat că „nu are rost” să trimită trupe terestre la centrala nucleară de la Isfahan pentru a confisca uraniul îmbogățit. Trump va ține în această seară o conferintă, la ora 23:30 (ora României). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump: O mare schimbare va veni curând în Cuba. Este la capătul liniei
Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia

La 4 ani de la invazia rusă a Ucrainei, Uniunea Europeană a continuat să importe petrol din Rusia, deși Moscova a fost lovită cu sancțiuni financiare. În contextul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina, cantitatea de gaz importat de UE din Rusia a continuat să scadă de la 150,2 de miliarde de metri cubi (2021) la 40,9 de miliarde de metri cubi (2025), arată statisticile Consiliului European. Kyiv Independent , care a citat ONG-ul german Urgewald, a estimat că UE a importat din Rusia gaz lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, prin terminalul Yamal LNG. Franța este țara europeană care a importat cel mai mult gaz lichefiat rusesc (6,3 milioane de tone), urmată de Belgia (4,2 milioane de tone). România a importat mai mult gaz rusesc în 2025, cu 57% mai mult în raport cu 2024, potrivit Reuters. În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro. În ianuarie-august 2025, factura UE pentru combustibilii Rusiei s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro. UE a continuat să importe petrol și gaz din Rusia în 2025, dar la un nivel mai mic raportat la ultimii 5 ani Eurostat a estimat că UE a continuat să importe și petrol rusesc, dar la nivel mai mic în comparație cu cel de acum 5 ani: de la o cantitate de petrol în valoare de 28,74 miliarde de euro în prima parte a anului 2021 la o cantitate de petrol care valorează 1,12 miliarde în ultima parte a anului 2025. Un oficial rus (vice-premierul Alexander Novak) a declarat că exporturile de petrol rusesc către Europa au fost aproximativ 25 milioane tone în 2025, potrivit Reuters. Înainte de războiul din Ucraina și sancțiunile europene, Rusia exportase 175 de milioane de tone de petrol în Europa. Consiliul European reamintește că importul de gaz natural lichefiat din Rusia va fi interzis pentru statele membre UE începând din ianuarie 2027. Importul de gaze naturale prin gazoducte va fi interzis din toamna anului 2027. De la 1 martie 2026, toate statele membre UE trebuie să-și pregătească planuri pentru a-și diversifica furnizorii de gaz și pentru a înlocui gazul rusesc. Și țările membre UE care încă importă petrol rusesc vor fi obligate să-și diversifice planurile. Vladimir Putin a amenințat în contextul crizei petroliere de la izbucnirea războiului din Iran că ar putea opri permanent livrarea de gaze Europei: „Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem chiar acum livrările”. Cât profit a făcut Ucraina din tranzitul petrolier? În 2025, Ucraina a obținut profit de 200-250 de milioane de dolari din taxele de tranzit pentru 9,7 milioane de petrol rusesc, prin ramura sudică a conductei Drujba, arată analizele ExPro. Destinațiile principale au fost Slovacia (4,9 milioane de tone) și Ungaria (4,35 milioane de euro). Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba: „Am sunat-o pe Ursula von der Leyen”
După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului

Anxietatea milenialilor este în creștere după ce SUA și Israel au atacat Iranul, rezultând un război la scară regională care a dus la scumpirea petrolului. După înregistrarea celor mai mari turbulențe globale pe piața energetică de la crizele petroliere dintre anii 1973 și 1979, milenialii își exprimă nemulțumirile constant prin meme-uri postate pe platformele de socializare, precum Tik Tok și Instagram. Ei se plâng că din cauza „sistemului capitalist aflat în ultimul stadiu”, au înfruntat două crize financiare, o pandemie globală, automatizarea și bula AI, criza accesibilității, multiple războaie izbucnite în Irak, Afganistan, Siria și Ucraina, precum și declanșarea unui presupus „război mondial” după atacul SUA asupra Iranului. Și chiar înainte ca mulți mileniali născuți între anii 1986 și 1996 să împlinească 40 de ani. Prețul petrolului a crescut: Barilul este peste 90$ Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, iar livrările globale de petrol au fost perturbate. Prețurile la petrol au explodat în ultima săptămână, fiind înregistrată cea mai mare creștere săptămânală din istoria tranzacțiilor futures. În timp ce Donald Trump se declară încrezător că SUA au câștigat deja războiul și că „regimul islamic” de la Teheran are zilele numărate, cotația petrolului american West Texas Intermediate a urcat vineri cu 12,21%, adică 9,89 de dolari. Barilul de petrol a ajuns la 90,90 de dolari. Și referința globală Brent a crescut cu 8,52% sau 7,28 de dolari, ajungând până la 92,69 de dolari pe baril. Țițeiul american a urcat cu 35,63%, fiind cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures după ce a bătut recordul de 28% din aprilie 2020, la momentul pandemiei de coronavirus. Războiul cu Iranul ar putea deveni un conflict de lungă durată, precum Afganistan, Irak sau Vietnam Inițial, Trump a spus că Iranul va fi învins printr-un atac decisiv, dar ulterior a raportat că operațiunea va dura între 4 și 5 săptămâni, ca ulterior să spună că va dura atâta timp „cât va fi nevoie” sau până când Iranul va capitula necondiționat. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite „abia au început lupta”. „Iranul speră că nu vom putea susţine acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”. Analiștii geopolitici și economiștii se tem că SUA deja se află la începutul unui război de lungă durată care ar putea destabiliza piața mondială a petrolului și gazelor. Ministrul energiei din Qatar: Toate economiile lumi vor intra în COLAPS China ar fi cea mai grav afectată pentru că depindea de petrolul iranian. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge prețul de 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni dacă petrolierele nu vor naviga prin Strâmtoarea Ormuz. Trump a anunțat că a inițiat un program de asigurare de 20 de miliarde de dolari pentru petrolierele care operează în Golful Persic. „Toate economiile lumii ar putea fi aduse în pragul colapsului”, a avertizat acesta. El a adăugat că țările arae din Golful Persic ar putea ajunge în situația de a declanșa operațiuni militare majore împotriva Iranului dacă blocajul va continua. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate
Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate

Kuweit a început să reducă dramatic producția de petrol după ce stocurile de țiței s-au epuizat, a raportat vineri Wall Street Journal , care a citat persoane familiarizate cu situația din țară. Kuweit, o țară membră-fondatoare a OPEC, a fost atacată în ultima săptămână de Iran, iar economia este grav afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz. Cele mai mari turbulențe pe piața globală de la pandemia de COVID-19 încoace De la regionalizarea conflictului, s-au înregistrat turbulențe majore pe piața globală de țiței după ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz. Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan. Tancurile petroliere și navele de marfă sunt blocate într-o coadă de câteva mile lungime. Având în vedere că strâmtoarea se ocupă de aproximativ 20% din comerțul global de petrol, întreruperea provoacă creșterea prețurilor la petrol și gaze la nivel global. Prețul barilului de petrol a ajuns la 93,75 de dolari. Între timp, sute de mii de călători întâmpină dificultăți în Orientul Mijlociu după ce au fost anulate mii de zboruri ca urmare a escaladării conflictului dintre Israel și Iran la scară regională, fiind atacate și alte state arabe. Aproape 14.000 de zboruri planificate din aeroportule a 10 țări au fost anulate de când SUA și Israel au bombardat Iranul, iar acesta din urmă a trecut la represalii. Pe 6 martie, 10 țări și-au închis parțial sau în totalitate spațiul aerian, potrivit CNN .Zborurile efectuate la Aeroportul Internațional din Dubai au scăzut cu 85% din 28 februarie. Peste 300.000 de cetățeni britanici locuiesc sau sunt în tranzit în țările din Golful Persic, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a raportat că 17.500 de cetățeni americani au reușit să se întoarcă în SUA. Sursa Foto: Shuterstock Autorul recomandă: Trump: Evacuăm mii de oameni din Orienul Mijlociu
SUA cere Chinei să cumpere mai puțin petrol din Rusia și mai mult din America

În cadrul consultărilor private purtate în ultimele zile cu foști oficiali ai SUA, directori de afaceri și analiști politici, Bessent a descris un efort continuu de a determina China să cumpere produse americane, petrol și gaze, au declarat persoane familiarizate cu întâlnirile, potrivit The Wall Street Journal. Bessent se gândește să ridice problema energiei, într-o întâlnire cu omologul său chinez, vicepremierul He Lifeng, la Paris, la mijlocul lunii martie. Aceștia intenționează să consolideze un cadru pentru summitul din aprilie dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping. Reducerea achizițiilor de petrol rusesc ar fi o solicitare mare pentru China, care obține țiței de la aliatul său strategic la un preț semnificativ redus. Petrolul american ar fi mult mai scump, iar blocarea accesului la țiței rusesc ar submina relația Beijingului cu Kremlinul și ar submina poziția Moscovei în războiul din Ucraina. În plus, au spus sursele, Bessent ia în considerare și solicitarea Chinei de a reduce achizițiile de petrol iranian. Deși cea mai mare parte a petrolului iranian este în prezent scoasă din funcțiune în urma atacurilor americano-israeliene, Washingtonul dorește ca Beijingul să își reducă dependența pe termen lung de barilele iraniene în cazul în care acestea vor fi reluate. O cerere semnificativă proprie din partea Chinei Se așteaptă, de asemenea, ca Xi să prezinte o cerere semnificativă proprie atunci când se va întâlni cu Trump, eventual presându-l pe liderul american să adopte o poziție mai proactivă a SUA împotriva independenței Taiwanului, în încercarea de a submina încrederea în democrația autoguvernată pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său. Bessent a indicat, de asemenea, în cadrul acestor întâlniri private, au spus sursele, că Washingtonul urmărește extinderea achizițiilor chineze de soia americană și avioane Boeing, precum și o relaxare a controalelor la exportul de elemente din pământuri rare impuse de Beijing, care sunt esențiale pentru fabricarea unei game de produse electronice. China, care domină fluxul de pământuri rare, le-a sufocat anul trecut ca răspuns la impunerea de noi tarife vamale de către Trump. Producătorii americani care se bazează pe acestea pentru a fabrica orice, de la mașini la avioane de luptă, au avut de suferit. Înalți oficiali americani au declarat că respectarea de către China a armistițiului comercial încheiat de Beijing și Washington la sfârșitul anului trecut în Coreea de Sud – unde China a fost de acord cu o suspendare de un an a controalelor globale la exportul de minerale critice – este o prioritate pentru SUA în următoarea rundă de discuții. Se așteaptă ca Beijingul să insiste asupra unei reduceri a tarifelor și a unei relaxări a restricțiilor americane la exportul de componente de înaltă tehnologie, în special asupra echipamentelor de fabricare a cipurilor și a echipamentelor legate de inteligența artificială.
Șefa OMV Petrom, prima reacție după creşterea preţului la carburanţi. Ce se întâmplă în România: Suntem un importator net de petrol brut

Prețul carburanților a crescut în România, fiind marcată o majorare consistentă a tarifului la pompă, după escaladarea conflictului din Iran. Acum, un litru de benzină costă peste 8 lei (vezi AICI). În aceeași zi în care clienții stațiilor de alimentare au fost întâmpinați cu prețuri mai mari la combustibili, premierul Ilie Bolojan preciza că nu își dorește sub nicio formă ca tariful să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Acum, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey 2026, șefa OMV Petrom, Christina Verchere, a făcut primele declarații legate de creșterea prețului la carburanți, precum și despre aprovizionarea cu petrol, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. Iată ce se întâmplă în România. Orientul Mijlociu furnizează 20-35% din ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale la nivel mondial. De altfel, regiunea este un „coridor” de tranzit important pentru mărfuri. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a susținut că în condițiile în care există perturbări logistice, există rute alternative, chiar dacă stabilirea lor ar necesita mai mult timp. „Se vor găsi soluţii la rutele de tranzit, dar este problema de perturbare a fluxurilor de aprovizionare şi cât de rapid vor putea fi puse pe picioare”, a susținut Christina Verchere. În cadrul conferinței PwC CEO Survey 2026, a oferit o serie de declarații legate atât de creșterea tarifelor la combustibili, cât și despre aprovizionarea cu petrol. „Toate aceste perturbări ale fluxurilor provoacă un şoc major la nivel de preţ, mai ales în Europa – şi am văzut asta şi cu gazul rusesc. Nu este vreo îndoială că putem vedea salturi de preţ – şi chiar foarte rapid – pentru că aceste perturbări vin pe neaşteptate”, a spus CEO OMV Petrom, conform Ziarul Financiar. Prețul la benzină a crescut, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „Nu trebuie să spunem că toată aprovizionarea a dispărut de pe piaţă, încă există petrol şi produse de bază de petrol care sunt produse. Problema poate cea mai mare este cu gazul din Qatar. Vom vedea cum vor veni soluţiile şi cât de repede vor fi puse în practică. Am fost întrebată «nu le merge bine companiilor petroliere când se întâmplă asta?». Am lucrat în oil & gas de aproape 35 de ani. Nu ne place asta. Aceste perturbări pot avea creşteri bruşte de preţuri, dar apoi de multe ori poţi avea intervenţii, care nu întotdeauna sunt făcute în mod logic. Şi de asemenea, aceste crize nu fac deloc bine economiilor. Dacă economiile suferă, business-urile suferă, iar noi suntem parte din business”, a spus CEO OMV Petrom. Ce se întâmplă în România Va putea fi observată o „volatilitate a prețului”, susține Christina Verchere, continuând să precizeze că speră să fie găsite soluții, iar aprovizionările să revină la normal. A mai menționat faptul că OMV Petrom nu se confruntă cu probleme la capitolul aprovizionării, în acest moment. „Omv Petrom nu are probleme în acest moment cu aprovizionarea. În România, noi suntem un importator net de petrol brut. Aproximativ 65% din petrolul procesat la Petrobrazi vine din România, restul este importat, atât pentru Petrobrazi cât şi pentru Rompetrol. Suntem de asemenea un importator de produse pe bază de petrol. Avem stocuri ridicate de benzină, mici deficienţe la diesel, dar facem comerţ pentru a echilibra balanţa. Suntem încrezători în rutele noastre de aprovizionare, care nu vin din acea parte din lume”, a continuat aceasta. „Suntem un investitor major în România” „Suntem un investitor major în România, ne uităm aici pe termen lung. Şi asta este normal pentru companiile de energie. Credem mult în România. Această nouă volatilitate este un şoc în sistem, întrebarea este cât va dura revenirea. (…) Traversăm probabil o perioadă economică complicată, dar aceasta poate reprezenta şi un moment de reset. Din perspectiva sectorului energetic, România are oportunităţi majore de creştere şi ar putea avea un rol mai important în Uniunea Europeană”, a continuat Verchere. Marea Neagră, un „game changer” pentru economie Christina Verchere susține că Marea Neagră ar putea deveni un pilon extrem de important pentru economie. A explicat și în ce mod. „Marea Neagră poate deveni un „game changer” pentru economie, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale, la schimbarea relaţiilor regionale şi la dezvoltarea unor noi oportunităţi pe întregul lanţ de valoare. România ar trebui să îşi facă vocea mai bine auzită la Bruxelles pe acest subiect. În acelaşi timp, domeniul apărării devine tot mai important, în contextul noilor programe europene de finanţare – SAFE. Când am ajuns prima oară aici mi s-a explicat că geografia a fost câteodată dezavantajul României. Acum cred că geografia este avantajul României şi că este o mare oportunitate aici. Nu trăiesc în teamă, am trecut prin atât de multe în ultimii 5-6 ani ca ţară şi este mereu rezilientă”, a mai precizat CEO OMV Petrom. Autorul recomandă: „Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului „la pompă” Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina. Decizia, pe fondul disputei privind petrolul rusesc Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom Turbulențe majore pe piața globală de țiței.După ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz, și Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan Sursă foto: captură video, Shutterstock