Energie mai scumpă la nivel mondial după blocarea exporturilor din Orientul Mijlociu
Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian. Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak. Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale. Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025. Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante. Scumpiri masive la gaze în Europa Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni. Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu. Efecte în lanț asupra altor materii prime Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie. Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea. Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.
Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis pe roșu. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore
Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat un ecou care răsună puternic asupra întregii economii globale. Forțele israeliene au lansat un nou val de atacuri asupra Teheranului, vizând infrastructura de comandă și sistemele de apărare aeriană. Iranul a răspuns cu tiruri de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor americane din Golf. Toate acestea au generat tensiuni în economia globală, prețul petrolului a explodat din cauza temerilor legate de blocajele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, bursele din întreaga lume au deschis pe roșu, iar investitorii au căutat refugiu în activele considerate sigure, precum aurul, ale cărui cotații au înregistrat creșteri semnificative. Prețul petrolului explodează pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei globale în fața șocurilor geopolitice. După ce Israel și SUA au atacat Iranul, oficialii de la Teheran au luat decizia de a bloca trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol. Închiderea prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Deși țările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazului natural din Orientul Mijlociu, orice perturbare ar crește concurența pentru surse alternative, ceea ce ar determina o explozie a prețurilor la nivel mondial, inclusiv în Europa. Prețurile la gazele naturale din Europa au crescut cu până la 25% din cauza temerilor că războiul din Iran va reduce aprovizionarea cu gaze din regiunea Golfului, în special exporturile din Qatar. Dacă înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu prețul barilului de petrol era cuprins între 72-73 de dolari, în cazul în care acest conflict se va prelungi se mai pot adăuga încă 10-20 de dolari. În scenariul pesimist, cum ar fi blocarea unor rute esențiale de transport, cotațiile pot să urce spre 90-100 de dolari pe baril. Cum afectează tensiunile din Orient prețul carburanților din România Conflictul din Iran pune România într-o situație de vulnerabilitate când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși țara noastră este producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capacității interne de rafinare a petrolului. În prezent, două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil, sunt indisponibile. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. Bogdan Ivan, la granița cu Ucraina. „Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie” În acest sens, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că prețul carburanților va crește cu cel mult 3-5 bani pe litru. Oficialul a subliniat că a luat măsuri pentru a-i împiedica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarife exorbitante. Totuși, tensiunile geopolitice se văd aproape imediat în cotațiile internaționale ale petrolului, iar efectele vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, și în prețurile de la pompele din România. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani. România este ţara care produce aproape 90% din gazele pe care le consumă”. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” Pe de altă parte, principalele burse europene au deschis sesiunea de luni cu scăderi importante, majoritatea de peste 2%, afectate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. La deschiderea pieței bursa din Madrid, a înregistrat o scădere de 3,2%, în timp ce Bursa din Frankfurt a scăzut cu 2,23%, cea din Milano cu 2,07 %, bursa din Paris cu 1,75% și cea din Londra cu 0,60%. De asemenea, Euro Stoxx50, indicele în care sunt cotate companiile europene cu cea mai mare capitalizare, a început sesiunea cu o depreciere de 2,19%. Înainte de deschiderea burselor din Europa, în Asia, indicele Nikkei al bursei din Tokio era în scădere cu 1,35% și Hang Seng din Hong Kong cu 2,14%. Bursa din Shanghai, însă, deși a început ședința pe roșu, a terminat-o cu un câștig de 0,47%. Contractele futures de la Wall Street anticipează o sesiune pe roșu, cu scăderi de peste 1%, și care ajung chiar la 2% în cazul indicelui tehnologic Nasdaq. Bursa de Valori București pierde aproape 9 mld. lei în doar câteva ore În cazul României, Bursa de Valori de la București a deschis pe roșu ședința de luni, după declanșarea conflictului armat în Orientul Mijlociu. Investitorii au reacționat imediat pe fondul conflictului, iar pierderile au ajuns la aproape 9 mld. lei în primele ore ale ședinței. Companiile mari din indicele BET, precum OMV Petrom și Romgaz au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras în jos valoarea totală a pieței. Principalul indice al BVB, Bucharest Exchange Trading (BET), avea o scădere de 1,11% față de închiderea zilei de tranzacționare precedente, în primul sfert de oră după ce a sunat clopoțelul în ședința de luni și a ajuns mai târziu la un minus de 1,15%. Sursa: Bursa de Valori București Bursa de Valori București a deschis cu aproape toți indicii pe roșu. Pe lângă indicele BET, BET-TR a ajuns la 65.077,35 de puncte, cu -1,15%, BET-FI la 100.837,40 de puncte, -1,02%, BET-EF la 1.510,00, -0,92%, BET-XT la 2.404,16 puncte, -1,29% iar ROTX la 62.487 de puncte, -1,08%. Singurul indice care a deschis pe verde a fost BETAeRO cu 1.002,16 puncte, adică o creștere de 0,15%. Sursa: Bursa de Valori București Aurul a depășeșit pragul de 5.400 dolari pe uncie Pe fondul tensiunilor din Orient și a eliminării liderului suprem iranian, Ali Khamenei, investitorii s-au oritentat către activele considerate sigure, iar prețurile metalelor prețioase au crescut puternic la debutul tranzacționării în Asia. Astfel, aurul a înregistrat un nou salt semnificativ și a depășit pragul de 5.418 dolari pe uncie în timpul sesiunii asiatice și a continuat tendința ascendentă din
Ungaria amenință că va bloca împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol
Tensiunile dintre Ugaria și Ucraina s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce un atac rusesc a lovit conducta Drujba, care trece prin Ucraina. Budapesta a acuzat Kievul că tergiversează reparațiile din motive politice, acuzație pe care ucrainenii au respins-o, informează Bloomberg. „Atât timp cât Ucraina blochează funcționarea conductei de petrol, atât timp cât Ucraina blochează Drujba și împiedică reluarea transportului de petrol, Ungaria va bloca deciziile UE care aduc beneficii Ucrainei”, a spus ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-o declarație transmisă în direct pe pagina sa de Facebook, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE, programată luni la Bruxelles. Ambasadorul Ungariei la UE a ridicat vineri o obiecție față de împrumutul pentru Ucraina. Decizia necesită unanimitate între cele 27 de state membre ale UE. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat în decembrie de liderii UE. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au acceptat ca mecanismul să fie adoptat, cu condiția să nu aibă un impact financiar asupra lor, urmând ca împrumutul să fie garantat de celelalte 24 de state.
Cu cât vor scădea livrările de petrol rusesc în India după sancțiunile lui Trump
Importurile de petrol rusesc în India ar putea scădea la jumătate din cauza presiunilor provocate de tarifele Statelor Unite ale Americii. În octombrie 2025, Donald Trump a impus sancțiuni Rusiei – prin creșterea tarifelor vamale pe petrolul produs de companiile rusești Rosneft PJSC și Lukoil PSJC. Livrările de petrol rusesc în India ar putea scădea aproape la jumătate față de nivelul deja scăzut din ultima perioadă, în urma unui decret al președintelui american Donald Trump care a stabilit condițiile ale unui acord comercial între Washington și New Delhi, au declarat sursele cu informații despre situație pentru Bloomberg. India, amenințată cu tarife majorate de SUA dacă cumpără petrol din Rusia Toate companiile petroliere indiene, publice și private, cu excepția Nayara Energy Ltd., au suspendat achizițiile de loturi spot după ce Trump a menționat pentru prima oară acordul pe rețelele de socializare în urmă cu o săptămână. Cu toate că autoritățile indiene au confirmat existența acordului, detaliile acestuia, inclusiv prevederile privind importurile de petrol, nu au fost dezvăluite oficial. Sursele susțin că pauza în achiziții ar putea continua și după semnarea decretului de vineri. În acest caz, volumul importului de petrol rusesc ar putea scădea la aproximativ jumătate din nivelul mediu din ianuarie, care a fost de circa 1,2 milioane de barili pe zi. Importul de petrol rusesc ar urma să scadă la 400.000 – 500.000 de barili pe zi. Documentul Casei Albe spune că India „s-a angajat să înceteze importurile directe sau indirecte de petrol din Federația Rusă”. În cazul reluării acestor achiziții, SUA ar putea majora tarifele de import pentru toate produsele indiene exportate în SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe, Randhir Jaiswal, a declarat sâmbătă că securitatea energetică a națiunii a fost prioritatea supremă și că India va continua să-și diversifice importurile. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România și UE au acuzat India că ajută Rusia să-și vândă energia în Europa. Acum aplaudă acordul comercial istoric, semnat de Ursula von der Leyen
Viktor Orban declară Ucraina drept inamicul Ungariei. Ne atrag într-un război
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Viktor Orban declară Ucraina inamicul Ungariei: Kievul ne încalcă interesele fundamentale
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Înțelegerea ce ar putea să arunce economia Rusiei în aer. Trump și Modi au bătut palma
În mesajul publicat pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a susținut că India va „merge înainte” cu reducerea tarifelor și a barierelor netarifare pentru produsele americane „până la zero” și va cumpăra „peste 500 de miliarde de dolari” în energie, tehnologie, produse agricole, cărbune și alte bunuri din SUA. De partea indiană, premierul Modi a confirmat pe X reducerea tarifului la 18% pentru produsele „Made in India”, fără să detalieze public, în aceeași postare, calendarul și mecanismele privind înlocuirea petrolului rusesc. Acordul vine după luni de tensiuni comerciale. În iunie, Trump anunțase un tarif de 25% pentru bunurile din India, plus o taxă suplimentară legată de cumpărarea de țiței rusesc, măsură care a urcat povara totală a taxelor pentru unele exporturi indiene până la 50%, una dintre cele mai ridicate rate aplicate unui partener comercial major. Reacția investitorilor a fost rapidă: contractele pe indicele GIFT Nifty (tranzacționat în GIFT City) au urcat puternic după anunț, semnalând un început de săptămână pozitiv pentru piețele indiene, după o perioadă în care tarifele ridicate riscau să lovească exporturile către piața americană. De ce „petrolul rusesc” e miza care poate lovi Moscova Miza geopolitică a înțelegerii depășește comerțul bilateral. Dacă India chiar oprește importurile de țiței din Rusia, șocul pentru Moscova ar putea fi sever: datele unor analize independente arată că, în decembrie 2025, India a reprezentat aproximativ 38% din exporturile de țiței ale Rusiei (a doua mare destinație după China). Lovitura ar veni într-un moment sensibil pentru bugetul rus. Veniturile din petrol și gaze reprezintă în jur de un sfert din încasările bugetului federal, iar estimările Reuters indicau deja o scădere accentuată a acestor venituri la început de 2026, pe fondul prețurilor mai slabe și al dinamicii rublei. Pe termen scurt, o retragere a Indiei ar forța Rusia să caute rapid alți cumpărători, cel mai probabil cu discounturi mai mari și costuri logistice mai ridicate — exact ingredientele care comprimă marjele și pun presiune pe finanțele publice.
Ungaria și Slovacia amenință că vor da în judecată UE din cauza interdicției privind gazul rusesc
„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind REPowerEU va fi publicată oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a o anula”, se arată în mesajul publicat pe X de Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, citat de Politico. Acesta a criticat modul în care decizia a fost adoptată de forurile europene, calificând-ul drept un „truc juridic”. Acesta a spus că legea a fost prezentată ca o măsură economică, fapt ce a permis adoptarea ei doar cu o majoritate calificată. „Interzicerea Ungariei de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului nostru național și ar crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare”, a mai notat oficialul. De asemenea și ministrul slovac de Externe Juraj Blanár a anunțat că Slovacia va da în judecată Uniunea Europeană, subliniind „Nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. Parlamentarii și liderii UE au convenit în decembrie să înceteze toate achizițiile de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027, iar un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai târziu în acest an. Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va face etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi stopate până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027, existând posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.
Drone ucrainene ar fi atacat o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar din Rusia
Drone ucrainene ar fi lovit o rafinărie de petrol din orașul Sloviansk-na-Kuban din regiunea Krasnodar din Rusia în noaptea de 26 ianuarie, au relatat canalele media rusești Telegram, scrie kyivindependent.com. Fotografiile și videoclipurile postate de locuitori pe rețelele sociale par să arate un cer nocturn strălucitor din direcția rafinăriei de petrol menționate. Sediul operațional regional a susținut că resturi de dronă au căzut pe teritoriul a „două întreprinderi”, fără să specifice tipul întreprinderii. Oficialii au susținut că o persoană a fost spitalizată cu răni care nu îi pun viața în pericol în urma atacului. Kyiv Independent nu a putut verifica imediat rapoartele și nici afirmațiile făcute de oficialii ruși. Armata ucraineană nu a comentat încă atacul raportat. Nu au fost disponibile informații immediate cu privire la amploarea pagubelor cauzate. foto ilustrativa: sursa foto: Envato Ucraina lansează în mod regulat atacuri puternice împotriva instalațiilor militare și industriale din Rusia și din teritoriile ocupate de Rusia, bazându-se în principal pe drone dezvoltate pe plan intern. Situat peste strâmtoarea Kerci, în fața Crimeii ocupate, Regiunea Krasnodar a servit drept țintă regulată a atacurilor ucrainene. La data de 22 ianuarie, dronele ucrainene au atacat terminalul petrolier Tamanneftegaz din regiune, a confirmat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Atacul raportat vine în contextul în care Kievul își continuă intensificarea campaniei împotriva infrastructurii petroliere și gaziere rusești, o sursă cheie de venituri ale Moscovei, ce contribuie la alimentarea invaziei sale totale în Ucraina. Reuters a relatat pe 19 ianuarie că veniturile fiscale din bugetul federal rusesc din petrol și gaze se așteaptă să scadă cu 46% în această lună față de ianuarie 2025. Veniturile din petrol și gaze înseamnă circa un sfert din bugetul federal al Rusiei, jucând un rol cheie în susținerea războiului total al Moscovei împotriva Ucrainei. Conform Reuters, veniturile vor scădea probabil la aproximativ 420 de miliarde de ruble (5,42 miliarde de dolari), cel mai scăzut nivel din august 2020. Autorul recomandă: Secretomania, politică de stat. Cazurile Mercosur, PNRR și „Ajutor pentru Ucraina”. Ce au de ascuns autoritățile române
Franța îl reține pe căpitanul unui petrolier suspectat că operează în flota fantomă
Autoritățile franceze l-au reținut căpitanul unui petrolier interceptat în Marea Mediterană, în cadrul unei anchete care urmărește să stabilească dacă nava a folosit un pavilion fals, a anunțat duminică parchetul din Marsilia. Nava, denumită Grinch, a fost interceptată joi și direcționată să ancoreze în largul portului francez, fiind suspectată că face parte dintr-o flota fantomă ce permite exporturi de petrol. Căpitanul, în vârstă de 58 de ani și cetățean indian, a fost reținut în ancheta preliminară, conform comunicatului procurorilor, care nu menționează Rusia, relatează Reuters. Nava a plecat din portul rus Murmansk la începutul lunii ianuarie și naviga sub pavilionul Comorelor, au precizat autoritățile franceze. Alți membri ai echipajului, tot cetățeni indieni, rămân la bord în timp ce anchetatorii verifică legalitatea pavilionului și documentele navei. Uniunea Europeană a adoptat 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, dar Moscova continuă să exporte petrol către țări precum India și China, adesea la prețuri reduse. O mare parte din aceste livrări se realizează prin flota fantomă, care operează în afara reglementărilor maritime occidentale. În octombrie, Franța a reținut un alt petrolier sancționat, Boracay, în largul coastelor sale vestice, dar l-a eliberat după câteva zile.