Etichetă: petrol

Nu e nimic de temut. Donald Trump îndeamnă echipajele navelor petroliere să aibă curaj și să traverseze Strâmtoarea Ormuz

Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să „arate mai mult curaj” și să treacă prin Strâmtoarea Ormuz.  Președintele SUA, presat de situația complicată a războiului din Iran (cu costuri de ordinul miliardelor și cu opt militari SUA uciși), precum și de alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie,  a spus că ia în considerare măsuri pentru a menține barilul de petrol sub prețul de 100 de dolari. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut… Ei (Iranul, n.r.) nu au o flotă, am scufundat toate navele lor…”, a asigurat președintele SUA într-un interviu pentru Fox News. Trump, despre petrolul iranian și noul Lider Suprem Președintele a spus pentru NBC News că „este prea devreme să se discute despre preluarea zăcămintelor petroliere din Iran”, dar că a remarcat că „oamenii au discutat despre asta”. „Te uiți la Venezuela….oamenii s-au gândit la asta”.  Președintele a spus despre noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, că „este o mare greșeală” și că nu crede că va „rezista prea mult” la conducerea Iranului. A adăugat că „nu are rost” să trimită trupe terestre la centrala nucleară de la Isfahan pentru a confisca uraniul îmbogățit. Trump va ține în această seară o conferintă, la ora 23:30 (ora României). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump: O mare schimbare va veni curând în Cuba. Este la capătul liniei

Cât gaz și petrol a importat Europa din Rusia în 2025. Tranzitul prin Ucraina a umplut și conturile Kievului. Cât a încasat Ucraina de la Rusia

La 4 ani de la invazia rusă a Ucrainei,  Uniunea Europeană a continuat să importe petrol din Rusia, deși Moscova a fost lovită cu sancțiuni financiare. În contextul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina,  cantitatea de gaz importat de UE din Rusia a continuat să scadă de la 150,2 de miliarde de metri cubi (2021) la 40,9 de miliarde de metri cubi (2025), arată statisticile Consiliului European. Kyiv Independent  , care a citat ONG-ul german Urgewald, a estimat că UE a importat din Rusia  gaz lichefiat în valoare de 7,2 miliarde de euro, prin terminalul Yamal LNG. Franța este țara europeană care a importat cel mai mult gaz lichefiat rusesc (6,3 milioane de tone), urmată de Belgia (4,2 milioane de tone). România a importat mai mult gaz rusesc în 2025, cu 57% mai mult în raport cu 2024, potrivit Reuters.  În 2021,  înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusească în valoare de peste 133 de miliarde de euro. În ianuarie-august 2025, factura UE pentru combustibilii Rusiei  s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro. UE a continuat să importe petrol și gaz din Rusia în 2025, dar la un nivel mai mic raportat la ultimii 5 ani Eurostat a estimat că UE a continuat să importe și petrol rusesc, dar la nivel mai mic în comparație cu cel de acum 5 ani: de la o cantitate de petrol în valoare de 28,74 miliarde de euro  în prima parte a anului 2021 la o cantitate de petrol care valorează 1,12 miliarde în ultima parte a anului 2025. Un oficial rus (vice-premierul Alexander Novak) a declarat că exporturile de petrol rusesc către Europa au fost aproximativ 25 milioane tone în 2025, potrivit Reuters. Înainte de războiul din Ucraina și sancțiunile europene, Rusia exportase  175 de milioane de tone de petrol în Europa. Consiliul European reamintește că importul de gaz natural lichefiat din Rusia va fi interzis pentru statele membre UE începând din ianuarie 2027. Importul de gaze naturale prin gazoducte va fi interzis din toamna anului 2027. De la 1 martie 2026, toate statele membre UE trebuie să-și pregătească planuri pentru a-și diversifica furnizorii de gaz și pentru a înlocui gazul rusesc. Și țările membre UE care încă importă petrol rusesc vor fi obligate să-și diversifice planurile. Vladimir Putin a amenințat în contextul crizei petroliere de la izbucnirea războiului din Iran că ar putea opri permanent livrarea de gaze Europei: „Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem chiar acum livrările”. Cât profit a făcut Ucraina din tranzitul petrolier? În 2025, Ucraina a obținut profit de 200-250 de milioane de dolari din taxele de tranzit pentru 9,7 milioane de petrol rusesc, prin ramura sudică a conductei Drujba, arată analizele ExPro. Destinațiile principale au fost Slovacia (4,9 milioane de tone) și Ungaria (4,35 milioane de euro). Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba: „Am sunat-o pe Ursula von der Leyen”

După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului

Anxietatea milenialilor este în creștere  după ce SUA și Israel au atacat Iranul, rezultând un război la scară regională care a dus la scumpirea petrolului.  După înregistrarea celor mai mari turbulențe globale pe piața energetică de la crizele petroliere dintre anii 1973 și 1979, milenialii își exprimă nemulțumirile constant prin meme-uri postate pe platformele de socializare, precum Tik Tok și Instagram. Ei se plâng că din cauza „sistemului capitalist aflat în ultimul stadiu”, au înfruntat două crize financiare, o pandemie globală, automatizarea și bula AI, criza accesibilității, multiple războaie izbucnite în Irak, Afganistan, Siria și Ucraina, precum  și declanșarea unui presupus „război mondial” după atacul SUA asupra Iranului. Și chiar  înainte ca mulți mileniali născuți între anii 1986 și 1996  să împlinească 40 de ani. Prețul petrolului a crescut: Barilul este peste 90$ Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, iar livrările globale de petrol au fost perturbate. Prețurile la petrol au explodat în ultima săptămână, fiind înregistrată cea mai mare creștere săptămânală din istoria tranzacțiilor futures. În timp ce Donald Trump se declară încrezător că SUA au câștigat deja războiul și că „regimul islamic” de la Teheran are zilele numărate, cotația petrolului american West Texas Intermediate a urcat vineri cu 12,21%, adică 9,89 de dolari. Barilul de petrol a ajuns la 90,90 de dolari.  Și referința globală Brent a crescut cu 8,52% sau 7,28 de dolari, ajungând până la 92,69 de dolari pe baril. Țițeiul american a urcat cu 35,63%, fiind cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures după ce a bătut recordul de 28% din aprilie 2020, la momentul pandemiei de coronavirus. Războiul cu Iranul ar putea deveni un conflict de lungă durată, precum Afganistan, Irak sau Vietnam Inițial, Trump a spus că Iranul va fi învins printr-un atac decisiv, dar ulterior a raportat că operațiunea va dura între 4 și 5 săptămâni, ca ulterior să spună că va dura atâta timp „cât va fi nevoie” sau până când Iranul va capitula necondiționat. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite „abia au început lupta”. „Iranul speră că nu vom putea susţine acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”. Analiștii geopolitici și economiștii se tem că SUA deja se află la începutul unui război de lungă durată care ar putea destabiliza piața mondială a petrolului și gazelor. Ministrul energiei din Qatar: Toate economiile lumi vor intra în COLAPS China ar fi cea mai grav afectată pentru că depindea de petrolul iranian. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge prețul de 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni dacă petrolierele nu vor naviga prin Strâmtoarea Ormuz. Trump a anunțat că a inițiat un program de asigurare de 20 de miliarde de dolari pentru petrolierele care operează în Golful Persic. „Toate economiile lumii ar putea fi aduse în pragul colapsului”, a avertizat acesta. El a adăugat că țările arae din Golful Persic ar putea ajunge în situația de a declanșa operațiuni militare majore împotriva Iranului dacă blocajul va continua. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate

Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate

Kuweit a început să reducă dramatic producția de petrol după ce stocurile de țiței s-au epuizat, a raportat vineri Wall Street Journal , care a citat persoane familiarizate cu situația din țară. Kuweit, o țară membră-fondatoare a OPEC, a fost atacată în ultima săptămână de Iran, iar economia este grav afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz. Cele mai mari turbulențe pe piața globală de la pandemia de COVID-19 încoace De la regionalizarea conflictului, s-au înregistrat turbulențe majore pe piața globală de țiței după ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz. Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan. Tancurile petroliere și navele de marfă sunt blocate într-o coadă de câteva mile lungime.  Având în vedere că strâmtoarea se ocupă de aproximativ 20% din comerțul global de petrol, întreruperea provoacă creșterea prețurilor la petrol și gaze la nivel global. Prețul barilului de petrol a ajuns la 93,75 de dolari. Între timp, sute de mii de călători întâmpină dificultăți în Orientul Mijlociu după ce au fost anulate mii de zboruri ca urmare a escaladării conflictului dintre Israel și Iran la scară regională, fiind atacate și alte state arabe. Aproape 14.000 de zboruri planificate din aeroportule a 10 țări au fost anulate de când SUA și Israel au bombardat Iranul, iar acesta din urmă a trecut la represalii. Pe 6 martie, 10 țări și-au închis parțial sau în totalitate spațiul aerian, potrivit CNN .Zborurile efectuate la Aeroportul Internațional din Dubai au scăzut cu 85% din 28 februarie. Peste 300.000 de cetățeni britanici locuiesc sau sunt în tranzit în țările din Golful Persic, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a raportat că 17.500 de cetățeni americani au reușit să se întoarcă în SUA. Sursa Foto: Shuterstock Autorul recomandă: Trump: Evacuăm mii de oameni din Orienul Mijlociu

SUA cere Chinei să cumpere mai puțin petrol din Rusia și mai mult din America

În cadrul consultărilor private purtate în ultimele zile cu foști oficiali ai SUA, directori de afaceri și analiști politici, Bessent a descris un efort continuu de a determina China să cumpere produse americane, petrol și gaze, au declarat persoane familiarizate cu întâlnirile, potrivit The Wall Street Journal. Bessent se gândește să ridice problema energiei, într-o întâlnire cu omologul său chinez, vicepremierul He Lifeng, la Paris, la mijlocul lunii martie. Aceștia intenționează să consolideze un cadru pentru summitul din aprilie dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping. Reducerea achizițiilor de petrol rusesc ar fi o solicitare mare pentru China, care obține țiței de la aliatul său strategic la un preț semnificativ redus. Petrolul american ar fi mult mai scump, iar blocarea accesului la țiței rusesc ar submina relația Beijingului cu Kremlinul și ar submina poziția Moscovei în războiul din Ucraina. În plus, au spus sursele, Bessent ia în considerare și solicitarea Chinei de a reduce achizițiile de petrol iranian. Deși cea mai mare parte a petrolului iranian este în prezent scoasă din funcțiune în urma atacurilor americano-israeliene, Washingtonul dorește ca Beijingul să își reducă dependența pe termen lung de barilele iraniene în cazul în care acestea vor fi reluate. O cerere semnificativă proprie din partea Chinei Se așteaptă, de asemenea, ca Xi să prezinte o cerere semnificativă proprie atunci când se va întâlni cu Trump, eventual presându-l pe liderul american să adopte o poziție mai proactivă a SUA împotriva independenței Taiwanului, în încercarea de a submina încrederea în democrația autoguvernată pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său. Bessent a indicat, de asemenea, în cadrul acestor întâlniri private, au spus sursele, că Washingtonul urmărește extinderea achizițiilor chineze de soia americană și avioane Boeing, precum și o relaxare a controalelor la exportul de elemente din pământuri rare impuse de Beijing, care sunt esențiale pentru fabricarea unei game de produse electronice. China, care domină fluxul de pământuri rare, le-a sufocat anul trecut ca răspuns la impunerea de noi tarife vamale de către Trump. Producătorii americani care se bazează pe acestea pentru a fabrica orice, de la mașini la avioane de luptă, au avut de suferit. Înalți oficiali americani au declarat că respectarea de către China a armistițiului comercial încheiat de Beijing și Washington la sfârșitul anului trecut în Coreea de Sud – unde China a fost de acord cu o suspendare de un an a controalelor globale la exportul de minerale critice – este o prioritate pentru SUA în următoarea rundă de discuții. Se așteaptă ca Beijingul să insiste asupra unei reduceri a tarifelor și a unei relaxări a restricțiilor americane la exportul de componente de înaltă tehnologie, în special asupra echipamentelor de fabricare a cipurilor și a echipamentelor legate de inteligența artificială.

Șefa OMV Petrom, prima reacție după creşterea preţului la carburanţi. Ce se întâmplă în România: Suntem un importator net de petrol brut

Prețul carburanților a crescut în România, fiind marcată o majorare consistentă a tarifului la pompă, după escaladarea conflictului din Iran. Acum, un litru de benzină costă peste 8 lei (vezi AICI). În aceeași zi în care clienții stațiilor de alimentare au fost întâmpinați cu prețuri mai mari la combustibili, premierul Ilie Bolojan preciza că nu își dorește sub nicio formă ca tariful să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Acum, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey 2026, șefa OMV Petrom, Christina Verchere, a făcut primele declarații legate de creșterea prețului la carburanți, precum și despre aprovizionarea cu petrol, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. Iată ce se întâmplă în România.  Orientul Mijlociu furnizează 20-35% din ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale la nivel mondial. De altfel, regiunea este un „coridor” de tranzit important pentru mărfuri. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a susținut că în condițiile în care există perturbări logistice, există rute alternative, chiar dacă stabilirea lor ar necesita mai mult timp. „Se vor găsi soluţii la rutele de tranzit, dar este problema de perturbare a fluxurilor de aprovizionare şi cât de rapid vor putea fi puse pe picioare”, a susținut Christina Verchere. În cadrul conferinței PwC CEO Survey 2026, a oferit o serie de declarații legate atât de creșterea tarifelor la combustibili, cât și despre aprovizionarea cu petrol. „Toate aceste perturbări ale fluxurilor provoacă un şoc major la nivel de preţ, mai ales în Europa – şi am văzut asta şi cu gazul rusesc. Nu este vreo îndoială că putem vedea salturi de preţ – şi chiar foarte rapid – pentru că aceste perturbări vin pe neaşteptate”, a spus CEO OMV Petrom, conform Ziarul Financiar. Prețul la benzină a crescut, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „Nu trebuie să spunem că toată aprovizionarea a dispărut de pe piaţă, încă există petrol şi produse de bază de petrol care sunt produse. Problema poate cea mai mare este cu gazul din Qatar. Vom vedea cum vor veni soluţiile şi cât de repede vor fi puse în practică. Am fost întrebată «nu le merge bine companiilor petroliere când se întâmplă asta?». Am lucrat în oil & gas de aproape 35 de ani. Nu ne place asta. Aceste perturbări pot avea creşteri bruşte de preţuri, dar apoi de multe ori poţi avea intervenţii, care nu întotdeauna sunt făcute în mod logic. Şi de asemenea, aceste crize nu fac deloc bine economiilor. Dacă economiile suferă, business-urile suferă, iar noi suntem parte din business”, a spus CEO OMV Petrom. Ce se întâmplă în România Va putea fi observată o „volatilitate a prețului”, susține Christina Verchere, continuând să precizeze că speră să fie găsite soluții, iar aprovizionările să revină la normal. A mai menționat faptul că OMV Petrom nu se confruntă cu probleme la capitolul aprovizionării, în acest moment. „Omv Petrom nu are probleme în acest moment cu aprovizionarea. În România, noi suntem un importator net de petrol brut. Aproximativ 65% din petrolul procesat la Petrobrazi vine din România, restul este importat, atât pentru Petrobrazi cât şi pentru Rompetrol. Suntem de asemenea un importator de produse pe bază de petrol. Avem stocuri ridicate de benzină, mici deficienţe la diesel, dar facem comerţ pentru a echilibra balanţa. Suntem încrezători în rutele noastre de aprovizionare, care nu vin din acea parte din lume”, a continuat aceasta. „Suntem un investitor major în România” „Suntem un investitor major în România, ne uităm aici pe termen lung. Şi asta este normal pentru companiile de energie. Credem mult în România. Această nouă volatilitate este un şoc în sistem, întrebarea este cât va dura revenirea. (…) Traversăm probabil o perioadă economică complicată, dar aceasta poate reprezenta şi un moment de reset. Din perspectiva sectorului energetic, România are oportunităţi majore de creştere şi ar putea avea un rol mai important în Uniunea Europeană”, a continuat Verchere. Marea Neagră, un „game changer” pentru economie Christina Verchere susține că Marea Neagră ar putea deveni un pilon extrem de important pentru economie. A explicat și în ce mod. „Marea Neagră poate deveni un „game changer” pentru economie, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale, la schimbarea relaţiilor regionale şi la dezvoltarea unor noi oportunităţi pe întregul lanţ de valoare. România ar trebui să îşi facă vocea mai bine auzită la Bruxelles pe acest subiect. În acelaşi timp, domeniul apărării devine tot mai important, în contextul noilor programe europene de finanţare – SAFE. Când am ajuns prima oară aici mi s-a explicat că geografia a fost câteodată dezavantajul României. Acum cred că geografia este avantajul României şi că este o mare oportunitate aici. Nu trăiesc în teamă, am trecut prin atât de multe în ultimii 5-6 ani ca ţară şi este mereu rezilientă”, a mai precizat CEO OMV Petrom. Autorul recomandă: „Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului „la pompă” Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina. Decizia, pe fondul disputei privind petrolul rusesc Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom Turbulențe majore pe piața globală de țiței.După ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz, și Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan Sursă foto: captură video, Shutterstock

Energie mai scumpă la nivel mondial după blocarea exporturilor din Orientul Mijlociu

Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian. Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak. Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale. Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025. Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante. Scumpiri masive la gaze în Europa Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni. Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu. Efecte în lanț asupra altor materii prime Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie. Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea. Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.

Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis pe roșu. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore

Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat un ecou care răsună puternic asupra întregii economii globale. Forțele israeliene au lansat un nou val de atacuri asupra Teheranului, vizând infrastructura de comandă și sistemele de apărare aeriană. Iranul a răspuns cu tiruri de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor americane din Golf. Toate acestea au generat tensiuni în economia globală, prețul petrolului a explodat din cauza temerilor legate de blocajele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, bursele din întreaga lume au deschis pe roșu, iar investitorii au căutat refugiu în activele considerate sigure, precum aurul, ale cărui cotații au înregistrat creșteri semnificative. Prețul petrolului explodează pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei globale în fața șocurilor geopolitice. După ce Israel și SUA au atacat Iranul, oficialii de la Teheran au luat decizia de a bloca trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol. Închiderea prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Deși țările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazului natural din Orientul Mijlociu, orice perturbare ar crește concurența pentru surse alternative, ceea ce ar determina o explozie a prețurilor la nivel mondial, inclusiv în Europa. Prețurile la gazele naturale din Europa au crescut cu până la 25% din cauza temerilor că războiul din Iran va reduce aprovizionarea cu gaze din regiunea Golfului, în special exporturile din Qatar. Dacă înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu prețul barilului de petrol era cuprins între 72-73 de dolari, în cazul în care acest conflict se va prelungi se mai pot adăuga încă 10-20 de dolari. În scenariul pesimist, cum ar fi blocarea unor rute esențiale de transport, cotațiile pot să urce spre 90-100 de dolari pe baril. Cum afectează tensiunile din Orient prețul carburanților din România Conflictul din Iran pune România într-o situație de vulnerabilitate când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși țara noastră este producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capacității interne de rafinare a petrolului. În prezent, două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil, sunt indisponibile. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. Bogdan Ivan, la granița cu Ucraina. „Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie” În acest sens, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că prețul carburanților va crește cu cel mult 3-5 bani pe litru. Oficialul a subliniat că a luat măsuri pentru a-i împiedica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarife exorbitante. Totuși, tensiunile geopolitice se văd aproape imediat în cotațiile internaționale ale petrolului, iar efectele vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, și în prețurile de la pompele din România. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani. România este ţara care produce aproape 90% din gazele pe care le consumă”. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” Pe de altă parte, principalele burse europene au deschis sesiunea de luni cu scăderi importante, majoritatea de peste 2%, afectate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. La deschiderea pieței bursa din Madrid, a înregistrat o scădere de 3,2%, în timp ce Bursa din Frankfurt a scăzut cu 2,23%, cea din Milano cu 2,07 %, bursa din Paris cu 1,75% și cea din Londra cu 0,60%. De asemenea, Euro Stoxx50, indicele în care sunt cotate companiile europene cu cea mai mare capitalizare, a început sesiunea cu o depreciere de 2,19%. Înainte de deschiderea burselor din Europa, în Asia, indicele Nikkei al bursei din Tokio era în scădere cu 1,35% și Hang Seng din Hong Kong cu 2,14%. Bursa din Shanghai, însă, deși a început ședința pe roșu, a terminat-o cu un câștig de 0,47%. Contractele futures de la Wall Street anticipează o sesiune pe roșu, cu scăderi de peste 1%, și care ajung chiar la 2% în cazul indicelui tehnologic Nasdaq. Bursa de Valori București pierde aproape 9 mld. lei în doar câteva ore În cazul României, Bursa de Valori de la București a deschis pe roșu ședința de luni, după declanșarea conflictului armat în Orientul Mijlociu. Investitorii au reacționat imediat pe fondul conflictului, iar pierderile au ajuns la aproape 9 mld. lei în primele ore ale ședinței. Companiile mari din indicele BET, precum OMV Petrom și Romgaz au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras în jos valoarea totală a pieței. Principalul indice al BVB, Bucharest Exchange Trading (BET), avea o scădere de 1,11% față de închiderea zilei de tranzacționare precedente, în primul sfert de oră după ce a sunat clopoțelul în ședința de luni și a ajuns mai târziu la un minus de 1,15%. Sursa: Bursa de Valori București Bursa de Valori București a deschis cu aproape toți indicii pe roșu. Pe lângă indicele BET, BET-TR a ajuns la 65.077,35 de puncte, cu -1,15%, BET-FI la 100.837,40 de puncte, -1,02%, BET-EF la 1.510,00, -0,92%, BET-XT la 2.404,16 puncte, -1,29% iar ROTX la 62.487 de puncte, -1,08%. Singurul indice care a deschis pe verde a fost BETAeRO cu 1.002,16 puncte, adică o creștere de 0,15%. Sursa: Bursa de Valori București Aurul a depășeșit pragul de 5.400 dolari pe uncie Pe fondul tensiunilor din Orient și a eliminării liderului suprem iranian, Ali Khamenei, investitorii s-au oritentat către activele considerate sigure, iar prețurile metalelor prețioase au crescut puternic la debutul tranzacționării în Asia. Astfel, aurul a înregistrat un nou salt semnificativ și a depășit pragul de 5.418 dolari pe uncie în timpul sesiunii asiatice și a continuat tendința ascendentă din

Ungaria amenință că va bloca împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol

Tensiunile dintre Ugaria și Ucraina s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce un atac rusesc a lovit conducta Drujba, care trece prin Ucraina. Budapesta a acuzat Kievul că tergiversează reparațiile din motive politice, acuzație pe care ucrainenii au respins-o, informează Bloomberg. „Atât timp cât Ucraina blochează funcționarea conductei de petrol, atât timp cât Ucraina blochează Drujba și împiedică reluarea transportului de petrol, Ungaria va bloca deciziile UE care aduc beneficii Ucrainei”, a spus ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-o declarație transmisă în direct pe pagina sa de Facebook, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE, programată luni la Bruxelles. Ambasadorul Ungariei la UE a ridicat vineri o obiecție față de împrumutul pentru Ucraina. Decizia necesită unanimitate între cele 27 de state membre ale UE. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat în decembrie de liderii UE. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au acceptat ca mecanismul să fie adoptat, cu condiția să nu aibă un impact financiar asupra lor, urmând ca împrumutul să fie garantat de celelalte 24 de state.

Cu cât vor scădea livrările de petrol rusesc în India după sancțiunile lui Trump

Importurile de petrol rusesc în India ar putea scădea la jumătate din cauza presiunilor provocate de tarifele Statelor Unite ale Americii. În octombrie 2025, Donald Trump a impus sancțiuni Rusiei – prin creșterea tarifelor vamale pe petrolul produs de companiile rusești Rosneft PJSC și Lukoil PSJC.  Livrările de petrol rusesc în India ar putea scădea aproape la jumătate față de nivelul deja scăzut din ultima perioadă, în urma unui decret al președintelui american Donald Trump care a stabilit condițiile ale unui acord comercial între Washington și New Delhi, au declarat sursele cu informații despre situație pentru Bloomberg.  India, amenințată cu tarife majorate de SUA dacă cumpără petrol din Rusia Toate companiile petroliere indiene, publice și private, cu excepția Nayara Energy Ltd., au suspendat achizițiile de loturi spot după ce Trump a menționat pentru prima oară acordul pe rețelele de socializare în urmă cu o săptămână. Cu toate că autoritățile indiene au confirmat existența acordului, detaliile acestuia, inclusiv prevederile privind importurile de petrol, nu au fost dezvăluite oficial. Sursele susțin că pauza în achiziții ar putea continua și după semnarea decretului de vineri. În acest caz, volumul importului de petrol rusesc ar putea scădea la aproximativ jumătate din nivelul mediu din ianuarie, care a fost de circa 1,2 milioane de barili pe zi.  Importul de petrol rusesc ar urma să scadă la 400.000 – 500.000 de barili pe zi. Documentul Casei Albe spune că India „s-a angajat să înceteze importurile directe sau indirecte de petrol din Federația Rusă”. În cazul reluării acestor achiziții, SUA ar putea majora tarifele de import pentru toate produsele indiene exportate în SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe, Randhir Jaiswal, a declarat sâmbătă că securitatea energetică a națiunii a fost prioritatea supremă și că India va continua să-și diversifice importurile. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România și UE au acuzat India că ajută Rusia să-și vândă energia în Europa. Acum aplaudă acordul comercial istoric, semnat de Ursula von der Leyen